Actualitate
Alegerile prezidenţiale au fost fraudate/ Operațiunea a fost condusă de fostul șef al SRI, George Maior, și de fostul prim-adjunct al SRI, Florian Coldea
Fostul director al SPP, Dumitru Iliescu, a lansat afirmații foarte grave în fața comisiei de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009, susținând că scrutinul a fost fraudat masiv. Operațiunea ar fi fost condusă de fostul șef al SRI, George Maior, și de fostul prim-adjunct al SRI, Florian Coldea.
Dumitru Iliescu a declarat ieri în Comisie: „Vreau să fie foarte bine înţeles că nu în ansamblul său SRI a fost implicat în aceste aspecte frauduloase, ci o parte din acest serviciu, în special conducerea SRI şi câţiva ofiţeri pe care i-au folosit, ceilalţi executând ordine pe care leau primit. (…) Vizavi de implicarea structurilor de forță, în special a SRI, în zona politică și obținerea controlului asupra deciziilor politice, informații am avut încă din 2006, imediat după preluarea interimatului domnului Coldea la conducerea SRI. Iar în momentul în care domnul Maior a fost desemnat sau se intenţiona propunerea dumnealui ca director al SRI, am avut o discuţie cu domnia sa, înainte de a merge la preşedintele Băsescu, am fost apelat de domnia sa, eram acasă, l-am primit la mine”, a spus Dumitru Iliescu. El nu a dorit să precizeze ce au discutat, scrie Evz.
Metoda fraudării
Implicarea serviciilor secrete s-a produs „prin crearea unui portofoliu de persoane pe care le promovezi în funcțiile de conducere la nivelul formațiunilor politice, impunerea unor lideri la nivel central ți local și de asemenea controlul asupra unor autorități publice. Adică această chestiune s-a derulat nu numai de formaţiunile politice, ci şi de autorităţile publice constituţionale, inclusiv Parlament, Guvern, membrii Guvernului, unii dintre ei propuşi sau numiţi la propunerea SRI. Pentru cei care nu trebuiau să ajungă în Guvern se găseau imediat mape profesionale, se făceau mape profesionale pe baza informațiilor acumulate la compartimentele de analiză și sinteză sau în arhivă, cum este arhiva SRI, arhiva lui 962, DGIPI, arhiva de la SIPA și așa mai departe”, a afirmat Iliescu. Fostul șef al SPP susține că una dintre metodele de fraudare folosite de serviciile secrete a fost utilizarea judecătorilor din Birourile Electorale: „Judecătorii pe care îi aveau ei la mână erau trimiși în BEJuri și acționau la comanda serviciilor. Serviciile aveau un portofoliu de magistrați și din acel lot au fost desemnați membri ai BEC și ai Birourilor Județene. ”
Miza alegerilor din 2009
Dumitru Iliescu a mai declarat că miza alegerilor din 2009 nu a fost doar alegerea unui nou președinte, ci și protejarea intereselor unor șefi din SRI. „Aceștia își luau comisioane foarte mari din contracte, iar dacă ar fi câștigat Mircea Geoană se schimbau oamenii din sistem”, a subliniat Iliescu.
Presiuni pentru numirea lui Oprea la MAI
„Ceea ce am reținut înainte de a se derula activitatea respectivă a fost că, de fapt, a venit o informație că se încearcă ca Ministerul de Interne să treacă la PDL. Conducerea PSD nu a acceptat această chestiune și, după negocieri intense, au obținut conducerea MAI. În această situație, ulterior, mi-au sosit informații că cei din conducerea SRI au făcut presiuni asupra unor membri ai PSD, mă refer la cei din conducerea PSD, ca la conducerea acestui minister să fie numit dl Oprea. Și așa s-a li întâmplat.
După numirea dlui Oprea la conducerea MAI trebuia să se vină cu propuneri pentru secretarii de stat”, a afirmat Dumitru Iliescu. El a arătat că legătura celor povestite cu alegerile din 2009 este „foarte mare, pentru că exista un plan bine pus la punct, care s-a făcut li în 2013, în decembrie, pentru alegerile din 2014”. Iliescu a subliniat că „sunt convins că domnul Geoană a ieșit președintele României, dar, prin vicierea masivă a votului românilor, s-a întors votul în favoarea domnului Băsescu”.
Kovesi, convocată din nou la Comisie. Și Coldea
Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a refuzat să se pronunțe la o primă convocare în fața Comisiei de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009, invocând o decizie a CSM și prevalându-se de calitatea de magistrat. Membrii comisiei nu s-au resemnat și, sub semnătura președintelui Mihai Fifor, i-au trimis lui Kovesi o nouă scrisoare de convocare.
În aceasta, după ce sunt enumerate atribuțiile comisiei și prevederile regulamentului celor două Camere, i se explică șefei DNA că decizia CSM nu interzice prezența magistraților în fața unei comisii de anchetă, scrisoarea se încheie cu o nouă convocare pentru Kovesi pe 20 iunie ora 14.00. Președintele Comisiei, Mihai Fifor, a declarat că Florian Coldea va fi invitat la audieri săptămâna viitoare, probabil în aceeași zi cu Kovesi.
Programul Comisiei, prelungit cu 60 de zile
Birourile Permanente Reunite au decis marți prelungirea cu 60 de zile a programului Comisiei de anchetă privind alegerile din 2009. De asemenea, au aprobat decontarea cheltuielilor pentru cei din provincie convocați la București și care susțin că nu au bani de deplasare. Măsura a fost criticată de președintele interimar PNL, Raluca Turcan: „Vor să mențină mascarada și să mai distragă atenția opiniei publice pe un subiect cu totul și cu totul fals.”
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 10 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 3 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 23 de orePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



