Connect with us

Administratie

Femeile -aviatoare românce, înregimentate în Escadrila Albă, dispreţuind pericolele, au participat direct la operaţiunile militare ale Armatei române

Publicat

pe

Femeile pilot din perioada 1940-1945 merita sa fie recunoscute de catre istorici pentru deosebita contributie avuta. In ciuda glumelor si a spiritului de regula anti feminist caracteristic aviatiei militare, istoria poate dezvălui viaţa şi pericolele prin care acestea au trecut.
Suntem fericiţi să putem face o descriere “completă” a activitatii femeilor pilot romance, care au luptat in al Doilea Razboi Mondial.
La inceputurile sale, Unitatea Medicală reprezenta o forţă insignifiantă. Avea doar două Monospar cu bimotor şi patru locuri, echipate cu comanda dublă. Unitatea Medicală reusea să işi crească rezerva de materiale în ciuda repetatelor atacuri Poloneze. Conform listei de avioane poloneze capturate, Armata Română a recuperat douăzecişitrei de RWD-13 si trei RWD-13S. Aceste avioane în extrem de bună stare au fost transferate Unitaţii Medicale. Pe 22 iunie 1941, Escadrila Albă a primit avioanele RWD-13 pe care le-a folosit pentru a efectua pană la patru misiuni zilnic, reuşind astfel să transporte numeroşi răniţi.

In anii celui de-al Doilea Razboi Mondial, România a fost singura ţară din lume care a dispus de avioane sanitare pilotate de femei – vestita Escadrila Alba. Totul a început în 1935, când Mariana Drăgescu – care pe atunci avea 23 de ani – a obţinut brevetul de pilot. La vremea aceea, puţine femei se puteau lauda cu astfel de performanţe.
Aviaţia, armă de elită, a fost prima care a intrat în luptă la 22 iunie 1941 pentru dezrobirea Basarabiei, a Bucovinei de Nord şi a Ţinutului Herţa de sub ocupaţia sovietică.
Femeile -aviatoare românce, înregimentate în Escadrila Albă, dispreţuind pericolele, au participat direct la operaţiunile militare ale Armatei române, îngrijind sau transportând răniţii cu avioanele RWD-13 în spitalele de campanie sau din ţară.
În cele ce urmează, încerc să fac o descriere a activităţii a acestor minunate doamne, care au luptat în anii celui de-al Doilea Război Mondial, spre gloria Aripilor Româneşti.
În anul 1938, conducerea Ministerului Aerului şi Marinei s-a interesat de femeile-pilot brevetate în şcolile civile de aviaţie existente în ţară. Acestea au fost solicitate să execute zboruri în cadrul manverelor militare de la Galaţi.

După două săptămâni de „ campanie”, aviatoarele Mariana Drăgescu, Nadia Russo Bossie şi Virginia Thomas au primit certificate prin care erau considerate apte pentru a participa la misiuni de război.
Înfiinţarea primei unităţi de aviaţie având un personal majoritar feminin a aparţinut prinţesei Marina Ştirbey, aviatoare, proprietară a unui avion de turism tip ICAR.. Pornind de la modelul organizaţiei finlandeze Lotta Sward, prinţesa Marina Stirbey a avut ideea infiinţării unei escadrile sanitare pentru transportul raniţilor cu avioane pilotate de femei, după ce aceasta a efectuat un raid aviatic în Suedia şi Finlanda.
La întoarcerea în ţară, a redactat un memoriu către conducerea aviaţiei militare, în care propunea înfiinţarea unei escadrile de aviaţie feminine inspirată de modelul finlandez.
La 25 octombrie 1940 din ordinul subsecretarului de Stat al Aerului, comandorul av.Gheorghe Jienescu, s-a constituit Escadrila Sanitară cu sediul pe aerodromul de la Băneasa. Trei aviatoare au fost afectate noii unităţi: Mariana Drăgescu,Virginia Thomas şi Nadia Russo, fiind asimilate gradului de sublocotenent de aviaţie cu solda echivalentă.. Supranumele de Escadrila Alba venea de la faptul ca avioanele – tip RWD-13, de fabricatie poloneză, relativ mici – iniţial au fost vopsite în alb, pe aripi şi pe partea laterală a fuzelajului au fost pictate cruci roşii, iar culorile tricolorului au fost desenate spre extremităţi.Ulterior, din cauza faptului că sovieticii nu ţineau cont de faptul că erau avioane sanitare şi le bombardau, spre sfârşitul anului 1941 avioanele au fost vopsite în culori de camuflaj.
La înfiinţare,unitatea de aviaţie sanitară avea o dotare modestă dispunând numai de două avioane bimotoare tip Monospar ST 25 cu patru locuri,neechipate cu dublă comandă. Din nefericire, în scurt timp, aceste două aparate de zbor vor fi scoase din uz ,în urma unor accidente.
Autorităţile militare române au ales dintre avioanele poloneze venite în ţară la sfârşitul lunii septembrie 1939, avionul RWD-13 S, un momoplan conceput de polonezi în 1937 ca avion de sanitar, aparat de zbor inspirat după avionul DH-Puss Moth englezesc. Avionul polonez câştigase locul I la un concurs internaţional de aparate de zbor sanitare ţinut la Luxemburg în anul 1938.
Avionul sanitar RWD-13 S, era dotat cu un motor de 130 CP, atingea o viteză maximă de 210 km/oră, putând să transporte un rănit şi un infirmier, având o autonomie de zbor de 900 km.

Conform listei avioanelor poloneze capturate, Armata română a recuperat 28 de aparate RWD-13 şi 3 RWD-13S. Aceste avioane au fost trimise la Fabrica de Construcţii Aeronautice ICAR din Bucureşti, unitate industrială înfiinţată în anul 1932 de inginerii Mihail Racoviţă şi Otto Apel.
În această fabrică se realizau după licenţe germane şi autohtone avioane de turism, dar şi avioane militare şi comerciale.
Cele trei avioane sanitare RWD-13 S şi patru avioane RWD-13 aflate în stare bună de funcţionare au fost transferate la Escadrila Sanitară.
Avioanele sanitare puteau să îndeplinească misiuni de salvare, fiind numerotate de la 1 la 3 si repartizate astfel:
– nr.1, aviatoarei Nadia Russo;
– nr.2, aviatoarei Marianei Drăgescu;
– nr.3, aviatoarei Virginiei Thomas.
În perioada noiembrie 1940 – iunie 1941, cele trei aviatoare au executat unele transporturi cu răniţi şi cu diferite materiale sanitare,antrenându-se şi îmbunătăţind munca în echipă.
Cu o zi înainte de mobilizare, Escadrila Albă a primit ordin să se deplaseze împreună cu un detaşament de militari din aviaţie pe aerodromul de la Focşani.
La intrarea ţării în război,în ziua de 22 iunie 1941, Escadrila Albă s-a mutat pe aerodromul militar de la Tecuci, iar avioanele RWD-13 au îndeplinit până la patru misiuni pe zi, transportând numeroşi răniţi. Aviatorele au fost nevoite de multe ori să aterizeze pe terenuri neamenajate, pe câmpuri şi şosele pentru a îmbarca răniţi ca apoi să-i ducă în centrele de primire şi spitale.
De cele mai multe ori întrega operaţiune se desfăşura sub focul inamic.
Escadrila Albă a primit în rândurile sale o nouă aviatoare pe Virgina Duţescu.
Începând cu 21 august 1941, unitatea s-a mutat pe aerodromul de la Tighina şi, întrucât avioanele sovietice de vânătoare au atacat în câteva rânduri avioanele sanitare, acestea au fost revopsite în culoarea verde pe suprafeţele superioare şi cu bleu pe suprafeţele inferioare,iar crucile roşii au fost încadrate într-un cerc alb. Din cauza stresului şi neputându-se acomoda cu frontul şi pericolele inerente, aviatoarea Virginia Duţescu s-a îmbolnăvit şi a părăsit escadrila la 1 septembrie 1941.
După ocuparea Odessei de către trupele române, la 16 octombrie 1941, aviatoarele şi-au continuat misiunile de luptă transportând răniţi şi materiale.

La 6 noiembrie 1941,avioanele RWD-13 s-au întors în ţară pe aerodromul militar de la Pipera, intrând în revizie generală. Cele trei „luptătoare aeriene” transportaseră peste 700 de răniţi în decursul a patru luni de război.
La 1 aprilie 1942, prin Ordinul nr.14734/1942 al Subsecretariatului de Stat al Aerului s-a înfiinţat Grupul Aero Transport Militar care avea misiunea să deservească frontul în ceea ce priveşte aprovizionarea cu muniţie şi materiale, să realizeze legături şi să transporte personal militar ,etc.
La comanda grupului a fost numit provizoriu, căpitanul ( r ) av.Ioan Popa, subordonându-se Bazei Regionale nr.3.
În noile condiţii, la 10 aprilie 1942, Escadrila Albă a fost dizolvată, înfiinţându-se Escadrila 108 Transport Uşor subordonată Grupului Aero Transport Militar. Cele trei aviatoare menţionate au rămas în serviciu comandat, noua escadrilă primind în rândurile sale piloţi militari şi personal tehnic de întreţinere. Sporirea personalului navigant a fost necesară întrucât dotarea Escadrilei 108 Transport Uşor ajunsese la 10 avioane RWD-13, la care se adăugau şi cele trei RWD-13 S.
În luna august 1942, operaţiunile militare au îniantat spre Stalingrad ; Escadrila 108 a fost trimisă pe front în două formaţii. Din prima au făcut parte şi cele trei aviatoare.
Această formaţie va ajunge la 18 august 1942 pe aerodromul de la Kutelnikovo situat la 60 km de Stalingrad, care va deveni unul de tranzit; militarii grav răniţi vor fi transportaţi cu avioanele RWD-13 S şi duşi la Tiraspol.
Aviatorele noastre au executat şi alte misiuni, unele de recunoaştere deosebit de periculoase. Astfel, în ziua de 4 septembrie 1942, Mariana Drăgescu a executat o recunoaştere la bordul unui aparat de zbor RWD-13 pentru identificarea unui nou teren de zbor pentru aviaţia de vânătoare. ,,Acea campanie a fost cea mai dificilă dintre toate. Dormeam de cele mai multe în corturi şi atacurile aviaţiei sovietice neprevăzute erau frecvente. Spre sfarşit, frigul era ascuţit şi confortul inexistent”.
Efectiv, cele trei aviatoare au îndurat bombardamentele aeriene şi terestre sovietice începând cu 6 septembrie 1942, ulterior vitezele noastre luptătoare aeriene se vor deplasa pe aerodromul de la Plodovitoje, aflat la 40 km de Stalingrad.
Pe frontul de la Stalingrad,Escadrila Alba a fost completată cu noi aviatoare, precum Victoria Pokol, Maria Nicolae si Smaranda Brăescu
Din cauza condiţiilor deosebit de grele in care locuiau , Nadia Russo s-a imbolnavit si a plecat, la un moment dat, la spitalul de la Nicolaev.
Zborurile pe front erau periculoase nu numai din cauza atacurilor aviaţiei de vânătoare inamice dar şi din cauza unor răniţi care au creat incidente destul de grave la bordul RWD-urilor.

Iată ce mărturiseşte aviatoarea Mariana Drăgescu:

,, Într-una din zilele de la începutul lui octombrie 1942, am îmbarcat în avionul meu doi răniţi,care sufereau de leziuni grave la nivelul capului. În timpul zborului, unul dintre ei şi-a recăpătat conştiinţa (cunoştinţa,n.n.) şi,înebunit de durere, a desprins chinga cu care îi era mobilizat braţul. A început să lovească pe celălalt rănit încă inconştient,care a început să geamă. Când m-am întors spre el pentru a-l calma, mi-a apucat braţul şi avionul a început să se mişte în toate direcţiile. Spre norocul tuturor, forţele rănitului s-au epuizat prin toate acele eforturi brutale şi s-a întins din nou pe targă. Cu o mână am redresat avionul, iar cu cealaltă am strâns bine chinga imobolizând rănitul pentru a preveni o nouă criză.
Din fericire, nu au mai fost incidente până la încheierea celui zbor”.
Cea de-a doua formaţie a Escadrilei 108 dotată cu 7 avioane RWD-13 şi un Bucker Jungmann ajunge la 30 august 1942 la Tiraspol şi apoi la Stalino. În acel timp, Victoria Pokol era singura aviatoare din formaţie care se înrolase voluntar împreună cu avionul său – Bucker.
Prin Ordinul de Zi nr. 52633 din 23 septembrie 1942 al Comandamentului Statului Major al Aerului –Secţia a V-a, aviatoarea Maria Nicolae a fost încadrată pilot de legătură în Escadrila sanitară (108 Transport Uşor) începând cu data de 1 septembrie 1942.
În ordinea de bătaie a unităţii apare, începând cu 10 septembrie 1942 şi Smaranda Brăescu – Ordin de Zi nr.115 a Statului Major al Aerului din 13 septembrie 1942.
Prin Ordinul de Zi nr.251 din 1 noiembrie 1942 căpitanul av. Panu Răsvan a fost numit la comanda Escadrilei 108 Transport uşor.
Transportul răniţilor va continua, cele cinci aviatoare au executat numeroase misiuni în condiţii grele, când deja primele semne ale iernii ruseşti apăruseră. Din cauza atacurilor aviaţiei sovietice, formaţia se va deplasa de pe aerodromul de la Morozovskaia pe cel de la Rostov, începând cu 15 noiembrie 1942. Conform Ordinului de Zi de Comandament nr.348 din 13 ianuarie 1943, aviatoarea Smaranda Brăescu a fost detaşată la Escadrila 105 Transport Greu, la postul de triere a răniţilor.
Ce de-a doua formaţie s-a întors în ţară la 8 ianuarie 1943, stabilindu-se din nou pe aerodromul de la Băneasa, aviatoarele escadrilei au primit ordinul să urmeze Şcoala de Infirmiere Voluntare la Spitalul Militar „Regina Elisabeta”.

Acestea vor primi în rândurile lor o nouă colegă, pe aviatoarea Ştefania Silvia Iupceanu,care a fost încadrată ca pilot de legătură începând cu 3 martie 1943.
După revizia generală a avioanelor,realizată la Fabrica I.C.A.R din Bucureşti, în mai 1943, Escadrila 108 pleacă din nou pe front, toate aviatorele au fost concentrate în prima formaţie cu o singură excepţie: Nadia Russo care nu a putut suporta viaţa dură de pe front, astfel ca a demisionat din motive de sănătate.
Pe 8 iulie 1943, cinci aviatoare: Mariana Drăgescu, Virginia Thomas, Stela Huţan, Victoria Pokol şi Maria Nicolae s-au deplasat pe calea aerului pe aerodromul din Simferopol – Crimeea,fiind folosite în misiuni numai şase avioane: 3 RWD-13 şi 3 RWD-13S. Aviatorele au transportat răniţi de pe frontul din Kuban la Simferopol,transportând într-un timp relativ scurt peste 200 de grav răniţi.
La 13 iulie 1943, echipajul aflat la bordul avionului RWD-13 nr.2, format din Mariana Drăgescu – pilot, Smaranda Brăescu şi Stela Huţanu, a executat o recunoaştere pe ruta: Simferopol- Sarabuz- Simferopol, iar a vionul RWD-13 nr.9 pilotat de Virginia Thomas a executat o misiune de recunoaştere avându-l la bord pe generalul Petrescu.
În ziua de 14 iulie 1943, Mariana Drăgescu aflată la manşa avionului RWD-13 nr.1 a executat împreună cu Stela Huţanu o recunoaştere aeriană pe ruta: Simferopol- Kerci- Simferopol.
Aviatoarea Smaranda Brăescu a îndeplinit cu avionul RWD-13 nr.5, în ziua de 19 iulie 1943, o misiune de recunoaştere pe traseul: Simferopol- Kerci- Simferopol, fiind însoţită de Stela Huţan Palade-Palade.
La 22 septembrie 1943 se sfârşeşte cea de-a treia campanie a Escadrilei Sanitare.
O parte dintre aviatoare vor fi încadrate la Centrul de Antrenament al Aviaţiei de la Clinceni.
Mariana Drăgescu se întorce pe front în vara anului 1944 unde execută misiuni până în luna august 1944. La transportul aerian al răniţilor nu va mai participa nicio aviatore.

Dupa instaurarea regimului comunist, rasplata lor a fost inchisoarea, eliminarea din aviaţie şi marginalizarea. Celebre în anii războiului, aceste aviatoare au intrat intr-un complet anonimat în primele decenii postbelice, pentru a fi redescoperite mult dupa 1989. Mariana Drăgescu, ajunsă la o vârstă venerabilă, se pare ca este azi singura supravieţuitoare a Escadrilei Albe şi reprezintă un adevarat simbol feminin al aviaţiei române. Dacă mulţi piloţi din Aviaţia Regală au înfundat puşcăriile comuniste în anii postbelici, (amintesc de Tudor Greceanu, Horia Agarici, Hariton Duşescu, Sorin Tulea, Gheorghe Spulbatu,Virginia Duţescu, Nadia Russo – Bossie (dupa casatoria cu Ghe.Bossie pe care l-a cunoscut la Lătesti in Bărăgan unde avea domiciliul forţat) , doamna Drăgescu se poate considera… norocoasă.
A scapat “usor”, numai cu excluderea din aviaţie în 1955, când a fost pur şi simplu dată afară fară nicio explicaţie. ”

 

BIBLIOGRAFIE

– Valeriu Avram, Contribuţia aviaţiei la progresul societăţii româneşti, la afirmarea sa pe plan înternaţional,între anii 1920-1940, Teză de doctorat susţinută la Facultatea de Istorie- Universitatea Bucureşti în ziua de 9 iulie 1999, p.242
– Ibidem.
– Serviciul Istoric al Armatei-S.I.A, Fond Subsecretariatul de Stat al Aerului-SSA,dosar 537,f.34.Valeriu Avram, Teză de doctorat,p.242
– S.I.A.,F.803, dosar 21,f.85,f 87
– Jurnalul celebrei Smaranda Brăescu, Ed.Vremea, Bucureşti, 2010,p.61 ( Eleonora ARBĂNAŞ)

 

Administratie

Ploieștiul viitorului prinde contur: Expoziție inovatoare la primărie, sub viziunea tinerilor arhitecți

Publicat

pe

De

Colegiul de Artă „Carmen Sylva” aduce un suflu nou în peisajul urban ploieștean printr-o expoziție captivantă

Zilele acestea, Primăria Ploiești găzduiește o expoziție specială, care oferă o perspectivă proaspătă asupra orașului, așa cum este văzut prin ochii noii generații de arhitecți de la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” Ploiești. Proiectul, parte integrantă a Anualei de Artă Urbană Artown NOW, reunește lucrări ale elevilor de la secția de arhitectură, combinând ecouri din istoria Ploieștiului cu o viziune îndrăzneață asupra viitorului urban.

Reimaginarea Ploieștiului: Restaurare, reinterpretare și sustenabilitate

Expoziția propune un Ploiești reimaginat, cu proiecte care transformă realitatea urbană. Conform comunicatului Primăriei Ploiești, lucrările includ:

  • Blocuri istorice restaurate și reinterpretate în stil modern.
  • Case vechi transformate în hub-uri culturale vibrante.
  • Clădiri verzi și sustenabile, concepute pentru a pune oamenii pe primul loc.

Creativitate, empatie și curaj: Reconfigurarea spațiului urban

Proiectele expuse au în centru dorința de a reconfigura spațiul urban, de a reînnoda legătura dintre trecut și viitor prin creativitate, empatie și curaj. Tinerii artiști își propun să redefinească modul în care locuitorii interacționează cu orașul, creând spații mai prietenoase, mai funcționale și mai estetice.

Dialog deschis între tineri arhitecți și administrația locală

Debutul expoziției, desfășurat în sala de ședințe a Primăriei, a fost marcat de prezența tinerilor artiști, care au purtat un dialog deschis cu reprezentanții administrației locale. Potrivit oficialilor primăriei, acest schimb de idei a fost extrem de valoros, oferind o perspectivă nouă asupra dezvoltării urbane a Ploieștiului. Administrația locală a mulțumit elevilor și profesorilor pentru „această infuzie de energie, talent și inspirație urbană”.

Citeste in continuare

Administratie

Ploiești prinde viteză: Comunitatea pune umărul la noul skatepark din Parcul Municipal Vest

Publicat

pe

De

Consultare publică la Primărie: Skateri, bikeri și rolleri își lasă amprenta pe viitorul spațiu de joacă urbană

Ieri, Primăria Ploiești a fost scena unei dezbateri constructive pentru un proiect mult așteptat de tinerii orașului: noul skatepark & pumptrack din Parcul Municipal Vest. Potrivit unui comunicat al Primăriei Ploiești, evenimentul a reunit reprezentanți ai comunităților de skateri, bikeri, rolleri, dar și echipa de proiectare, cu scopul de a finisa conceptul, ținând cont de dorințele celor care vor folosi acest spațiu.

De la chestionar online la atelier interactiv: Vocea ploieștenilor, auzită și ascultată

Proiectul nu a pornit de la zero. Baza a fost pusă de răspunsurile a aproximativ 500 de ploieșteni, care au completat un chestionar online în vară. Acum, participanții la consultare au avut ocazia să vadă o prezentare preliminară a conceptului și să contribuie activ, prin idei și sugestii, la îmbunătățirea planului. Fiecare recomandare va fi analizată cu atenție, promit oficialii, și integrată, pe cât posibil, în varianta finală a proiectului.

Primarul Polițeanu: „Un spațiu creat alături de comunitate”

Implicarea comunității este esențială pentru succesul acestui proiect, după cum a subliniat și primarul Mihai Polițeanu, prezent la consultare. Edilul a mulțumit participanților pentru deschiderea și contribuția lor la procesul de proiectare, reconfirmând dorința municipalității de a crea „un spațiu sigur, modern și adaptat nevoilor reale” ale utilizatorilor.

Un parteneriat pentru viitor: Primăria Ploiești, alături de Shopping City Ploiești, NEPI Rockcastle și UrbanizeHub

Acest proiect ambițios este rezultatul unui parteneriat solid între Primăria Municipiului Ploiești și actori importanți din mediul privat: Shopping City Ploiești, NEPI Rockcastle și UrbanizeHub. Împreună, aceștia își propun să revitalizeze Parcul Municipal Vest și să ofere tinerilor din Ploiești un spațiu de recreere și sport modern și atractiv.

Citeste in continuare

Administratie

Prahova accelerează tranziția justă: De la birocrație la investiții concrete

Publicat

pe

De

Întâlnire crucială la Ploiești pentru deblocarea fondurilor europene destinate IMM-urilor

O zi importantă pentru viitorul economic al județului Prahova, marcată de o întâlnire tehnică dedicată Programului Tranziție Justă 2021-2027. Evenimentul, organizat în parteneriat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și ADR Sud Muntenia, a reunit factori de decizie din administrația publică și antreprenori locali, cu scopul de a accelera implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

Obstacolele din calea dezvoltării durabile

Discuțiile s-au axat pe identificarea și depășirea obstacolelor întâmpinate de IMM-urile prahovene în accesarea fondurilor. Printre problemele ridicate s-au numărat clarificarea regulilor privind avansurile, dificultatea obținerii garanțiilor bancare și aspectele legate de eligibilitatea TVA-ului.

Bani europeni blocați: O urgență economică

Programul Tranziție Justă pune la dispoziția județului Prahova 277 milioane de euro, fonduri nerambursabile vitale pentru dezvoltarea durabilă. Din cele 88 de milioane de euro alocate IMM-urilor, 167 milioane au fost deja contractate, însă, un semnal de alarmă, doar 10 milioane au fost efectiv cheltuiți. Această situație impune măsuri rapide de eficientizare a procesului de implementare. Autoritatea de Management a anunțat deja clarificări și modificări legislative menite să simplifice procedurile.

Apel la acțiune: Prahova trebuie să profite de această oportunitate

„Prahova are o oportunitate unică de a-și consolida economia locală prin investiții sustenabile,” a declarat Virgiliu-Daniel Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova. „Succesul acestui program depinde de o colaborare reală între instituții și mediul privat. E momentul să trecem de la birocrație la acțiune.”

O sansă de modernizare și creștere economică

Tranziția energetică reprezintă o oportunitate de modernizare, de creare de locuri de muncă și de creștere a competitivității economice a județului, depășind simpla reducere a emisiilor poluante.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv9 ore ago

Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!

În lumea pestriță a sistemului penitenciar românesc, familia Teoroc, abonații de lux la robinetul puterii, ne oferă un nou spectacol...

Exclusiv10 ore ago

Update/Apocalipsa de plastic de la Aricestii Rahtivani: Fumul ne mântuiește!

Coseco Waste ne arată cum se face „reciclare” cu artificii și mult tupeu Un iPhone disperat ne anunță sfârșitul lumii...

Exclusiv12 ore ago

Ploieștiul în fierbere: Primarul Politeanu dezlănțuie infernul asupra viceprimarului Alexandru Săraru!

De la popriri ignorate la acuzații penale: Un scandal de corupție zguduie Primăria Ploiești! Prahova, tărâmul unde scandalurile politice și...

Exclusiv16 ore ago

Politeanu, Primarul-Paratrăsnet: Cum gunoiul imobiliar incearcă să murdărească imaginea unui oraș infrumusețat

De la nunta pe Bulevard la acuzații halucinante: Mafia imobiliară scoate artileria grea, dar Politeanu rămâne neclintit Prahova, județul unde...

Exclusiv17 ore ago

De la „fofilica” la Prefectură: Ascensiunea halucinantă a unui combinagiu politic – Zoia, „mama” lui Matei, chiar ești bine?!

Atenție, cetățeni! În lumea pestriță a politicii românești, mai apare câte un personaj de te face să te întrebi dacă...

Exclusiv22 de ore ago

Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi 

Apt limitat la muncă, nelimitat la inimioare pe Instagram și maestru într-ale concediilor strategice. Valentin Matei, un nume sonor în...

Exclusiv22 de ore ago

Protestul sindical din 29 Octombrie: Circ cu ursul Bolo sau apărarea ultimă a barosanilor? 

Oare chiar le pasă liderilor sindicali de nenorocirile polițiștilor sau vor doar să-l vadă pe Bolo zburând de la Palatul...

Exclusiv22 de ore ago

Coca-Cola: secretul murdar din Ploiești – Cum ne otrăvește „băutura fericirii” cu apa de canal, sub ochiul complice al autorităților!

De la zâmbet american la coșmar românesc, Coca-Cola a ajuns să fie sinonimă cu corupția și nepăsarea crasă. La Ploiești,...

Exclusiv2 zile ago

APIA, tremură sub ploaia de întrebări! Fermierii prahoveni, pe urmele hoților de la antigrindină: Cer date incendiare și miros a DNA mai rău ca iodura de argint!

De la tunurile antigrindină la tunurile cu subvenții: Prahova, epicentrul unui cutremur agricol cu replici penale! După ce au trimis...

Exclusiv2 zile ago

Sindicatul Diamantul pune sub semnul intrebării angajările de balerini la MAI

„De ce ne trebuie balerini la MAI?” – întrebarea care stârnește controverse Sindicatul Diamantul își exprimă nedumerirea cu privire la...

Exclusiv2 zile ago

Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) demască mascarada SNPP: Minciuni gogonate și manipulări grosolane în spatele unui protest de doi bani!...

Exclusiv3 zile ago

Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare

Un val de nemulțumire și dezaprobare se manifestă în rândul polițiștilor de penitenciare, în contextul protestului recent al Sindicatului Național...

Exclusiv3 zile ago

Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”

Jilava: Alcatrazul famigliei Teoroc se zguduie! Contra-atacul lui Burcu demască ipocrizia sindicatului și abuzurile „baroanei” – Unde câinii trăiesc ca...

Exclusiv4 zile ago

APIA, deschideți arhivele, că vă dăm pe toți la oile tunse! După ce au pus ANM la colț, fermierii 007 somează APIA să scoată cifrele jafurilor la lumină!

Alo, alo, APIA Prahova! Vă sună cunoscut? Nu? Poate vă treziți când vă vor suna fermierii la ușă, cu furcile...

Exclusiv4 zile ago

Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!

Un spital penitenciar fără medici, dar cu directori bine plătiți? Un paradox revoltător în sistemul penitenciar românesc! Director medical fără...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv