Administratie
Umbra uriaşă a unui imperiu tricontinental a planat asupra lumii carpato-dunărene, cu consecinţe care au grevat fundamental naşterea unui mentalităţi româneşti moderne
Unul dintre locurile comune ale istoriografiei româneşti, exasperând prin caracterul său necritic şi vetust, ca şi prin reluarea sa obsedantă în cursuri şi manuale este cel potrivit căruia evul nostru mediu s-a prelungit până, cândva, în timpul Vladimirescului sau chiar al Bălcescului.
Trecând peste comoditatea unei judecăţi care acolo unde vede boieri, proprietăţi şi ranguri, vede şi alcătuiri feudale ţinând de mediul ev şi investigând dincolo de veacul al XVIII-lea fanariot – care el însuşi are atâtea alcătuiri de noutate modernă – am încercat, încă de acum mai bine de un deceniu, să arăt de ce mijlocul secolului al XVI-lea, aşadar vremea din jurul lui 1550, a fost epoca în care s-au săvârşit mutaţii ce indică – şi mai peste tot în Europa a fost la fel – un fel de sfârşit de medievalitate. După încercările de a desluşi o „Renaştere Românească” în veacul de după 1500 mi se par fără sorţi de izbândă – reamintesc că fenomenul renascentist nu poate fiinţa decât acolo unde sunt reunite trei simptome, anume viziunea antropocentrică, emulaţia burgheză şi răsturnarea perspectivelor ştiinţifice faţă de evul mediu – sigur este că a doua parte a secolului al XVI-lea, în timpul unor Alexandru Lăpuşneanu şi Iacob Heraclit Despotul, Petru Șchiopul, Petru Cercel sau Ieremia Movilă era altceva decât o medievalitate târzie de felul celei patronate de Ștefan cel Mare, de Neagoe Basarab şi, parţial, chiar de Petru Rareş. Era o pagină de civilizaţie nouă, postmedievală, pe care generaţii de istorici nu au ştiut a o citi corect, în ciuda faptului că încă acum şaizeci de ani Nicolae Iorga, în sinteza-i de Istoria Românilor (Volumul al V-lea, din 1937, subintitulat Vitejii) observa, cu intuiţia sa unică, cum după mijlocul acelui al XVI-lea veac se deschidea un „secol de istorie modernă faţă de evul mediu ce fusese până atunci”.
Dacă enumerăm câteva dintre noutăţile vechii noastre civilizaţii de acum patru secole vedem că, practic, întreg câmpul vieţii româneşti este acoperit, de la politică la credinţă. Ne afăm, înainte, de toate, într-o totală schimbare de peisaj istoric prin instaurarea, acum, a unei
autorităţi turceşti care duce la transformarea independenţei statale medievale într-o autonomie statală premodernă unde cuvântul Stambulului devenea decisiv, de la alegerea domnului la mazilirea sa, de la impunerea numeroaselor peşcheşuri la controlul militar; nu mai puţin, însă, Muntenia, Moldova şi Transilvania, ca principate autonome, îşi păstrau statalitatea – obiect de lupte şi de tranzacţii nesfârşite -, într-o vreme în care, pe urma ţărilor balcanice, spaţiul unguresc şi cel ceho-boem şi-o pierduseră în chip dramatic, în favoarea Sublimei Porţi sau a Hasburgilor.
Campania victorioasă din 1538 a lui Soliman Magnifcul împotriva Moldovei lui Petru Rareş, mai vechiul control otoman asupra scaunului domnesc de la Bucureşti – acolo unde a trebuit să vină voievozii din mai retrasa cetate a Târgoviştei -, „turcirile” unor membri ai familiei princiare – cazul lui Iliaş Rareş în 1551 în Moldova, cel al lui Mihnea al II-lea în Ţara Românească, patruzeci de ani mai târziu, în 1591, ce s-au adăugat altor renegări contemporane din spaţiul mediteranean – au făcut ca umbra uriaşă a unui imperiu tricontinental să planeze
şi asupra lumii carpato-dunărene, cu consecinţe care au grevat fundamental naşterea unui mentalităţi româneşti moderne.
În ceea ce priveşte lumea ardeleană, cea a unui principat tot mai bine individualizat după dezastrul maghiar de la Mohács (1526) şi în timpul dinastiei Zápolya, cu scaunele sale săseşti şi secuieşti, cu ţinuturile bănăţene, cu comitatele din Ungaria superioară şi din aşa-numitul Partium („Partes Regni Hungarie”), cu districtele de la Bistriţa, Făgăraş şi Braşov, pragul 1550 însemna triumful defnitiv al luteranismului, în formula moderată a lui Melanchton, în mediile saxone creatoare de civilizaţie urbană, ceea ce va marca o şi mai mare diferenţiere a acestor provincii româneşti de dincolo de munţi faţă de spaţiul fostei Ungarii regale, unde protestantismul câştiga teren în varianta sa calvină.
Nu mai puţin veacul al XVI-lea este şi cel al apariţiei unei noi boierimi româneşti. Sunt acei „oameni noi”, găsiţi şi în Apus („parvenus”, „new-comers”) şi în Rusia (noua „boiarstvo” a lui Ivan cel Groaznic) – peste un secol şi mai bine cu o altă perspectivă, Brâncoveanu avea să-i numească, pe cei din vremea sa, „mojici graşi şi plini de bani” -, cei care înlocuiesc pe marii feudali ai evului mediu ale căror rânduri fuseseră rărite şi prin „tăierile de boieri” din timpul lui Mircea Ciobanul în Ţara Românească şi al lui Alexandru Lăpuşneanu în Moldova. Aceşti noi boieri şi dregători, români şi levantini, ajunşi chiar pe tron în veacul următor – un Vasile Lupu sau un Gheorghe Duca, Ghiculeştii şi Cantacuzinii – s-au ilustrat printr-un patronaj cultural vădit în ctitorii şi în tipărituri, cu aplecări spre fast şi heraldică, spre abordarea unor semne exterioare ale puterii, spre afrmări de genealogii efective sau fctive.
Concomitent, urcau în scaunele de la Târgovişte şi Bucureşti, de la Suceava şi Iaşi noi dinastii înrudite cu „începătorii de ţară” Basarabi şi Muşatini, având începători iluştri legaţi de marea boierime, precum Neagoe ce şi-a zis Basarab, în 1512, marcând prin ctitoria sa de la Argeş intenţia creării unei noi linii dinastice; precum Ieremia Movilă, în 1595, fiul ficei lui Petru Rareş, care punea ca Suceviţa neamului său să fe acoperită cu aceaşi pictură exterioară ce împodobise cândva lăcaşurile bunicului său matern; precum Mihneştii, în fine, cei care vor unii dinastic Muntenia şi Moldova între 1574 şi 1591, prin domniile, la sud şi la nord de Milcov, ale unor fraţi, unchi şi nepoţi ca Alexandru al II-lea Mircea, Mircea Turcitul şi Petre Șchiopul, continuaţi şi la începutul veacului următorde descendenţii lor direcţi, Radu Mihnea şi Alexandru Coconul (chiar această apropiere moldo-munteană, prefaţând momentul Mihai Viteazul şi urmându-i imediat, era un semn al depăşirii medievalităţii). Abia menţionatul neam al Mihneştilor, coborâtori din Basarabii veacului al XV-lea, avea să-şi proclame, prin portrete pictate şi prin arhitecturi relgioase, ataşamentul faţă de strămoşi – aceştia au fost munteanul Vlad Ţepeş şi moldoveanul Ștefan cel Mare -, la fel cum Alexandru Lăpuşneanu, în ctitoriile de la Rădăuţi sau Bistriţa omagia, după 1550, memoria unui înaintaş ca Alexandru cel Bun, al cărui prenume îl şi purta.
Realmente deschişi spre forme de cultură occidentală, spre cele ale Renaşterii Italiene mai ales, Mihneştii înrudiţi cu familii italo-greceşti din Levant, posesori de opere de artă apuseană, donatori la biserici din Roma şi Veneţia, sau principele transilvan Ioan al II-lea Sigismund – descendent din Sforza şi protector al antitrinitarienilor de felurite naţii -, ca şi succesorii săi Báthoreşti, înconjuraţi de arhitecţi şi muzicieni veniţi din Italia, au fost cârmuitori ai celor trei ţări de la Carpaţi şi Dunăre, contemporani cu o schimbare notabilă de sensibilitate. O schimbare pe care o comentam astfel, cu ani în urmă, în cartea mea Civilizaţia românilor între medieval şi modern (I, 1987, pp. 20-21): Retoricul şi narativul unor texte slavone scrise de călugări români spre mijlocul şi în a doua parte a veacului al XVI-lea, ca şi cele ale unor picturi murale ce izbucnesc pe faţade, datorate unor zugravi moldavi şi alogeni spre sfârşitul primei jumătăţi şi îndată după mijlocul aceluiaşi secol făceau parte, stilistic vorbind, dintr-o aceeaşi nouă etapă a culturii noastre pe care încercam să o sugerez, răspundeau nevoii de poveste, de istorie în sensul cel mai strict al cuvântului”. Într-adevăr, triumful naraţiei – îl găsim în cronic lui Macarie şi în cele ale „macarienilor”, dar şi în frizele picturii exterioare moldoveneşti explodând după 1530 -, gustul pentru istorisirea faptelor de seamă în documentele de cancelarie, în epigrafe funerare (cum era cel de la Argeş al lui Radu de la Afumaţi în 1529, cel al lui Albu Golescu la Vieroşi în 1574, cel al lui Stroie Buzescu la Stăneşti în 1602), în cronicile murale („Wandchroniken”) din bisericile săteşti ardelene, între 1566 şi 1592, ca şi din bisericile ortodoxe (la Bucovăţ în 1574, la Suceava în 1570) fac din secolul al XVI-lea începutul unui timp nou. Cel din care vor ieşi Neculce şi Cantemir, Budai Deleanu şi Anton Pann. (acad. Razvan Theodorescu)
Aproape 26.000 de angajați au fost zilnic în teren
Ministerul Afacerilor Interne a încheiat al treilea sezon estival consecutiv cu rezultate operative bune, în urma mobilizării structurilor sale la nivel național. În fiecare zi a verii, un efectiv mediu de 25.958 de angajați ai MAI a acționat pentru siguranța cetățenilor, prevenirea criminalității, controlul traficului și al frontierei, precum și pentru gestionarea situațiilor de urgență.
Bilanțul sezonului estival 2026 a fost analizat în cadrul unei ședințe operative conduse de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. La reuniune au participat conducerea ministerului, inspectorii generali ai structurilor operative, șefii structurilor centrale și conducătorii unităților teritoriale.
Evaluarea a vizat activitatea desfășurată la nivel național, cu accent pe litoral, zona montană, siguranța rutieră, controlul frontierei și intervențiile în situații de urgență.
Peste 171.000 de intervenții în situații de urgență
În perioada analizată, structurile MAI au gestionat:
- 171.539 de intervenții în situații de urgență;
- 1.795 de persoane urmărite național și 217 persoane urmărite internațional, depistate;
- 49.307 permise de conducere reținute;
- 1.654 de misiuni executate cu aeronavele MAI;
- 1.337 de acțiuni pentru controlul frontierei și combaterea șederii ilegale.
La nivel național au fost constatate 91.199 de infracțiuni. Activitatea structurilor ministerului a vizat, în principal, prevenirea și combaterea criminalității organizate, traficului de droguri și de persoane, violenței domestice și infracționalității rutiere.
Siguranță rutieră, într-o perioadă cu trafic intens
Creșterea valorilor de trafic din timpul verii a determinat menținerea unui dispozitiv extins pentru prevenirea accidentelor și sancționarea conducătorilor auto care puneau în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic.
Supravegherea traficului s-a realizat, în medie, cu aproximativ 300 de aparate radar în fiecare zi, inclusiv cu sprijinul mijloacelor aeriene ale Inspectoratului General de Aviație.
În sezonul estival au fost:
- reținute 49.307 permise de conducere;
- retrase 38.763 de certificate de înmatriculare;
- constatate 11.659 de infracțiuni la regimul rutier.
Peste 6.000 de controale pentru prevenirea incendiilor
Din totalul celor 171.539 de intervenții în situații de urgență, aproximativ 78% au vizat acordarea asistenței medicale de urgență.
În domeniul prevenirii incendiilor au fost desfășurate 6.150 de acțiuni de control. În urma verificărilor, au fost identificate 982 de obiective care funcționau fără autorizație de securitate la incendiu. Pentru 16 dintre acestea a fost dispusă oprirea funcționării.
Resursa de aviație a MAI a fost utilizată în 1.654 de misiuni, dintre care:
- 1.372 pentru intervenții medicale și misiuni SMURD;
- 94 pentru supravegherea traficului;
- 43 pentru supravegherea frontierei.
15 membri ai Gărzii de Coastă, recompensați pentru o operațiune de salvare
În cadrul ședinței operative au fost recompensați 15 membri ai echipajului Gărzii de Coastă care au participat, la sfârșitul lunii august, la salvarea echipajului unei nave scufundate în Marea Neagră.
Intervenția s-a desfășurat în condiții dificile și a presupus o reacție rapidă, o bună coordonare și asumarea unor riscuri profesionale semnificative.
Pentru profesionalismul și curajul demonstrat, echipajului navei maritime de supraveghere din cadrul Gărzii de Coastă i-a fost acordată, prin ordin al ministrului Afacerilor Interne, Placheta de Onoare a Ministerului Afacerilor Interne.
Situația la frontieră și gestionarea migrației
Pentru controlul trecerii frontierei de stat și combaterea șederii ilegale au fost desfășurate 1.337 de acțiuni, în cadrul cărora au fost identificate 15.590 de alerte.
Totodată, autoritățile au depistat 2.577 de migranți și 2.570 de cetățeni străini aflați în ședere ilegală.
Predoiu: „Evaluarea MAI trebuie să includă și vocea cetățenilor”
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat că bilanțul sezonului estival nu trebuie să se limiteze la indicatori statistici și la numărul de misiuni executate.
„Este al treilea an consecutiv în care încheiem cu rezultate bune sezonul estival. Este o concluzie pozitivă, fără să fie una festivistă. Rezultatele vin și din faptul că structurile au lucrat integrat, iar cooperarea începe să devină un mod firesc de lucru în Ministerul Afacerilor Interne”, a declarat ministrul.
Cătălin Predoiu a cerut identificarea dificultăților întâmpinate, a procedurilor care pot fi îmbunătățite și a lecțiilor operaționale ce trebuie transformate în practici de lucru pentru misiunile viitoare.
Ministrul a insistat și asupra importanței feedbackului primit de la cetățeni, astfel încât evaluarea activității Poliției, Jandarmeriei, structurilor pentru situații de urgență și a celorlalte componente ale MAI să includă modul în care oamenii percep siguranța publică și serviciile oferite.
„Nu trebuie să ne evaluăm exclusiv din interiorul instituției. Feedbackul oamenilor este important dacă vrem să știm ce funcționează și ce trebuie îmbunătățit”, a precizat Cătălin Predoiu.
Extinderea utilizării dronelor, prioritate pentru 2027
Experiența operațională din această vară a evidențiat necesitatea extinderii utilizării tehnologiilor moderne în misiunile MAI. În acest context, ministrul Cătălin Predoiu a solicitat elaborarea unui concept pentru integrarea dronelor în activitatea structurilor operative.
Acestea ar putea fi folosite pentru:
- reducerea riscurilor la care este expus personalul;
- scurtarea timpilor de intervenție;
- supravegherea zonelor extinse sau greu accesibile;
- sprijinirea intervențiilor pe mare și în zone montane;
- monitorizarea traficului și a situațiilor de urgență.
Pentru sezonul estival 2027 va fi analizată posibilitatea integrării structurale a unor astfel de capabilități în mai multe componente operative, în funcție de necesități și de resursele disponibile.
„Trebuie să fim un pas înaintea timpurilor și un pas înaintea celor care folosesc noile tehnologii în scopuri ilegale. Ministerul trebuie să înțeleagă unde are nevoie să se tehnologizeze și să continue permanent acest proces”, a subliniat ministrul Afacerilor Interne.
Concluziile bilanțului vor fi utilizate pentru pregătirea misiunilor din perioada următoare și pentru planificarea sezonului estival 2027. Ministrul a transmis că, deși sezonul estival s-a încheiat, responsabilitatea pentru siguranța cetățenilor continuă: „Siguranța publică nu are sezon. Misiunea continuă.” (Paul D.).
Fondurile sunt direcționate către digitalizarea și modernizarea spitalelor
Peste 1 miliard de lei au fost investiți în sistemul sanitar, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), doar în luna august. Banii sunt utilizați pentru digitalizarea spitalelor, modernizarea infrastructurii medicale și extinderea serviciilor destinate pacienților.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Sănătății, 340 de milioane de lei au fost plătite în perioada 31 august – 4 septembrie către spitale și institute medicale din întreaga țară.
Finanțare pentru noul spital din Bistrița-Năsăud
Printre proiectele sprijinite prin fonduri europene se numără și construcția noului spital din Bistrița-Năsăud. Pentru această investiție au fost alocate 29,8 milioane de lei.
Proiectul face parte din eforturile de dezvoltare și modernizare a infrastructurii medicale, astfel încât pacienții să beneficieze de servicii mai eficiente și de condiții adecvate de tratament.
Rată de absorbție de 91% pentru fondurile gestionate de Ministerul Sănătății
Rata de absorbție a fondurilor PNRR gestionate de Ministerul Sănătății a ajuns la 91%. Finanțările susțin proiecte menite să reducă decalajele dintre unitățile medicale și să accelereze transformarea digitală a sistemului sanitar.
Printre beneficiarii fondurilor se numără:
- Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”;
- Institutul Clinic Fundeni;
- Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova;
- Spitalul Clinic CF nr. 2 București;
- Spitalul Municipal Timișoara;
- Institutul Clinic de Urgențe Oftalmologice „Prof. Dr. Mircea Olteanu”;
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș.
Investiții în tehnologie și servicii medicale
Proiectele finanțate prin PNRR urmăresc introducerea unor soluții digitale moderne, îmbunătățirea infrastructurii și creșterea accesului pacienților la servicii medicale de calitate.
Investițiile în tehnologie și infrastructură vizează un sistem medical mai rapid, mai sigur și mai accesibil pentru pacienții din întreaga țară.
Administratie
Șase tineri violonceliști, în semifinala Concursului Internațional „George Enescu” 2026
România găzduiește o probă în premieră: „Play & Conduct”
Șase tineri violonceliști din Statele Unite ale Americii, Coreea de Sud, China și Elveția s-au calificat în semifinala Secțiunii Violoncel a Concursului Internațional „George Enescu” 2026.
Calificarea vine după primele două etape ale competiției, desfășurate la Universitatea Națională de Muzică din București. Printre semifinaliști se numără Seojin Jung, din Coreea de Sud, în vârstă de doar 14 ani, și Ziyang Zhao, din China, care are 17 ani.
Semifinala va avea loc sâmbătă, 5 septembrie, la Ateneul Român.
Cine sunt cei șase semifinaliști
Concurenții vor evolua în următoarea ordine:
- Joshua Kováč – Statele Unite ale Americii;
- Sanghyeok Park – Coreea de Sud;
- Seojin Jung – Coreea de Sud;
- Ziyang Zhao – China;
- Samuel Niederhauser – Elveția;
- Goeunsol Heo – Coreea de Sud.
Sonata lui George Enescu, în prima parte a semifinalei
Semifinala se va desfășura în două părți, fiecare punându-i pe tinerii muzicieni în fața unor provocări artistice distincte.
Prima probă începe la ora 10:00. Fiecare semifinalist va interpreta, cu acompaniament de pian, Sonata nr. 2 în Do major pentru violoncel și pian, op. 26, de George Enescu.
Accesul publicului la această etapă este liber.
Formatul „Play & Conduct”, introdus în premieră
De la ora 16:00, semifinaliștii vor urca din nou pe scena Ateneului Român, alături de Orchestra de Cameră Radio și de concertmaestrul invitat Bogdan Zvorișteanu.
Această parte a competiției introduce, în premieră la Concursul Internațional „George Enescu”, formatul „Play & Conduct”. Concurenții nu vor avea doar rolul de soliști, ci vor trebui să cânte la violoncel și, în același timp, să conducă ansamblul.
Proba urmărește mai mult decât virtuozitatea tehnică. Juriul va evalua maturitatea muzicală a concurenților, capacitatea lor de comunicare, viziunea artistică și abilitatea de a construi, împreună cu orchestra, o interpretare coerentă.
Concerte de Haydn, în acompaniamentul Orchestrei de Cameră Radio
În această etapă, semifinaliștii vor interpreta una dintre cele două lucrări fundamentale ale repertoriului pentru violoncel semnate de Joseph Haydn:
- Concertul nr. 1 în Do major pentru violoncel și orchestră, Hob. VIIb:1;
- Concertul nr. 2 în Re major pentru violoncel și orchestră, Hob. VIIb:2.
Prin introducerea formatului „Play & Conduct”, ediția din 2026 propune o probă menită să evidențieze nu doar performanța individuală, ci și capacitatea tinerilor muzicieni de a-și asuma responsabilitatea unei construcții muzicale complete.
MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
De la strategie națională la șmecherie organizată Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a fost vândut românilor drept „motor...
Harta dragostei penale din Brașov: cum se fură cu sentiment și se delapidează cu sufletul la gură
În județul Brașov, după toate aparențele și după cum susțin sursele și reclamațiile, nu mai vorbim doar de afaceri dubioase,...
TCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane
În orașul în care autobuzele abia se târăsc, iar datoriile sar în aer, la TCE Ploiești nu curge motorină. Curge...
Ministrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
Ministrul Ambrozie-Irineu Darău a vrut să reorganizeze MEDAT. Ministerul Justiției i-a răspuns, în esență: „Reorganizează-ți întâi temeiurile legale, apoi mai...
„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
Un nou “cadou” marca MAI pentru polițiștii care au îndrăznit să gândească singuri și să muncească în lumea civilizată: de...
Industria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc – Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor
În comuna Blejoi, județul Prahova, nu mai e nevoie de filme horror. E suficient să locuiești lângă punctul de lucru...
TCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)
Ploieștiul, oraș cu transport public… privat de rușine La suprafață, TCE Ploiești e „societate publică de transport”. În realitate, ultimii...
IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episodul 55, în care am prezentat traseul spectaculos...
Triada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
Ministerul Economiei sau SRL-ul Triadei? La Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) nu se mai face administrație, se face...
Șef de IPJ cu nota 3,82 la “capacitate”. România, te iubesc… pe mute
Inspectorat de Poliție Județeană sau Școală Ajutătoare de Șefi? Concursul pentru șefia Inspectoratului de Poliție Județean Cluj nu a fost...
IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie
Reamintire scurtă: „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului” De 55 de episoade tot scriem despre IPJ Prahova, transformat cu succes din...
TCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare
„La TCE domnește Nae. Restul doar ridică mâna.” AGA A VOTAT: SALVĂM 8 CONTROLORI, EXECUTĂM 40 DE ANI DE MUNCĂ...
Concursul de la Dinamo, făcut praf: tragere la sorți cu grile la vedere și comisie pe ‘românește’
Ofițer principal I la Resurse Umane sau ofițer principal I la „Bătaie de Joc”? Sindicatul Sidepol dezvăluie o posibilă fraudă...
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre” Când șeful de poliție...
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare
-
Exclusivacum 2 zile
Ministrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum o zi
MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 3 zile
Triada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 2 zile
„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum 2 zile
Industria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc – Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor