Actualitate
Deutsche Welle: “capăt de linie la D.N.A.”!

COMENTARIU DEUTSCHE WELLE DE HORAȚIU PEPINE:
Dacă Laura Codruța Kövesi e dispusă să sacrifice credibilitatea întregii instituții pentru a-și salva scaunul înseamnă că a ajuns la capătul resurselor.
După apariția unor înregistrări de la o ședință de lucru a DNA s-a declanșat o veritabilă criză în interiorul instituției. Șefa DNA Laura Codruta Kövesi a dispus o anchetă internă pentru aflarea autorilor acestor înregistrări, anunțând totodată că a dispus deschiderea unor dosare penale împotriva acestora. Dar mai înainte de a continua relatarea e nevoie de o precizare la care cititorii noștri au dreptul. Am înregistrat și editat de-a lungul anilor o mulțime de benzi audio, atât în format analogic (pe bandă magnetică) cât și în format digital, și pot spune pe temeiul acestei experiențe că nu am găsit urme ale unor intervenții de natură să modifice sensul principal al celor spuse de șefa DNA. În pofida a ceea ce se crede de către nespecialiști, posibilitățile de falsificare ale unei înregistrări audio nu sunt nelimitate. Nu poți pur și simplu să iei un pasaj dintr-un context și să-l muți în alt context fără să lași urme, căci sunetul are o complexitate aproape imposibil de reprodus. Tipul microfonului, setările de volum, distanța față de sursă, zgomotele de fond, calitatea acustică a sălii, reverberațiile, toate acestea dau sunetului o textură unică. Ceea ce poți face mai ușor și cu mai mult succes este să lucrezi pe aceeași înregistrare mutând un pasaj dintr-un loc în altul, dar chiar și așa nu poți obține decât fraze coerente relativ scurte, căci păstrând contextul mai larg îți deconspiri falsul. Nu în ultimul rând dinamica vocii trădează ușor o intervenție, căci pasajul lipit trebuie să se potrivească ca tonalitate, ritm și înălțime cu noul context. Ca să nu mai vorbim de pauze și respirație.
În consecință, înregistrarea dintr-o ședință de lucru a DNA în care Laura Codruța Kövesi presează pentru a obține mai multe rezultate pare mai curând autentică. Nu mai insistăm. De altfel șefa DNA, în loc să anunțe că a mobilizat o echipă de specialiști independenți (și nu pe ”colegii de la serviciul tehnic”) care să demonstreze că banda audio este un fals, a declanșat o anchetă internă pentru a-i depista pe cei care au făcut înregistrarea. O investigație ca la serviciile secrete, cu testul poligraf, pe care însă mai mulți procurori au refuzat să-l accepte. Procurorii Doru Ţuluş, Mihaela Iorga şi Nicolae Marin au sesizat Inspecţia Judiciară acuzând practicile abuzive ale șefei DNA. Laura Codruța Kövesi nu s-a lăsat mai prejos și i-a destituit pur și simplu pe Doru Țuluș și Mihaela Iorga din funcțiile deținute, acuzându-i de fapte grave, comise cu mai mulți ani în urmă. În același timp însă nu mai puțin de 8 procurori DNA, dintre care unul sosise la DNA abia în februarie anul acesta, au cerut CSM să fie transferați la alte parchete. (Lumeajustiției.ro).
Pe scurt la DNA e o ambianță apăsătoare și tulbure. Se fac plângeri la CSM și Inspecția Judiciară, iar pe canele interne se transmit amenințări cu închisoarea. Șefa Direcției, ale cărei metode contestabile au fost expuse public, îi acuză în replică pe unii dintre cei mai importanți colaboratori de corupție. Dar atunci, se va întreba lumea pe bună dreptate, ce încredere se mai poate avea în anchetele DNA? E clar că Laura Codruța Kövesi a ajuns la capătul resurselor ei dacă e dispusă acum să sacrifice credibilitatea întregii instituții ca să-și salveze imaginea.
Ministrul Justiției Tudorel Toader a făcut luni dimineața o declarație care sugerează că ar fi posibil să propună, în cele din urmă, revocarea din funcție a șefei DNA: ”Eu cred că a venit vremea clarificărilor la DNA. Prin raportul acela pe care l-am prezentat destul de amplu referitor la anchetarea modului de adoptare a OUG 13, eu am tras un puternic semnal de alarmă vizavi de activitatea DNA și am subliniat nevoia imperativă ca activitatea DNA-ului să se desfășoare în limite constituționale”.
Totuși ministrul rămâne foarte prudent, căci știe prea bine că nu poate cere revocarea din funcție a șefei DNA fără argumente foarte puternice mai ales pentru mediul politic extern. Laura Codruța Kövesi a fost văzută ca garanție a luptei împotriva corupției, iertându-i-se, din acest motiv, multe lucruri, inclusiv plagiatul. Iar în cele din urmă soarta procuroarei depinde de decizia președintelui Iohannis.
Dacă nu putem anticipa cursul evenimentelor putem face în schimb o evaluare a situației în termeni generali. La DNA nu e vorba de rivalități personale, de orgolii sau de clarificări interne, ci de o criză mult mai profundă. Așa cum reiese din înregistarea de la ședința de lucru a DNA, a apărut un puternic dezacord între Laura Codruța Kövesi și proprii colaboratori privind chiar scopurile instituției și mijloacele de acțiune. Șefa DNA nu a ascuns că nu are niciun respect față de deciziile Curții Constituționale și că nu este dispusă să le respecte. Dimpotrivă, a cerut subordonaților ei să facă cât mai multe arestări la nivel înalt pentru a-și reface ascendentul pierdut și a demonstra că în ciuda obiecțiilor ”are dreptate”. Dar sunt dispuși colaboratorii ei să o urmeze pe acest drum riscant? Se pare că nu. Procurorii DNA nu mai cred nici ei în misiunea instituției, așa cum o definește liderul ei Laura Codruța Kövesi, ceea ce explică dezertările masive din ultimul timp.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 16 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”