Connect with us

Administratie

S-au înţeles oare la o împărţire a Poloniei şi României?

Publicat

pe

Lovitura de teatru a acordului germano-sovietic. Socotesc situaţia foarte gravă. S-au înţeles oare la o împărţire a Poloniei şi României?”, consemna Armand Călinescu în jurnalul său personal, la 22 august 1939. Vizita ministrului de Externe al Reichului, Joachim von Ribbentrop, la Moscova şi semnarea Tratatului de neagresiune germano-sovietic (Pactul Molotov-Ribbentrop), datat 23 august 1939, a provocat stupoare în întreaga lume, chiar dacă Protocolul adiţional secret, care îl însoţea şi prin care cele două părţi îşi delimitau „sferele de interese” în Finlanda, ţările baltice, Polonia şi România rămânea necunoscut, dar existenţa sa era presupusă.

Articolul 3 al Protocolului adiţional secret avea o formulă voit ambiguă pentru a da satisfacţie ambilor semnatari, grăbiţi să ajungă la un acord, într-un moment când atenţia lor era îndreptată, cu precădere, asupra spaţiului central-european: „În privinţa sud-estului Europei, din partea sovietică este subliniat interesul pentru Basarabia. Partea germană declară totalul dezinteres politic pentru aceste regiuni”. Menţionarea Basarabiei dar folosirea pluralului („aceste regiuni”) făcea amintitul articol al Protocolului adiţional secret susceptibil de două interpretări. Cea dintâi se limita strict la Basarabia: Reichul este de acord cu anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. Cea de-a doua interpretare viza un spaţiu mai larg: Reichul este dezinteresat politic de Europa de Sud-Est, dar are acolo interese economice, care trebuie avute în vedere de URSS, în cazul altor anexiuni.

La 23 iunie 1940, V. M. Molotov l-a informat pe ambasadorul german la Moscova, contele von der Schulenburg, că URSS va cere României cedarea Basarabiei şi Bucovinei (întregii Bucovine!) şi va utiliza forţa, în cazul în care revedicările ei teritoriale nu vor fi satisfăcute. Dacă Stalin părea să se plaseze pe poziţia celei de-a două interpretări a articolului 3 prin revendicarea Bucovinei, nenominalizată în text, dar putând fi inclusă în „aceste regiuni”, adică sud-estul Europei, Hitler, care dădea articolului amintit prima interpretare, a văzut în revendicarea Bucovinei o încălcare a Pactului Molotov-Ribbentrop, un indiciu că Stalin voia să depăşească „sfera de interese” ce-i fusese recunoscută.

Iritarea lui Hitler, vizibilă în răspunsul german dat Moscovei (Basarabia poate fi anexată, Bucovina este „ceva nou”, nediscutat anterior) l-a determinat pe Stalin să restrângă revendicarea la partea de nord a Bucovinei şi să ceară, prin nota ultimativă adresată României la 26 iunie 1940, Basarabia şi nordul Bucovinei (la 29 iunie 1940, trupele sovietice au ocupat şi ţinutul Herţa, care făcea parte din jud. Dorohoi, adică din Vechiul Regat).

Astăzi, când documentele germane şi sovietice din anii 1939-1940 sunt cunoscute, se constată că, în decizia lui Hitler de a ataca Uniunea Sovietică în primăvara anului 1941 (pregătirile de război trebuia încheiate până la 15 mai 1941), revendicarea Bucovinei – fie şi numai a părţii ei de nord – a cântărit foarte greu. Nu pentru că ea ar fi avut o însemnătate strategică sau economică pentru Germania (exista acolo o minoritate germană, strămutată în Reich, după anexarea Bucovinei de către URSS), ci pentru că Hitler a perceput revendicarea Bucovinei drept ieşirea Uniunii Sovietice din cadrul teritorial fixat în timpul celor două vizite ale lui Ribbentrop la Moscova, în august-septembrie 1939. Pentru a semnala lui Stalin interesul excepţional al Germaniei faţă de România – ca furnizoare de petrol şi cereale – Germania, secondată de Italia, a garantat, după Dictatul de la Viena (30 august 1940), frontierele României (se convenise deja cedarea Cadrilaterului către Bulgaria, care avea să fie consacrată prin Tratatul de la Craiova, din 7 septembrie 1940). Garanţia germano-italiană, acordată fără consultarea prealabilă a Moscovei, a provocat, la rândul ei, iritarea lui Stalin, care a înţeles că ea era îndreptată împotriva URSS (Molotov i-a comunicat lui Schulenburg, imediat după acordarea garanţiei, că ţara sa renunţase numai temporar la sudul Bucovinei şi a cerut lui Hitler, în timpul vizitei sale la Berlin, în noiembrie 1940, să retragă garanţia acordată României, dar Führerul a refuzat).

În 1939-1941, România s-a aflat prinsă între Germania lui Hitler şi Rusia lui Stalin. Marea Britanie şi Franţa, care îi dăduseră şi ele o garanţie, la 13 aprilie 1939 (dar nu a frontierelor, ci doar a independenţei), nu-i puteau fi de nici un ajutor: Franţa, înfrântă la 22 iunie 1940, iar Anglia ameninţată de invazia germană. România a renunţat la garanţia anglo-franceză, în speranţa că va îmbuna Germania, interesată vital în livrările de petrol din România, fără de care tandemul tanc-avion al Wehrmachtului nu putea da randamentul maxim în războiul fulger. Petrolul, care-i preocupa până la obsesie pe germani, a fost scutul protector al României în faţa expansionismului sovietic în anii 1940-1941.

În faţa ameninţării sovietice, România a căutat protecţia în cooperarea politică, economică şi militară cu Germania. Ion Antonescu a crezut că, pe această cale, putea reface România Mare, dispărută în 1940. Preţul era participarea la războiul din Est. A fi rămas pe Nistru era o imposibilitate politică şi strategică: lupta continuă până când adversarul este înfrânt, cere pace sau este anihilat. Aşa cum armata română nu s-a oprit, în octombrie 1944, la frontiera de vest, ci a luptat în Ungaria, Cehoslovacia şi chiar în  Austria, aşa cum România a trimis trupe în Irak şi Afghanistan, tot astfel, în 1941, interesul de stat a cerut ca soldaţii români să ajungă, un an mai târziu, la Stalingrad şi în Caucaz.

După bătălia de la Kursk (5 iulie-23 august 1943), devenise evident că Germania nu mai putea câştiga războiul din Est. Separarea de Reich era acum imperios necesară pentru România. Cu excepţia extremei drepte (legionarii), întreg spectrul politic din ţară, inclusiv mareşalul Ion Antonescu, se pronunţa pentru desprinderea de Reich, dar modalităţile de realizare erau văzute diferit. Mareşalul nu concepea ruptura fără discuţii prealabile cu Hitler, ceea ce, evident, ar fi făcut ca Antonescu însuşi să fie înlăturat, aşa cum avea să se întâmple cu Horthy, la 15 octombrie 1944, când a anunţat intenţia sa de a încheia armistiţiu.

23 august 1944 a fost o necesitate tragică. Interesul naţional primează – oricât ar fi de dureros sau de… cinic! – asupra considerentelor de loialitate în alianţă (de precizat că România nu a avut un tratat bilateral de alianţă cu Germania, fapt declarat în două rânduri de Antonescu germanilor, dar „frăţia de arme româno-germană” a existat în 1941-1944!). Actul de la 23 august 1944 a evitat transformarea României într-un câmp de bătălie între Armata Roşie şi Wehrmacht şi a destrămat întregul sistem militar german din Europa de Sud-Est, precipitând astfel prăbuşirea celui de-al treilea Reich.

Nu actul de la 23 august 1944 a fost cauza instaurării regimului comunist în România; cu sau fără el, Armata Roşie ar fi sfârşit prin a ocupa ţara noastră, întrucât nici trupele germane, nici cele române nu mai erau capabile de o rezistenţă îndelungată (poate doar pe linia Carpaţilor, dacă, evident, ar fi continuat cooperarea şi ar fi menţinut-o, zăvorând trecătorile). Ocupaţia sovietică şi acordul anglo-americanilor ca URSS să deţină, după război, o sferă de influenţă în Europa de Est (definirea ei era însă deosebită la Moscova, Londra şi Washington) au fost factorii decisivi ai comunizării/sovietizării României. De reţinut că, la 9 octombrie 1944, Churchill a fixat cu mâna lui în infamul acord de procentaj, încheiat cu Stalin, influenţa sovietică în România la 90%. Între 23 august 1944 şi 6 martie 1945 este un raport de succesiune, nu de cauzalitate.

Atât de diferite în conţinutul lor, 23 august 1939 şi 23 august 1944, rămân două date întunecate în istoria României. (acad. Florin Constantiniu).

 

Administratie

Revitalizarea Spitalului Modular de la Ploiești: Prioritate pentru Consiliul Județean Prahova

Publicat

pe

De

Problemele administrative trebuie soluționate rapid

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, a convocat marți, 11 februarie, o ședință de lucru la sediul instituției pentru a discuta despre deblocarea și punerea în funcțiune a Spitalului Modular al Secției de Pneumologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Ploiești. Această unitate medicală, concepută pentru a suplimenta capacitatea spitalului județean, a rămas nefuncțională timp de aproape doi ani din cauza blocajelor administrative și tehnice.

Măsuri urgente pentru operabilitate

La întâlnire au participat reprezentanți ai tuturor instituțiilor implicate în implementarea proiectului, inclusiv antreprenori, specialiști în construcții și autorități din sănătate. Discuțiile s-au axat pe stabilirea unor măsuri concrete pentru a face spitalul modular funcțional, inclusiv realizarea expertizelor tehnice necesare, adoptarea măsurilor pentru conformitatea cu cerințele de securitate la incendiu și finalizarea documentației administrative.

Termenul stabilit pentru funcționare

Consiliul Județean a stabilit un termen clar: spitalul modular trebuie să fie complet funcțional până la sfârșitul lunii aprilie. Acest proiect, finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, are rolul de a sprijini sistemul medical prahovean și de a îmbunătăți capacitatea de răspuns în situații de criză.

Angajamentul autorităților pentru sănătatea publică

„Monitorizăm personal implementarea tuturor măsurilor stabilite și mă voi asigura că spitalul modular va deveni funcțional. Sănătatea prahovenilor este o prioritate, iar acest proiect trebuie realizat fără întârziere!” a declarat Virgiliu Daniel Nanu.

Transparență în comunicare

Consiliul Județean Prahova s-a angajat să informeze constant opinia publică despre evoluția acestui proiect și măsurile luate pentru respectarea termenelor stabilite. Importanța revigorării spitalului modular se subliniază în contextul nevoii crescânde de servicii medicale adecvate, iar autoritățile locale continuă să lucreze pentru a asigura că acest obiectiv va fi atins cât mai curând posibil.

Aceste măsuri vin ca un răspuns favorabil la nevoile comunității, demonstrând angajamentul Consiliului Județean de a oferi acces la îngrijiri medicale de calitate și de a sprijini sănătatea publică în județul Prahova.

Citeste in continuare

Administratie

Revitalizarea sportului prahovean – O prioritate pentru o administrație profesionistă!

Publicat

pe

De

Două decenii de stagnare în fotbalul prahovean

De peste două decenii, Silviu Crângașu conduce fotbalul prahovean fără a aduce rezultate notabile și fără a contribui la dezvoltarea reală a fenomenului sportiv din județ. Aflat la al cincilea mandat consecutiv în fruntea Asociației Județene de Fotbal Prahova (AJF), Crângașu pare mai preocupat de creșterea excesivă a salariilor, angajări haotice și o organigramă stufoasă și ineficientă, punând astfel în pericol progresul sportului local.

Cumul de funcții și conflicte de interese

În penultimul său mandat, în perioada în care a fost consilier pe probleme de sport al fostului primar PNL Adrian Dobre, Crângașu a fost detașat ca director al CSM Ploiești, continuând să ocupe funcția de președinte al AJF Prahova. Acest cumul de funcții ridică semne de întrebare asupra moralității sale, având în vedere că semna transferuri de jucători de la CSM Ploiești către alte cluburi din județ, validând totodată aceste acțiuni în calitate de președinte AJF.

Un sistem blocat de interese personale

Sub conducerea baronului „Lamborghini” la Consiliul Județean Prahova, Crângașu a reușit să dețină simultan trei funcții importante: președinte AJF Prahova, director al CS Activ Prahova și observator FRF pentru meciurile de Liga a 2-a. Având în vedere că fiecare dintre aceste poziții necesită timp și dedicare, este evident de ce sportul prahovean a ajuns în declin.

Sportul prahovean, victima lipsei de viziune

Lipsa unei strategii coerente și favorizarea intereselor de grup în detrimentul performanței au dus la prăbușirea sportului în județ. Cluburile funcționează pe principii de „cumetrie”, iar în loc de investiții în infrastructură sau programe de dezvoltare pentru tineri, AJF Prahova s-a concentrat pe cheltuieli inutile din bani publici, cum ar fi echipamente sportive și truse medicale fără o reală necesitate. În timp ce alte județe au reușit să acceseze finanțări prin legea 350, în Prahova aceste oportunități au fost complet ignorate.

Apel la o restructurare necesară

În calitate de consilier județean, îmi exprim profunda preocupare față de declinul sportului în județul Prahova. Este evidentă necesitatea unei restructurări ample, bazate pe transparență, performanță și meritocrație. Revitalizarea sportului prahovean trebuie să fie rezultatul unei administrații profesioniste, orientate spre excelență, și nu al unor rețele de interese personale. Este timpul să aducem sportul prahovean pe drumul cel bun, prin politici și măsuri concrete care să faciliteze dezvoltarea acestuia.

Citeste in continuare

Administratie

Vizită la centrele socio-educationale CONCORDIA

Publicat

pe

De

Primarul Municipiului Ploiești, Mihai Polițeanu, împreună cu echipa de lucru din primărie și consilierii locali, a efectuat o vizită la centrele socio-educaționale CONCORDIA, un loc unde sute de copii și tineri din medii vulnerabile beneficiază de sprijin educațional și social.

Servicii esențiale la Centrul de zi pentru copii Casa Austria

Centrul de Zi pentru Copii Casa Austria oferă servicii esențiale pentru 48 de copii aflați în situații de risc, asigurându-le zilnic o masă caldă, sprijin educațional și activități non-formale menite să le dezvolte abilitățile.

Program educațional Edu-Campus CONCORDIA

Edu-Campus CONCORDIA, un program educațional implementat de Organizația Umanitară CONCORDIA în Ploiești, include:

Școala Primară CONCORDIA – unde învață 99 de elevi, dintre care 54 provin din medii vulnerabile, beneficiind de o educație incluzivă și sprijin socio-emoțional.

Centrul de Formare Profesională și Dezvoltare Personală – în colaborare cu șapte licee partenere, sprijină 214 elevi prin stagii de practică regulate și intensive, oferind în același timp suport socio-emoțional pentru o dezvoltare echilibrată și facilitând tranziția lor către piața muncii.

Centrul de tranzit CONCORDIA – destinat tinerilor cu vârsta între 18 și 26 de ani, oferindu-le suport pentru integrarea socio-profesională și pregătirea pentru o viață independentă.

Impactul comunității

„Aceste inițiative au un impact real în comunitatea ploieșteană, oferind sprijin concret copiilor și tinerilor care au cea mai mare nevoie. Felicit echipa CONCORDIA pentru munca remarcabilă pe care o desfășoară și îi asigur de întreaga noastră susținere,” a declarat primarul Mihai Polițeanu.

Importanța sprijinului comunității

Recunoașterea și sprijinirea unor astfel de proiecte sunt esențiale pentru dezvoltarea unei comunități mai incluzive și mai solidare. Această vizită ilustrează angajamentul autorităților locale de a sprijini inițiativele destinate celor mai vulnerabile segmente ale populației.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv5 ore ago

UWS/Rosal, actual Bin Go Solutions: Măști și promisiuni neîmplinite în salubritatea din Ploiești

Investițiile care lipsesc: Avertismentele despre abuzurile de la UWS/Rosal (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Într-o serie de critici formulate...

Exclusiv10 ore ago

Posibile incălcări ale legii și nerespectarea Hotărârilor Consiliului Local Ploiești: Incisiv de Prahova solicita clarificări

Abaterile din cadrul Poliției Locale Ploiești Ziarul Incisiv de Prahova a obținut informații concrete referitoare la posibile abateri privind respectarea...

Exclusiv15 ore ago

Controversa carierei a lui Dan Halchin: O analiză critică

Ascensiune fabricată în politica românească Într-o nouă scrisoare de la necunoscutul Q, se discută despre cariera lui Dan Halchin, subliniind...

Exclusiv20 de ore ago

Zona Văleni de Munte- raiul evaziunii fiscale si a disprețului față de lege

Abuzurile poliției și ale parchetului Recent, am evidențiat abuzurile comise de Poliția Vălenii de Munte și de Parchetul de lângă...

Exclusiv20 de ore ago

Managementul AMEPIP: Între provocări administrative și tensiuni sociale

De la înființarea sa, AMEPIP a fost subiectul mai multor articole în presa de specialitate, evidențiind evoluția domeniului guvernanței corporative,...

Exclusiv20 de ore ago

Propunerea Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” pentru majorarea salarială a polițiștilor

Contextul tăierilor salariale Pe 11 februarie 2025, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a înaintat o propunere adresată prim-ministrului Marcel Ciolacu...

Exclusiv2 zile ago

Era infractorilor a revenit: PSEUDO-JURNALISTUL SPAGAR SI SANTAJIST Cătălin Stavri: Controversele unui pseudo-jurnalist în fața justiției! (I)

Cătălin Stavri, un individ autoproclamat ca fiind jurnalist, dar acuzat de fapte grave precum șantaj, corupție și narcomanie, se află...

Exclusiv3 zile ago

CALDE MULȚUMIRI CONDUCERII INTERIMARE A INSPECTORATULUI JUDEȚEAN DE POLIȚIE PRAHOVA SI AL SERVICIULUI DE INVESTIGAȚII CRIMINALE, SPECIAL DOMNILOR GINEL PREDA ȘI BĂLAN MARCEL !!!

Cu mâhnire constatăm că tot ce se întâmplă în I.J.P.Prahova are la bază caracatița construită de ceva ani de către...

Exclusiv3 zile ago

Sindicatul Diamantul dezvăluie problema revizuirii pensiei la Casa de Pensii MAI

Clarificările Casei de Pensii pentru pensionari Sindicatul Diamantul a adus în atenția publicului o serie de informații importante referitoare la...

Exclusiv4 zile ago

Emil Pascut: Critica managementului din MAI și reflexele regimului autoritar

Reflexe ale regimului comunist în MAI Emil Pascut, reprezentant al Sindicatului Diamantul, a declarat că Ministerul Afacerilor Interne (MAI) păstrează...

Exclusiv5 zile ago

Aroganta și ipocrizia în conducerea ANP: Întâlnire cu realitatea

Contextul discuțiilor pe fondul protestelor Vineri, Bogdan Ivan, ministrul Economiei, s-a alăturat protestatarilor pentru a purta discuții despre soluții. Spre...

Exclusiv5 zile ago

A apărut proiectul de OUG pentru recalcularea salariilor și pensiilor militare

Detalii despre proiectul de ordonanță de urgență Sindicatul Diamantul, reprezentat de Emil Pascut, a anunțat lansarea în consultare a proiectului...

Exclusiv6 zile ago

Scandalul White Tower: Abuzuri imobiliare și corupție în România

Contextul scandalului Scandalul White Tower din Ploiești a scos în evidență o problemă sistemică a fraudelor imobiliare din România, evidențiind...

Exclusiv6 zile ago

Critici dure la adresa lui Dan Halchin în urma bilanțului de la Penitenciarul Iași

Probleme de leadership Dan Halchin, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, a fost subiectul unor critici severe după discursul...

Exclusiv7 zile ago

Poliția sau mafia? Războiul politic care distruge afaceri in Cerasu/Rețeaua corupției de la Vălenii de Munte: între putere și abuz

Corupție și abuzuri în Vălenii de Munte: O rețea complexă de interese La data de 19 decembrie 2024, publicația noastră,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv