Actualitate
Ordinul comandantului suprem pentru Direcţia de Informaţii Externe (serviciul de spionaj al Securităţii) a fost foarte clar: implicarea în obţinerea de documentaţie pentru tehnologii avansate şi utilaje pentru producerea de diamante sintetice

Considerată una dintre cele mai rentabile afaceri ale statului român din toate timpurile, constituirea, în 1974, a Fabricii de diamante sintetice din Bucureşti (n.n. falimentată în 2006) reprezintă un argument incontestabil că instituţia Securităţii din România aducea venituri substanţiale la buget. Alături de IC „Dunărea”, Fabrica de diamante sintetice, singura unitate cu acest profil din sud-estul Europei,reprezintă acei „copii teribili ai Securităţii” cu care s-ar fi putut mândri orice instituţie preocupată de securitatea statului din orice epocă istorică. Evident că acest lucru s-a putut întâmpla întru-un regim totalitar mult mai lesne decât într-unul democratic. De ce? Pentru că în democraţie sistemul economic se bazează pe principiile pieţei libere. Iată şi deosebirea fundamentală între un serviciu de informaţiial unui regim etatist faţă de intelligence-ul unui stat democratic. Marile firme şi companii ale lumii democratice îşi realizează prin sisteme proprii securitatea, înţeleasă ca prosperitate în legalitate. Intelligence-ul de corporaţie sau concurenţial cum mai este numit în lucrările de specialitate îşi stabileşte o serie de funcţii printre care cunoaşterea concurenţei şi studiile de piaţă (marketing) ocupă un loc strategic bine definit, fiind fundamentale pentru dezvoltarea companiilor şi protecţia propriilor interese şi secrete.
În timpul vizitei în capitala U.R.S.S., din 20 august 1970, cu ocazia Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Varşovia, Nicolae Ceauşescu a avut ocazia să vadă la faţa locului, cu bunăvoinţa lui Leonid Brejnev, cum se produc diamantele sintetice şi ce utilitate practică au acestea în diferite ramuri industriale, în special a celor bazate pe extracţie şi pe şlefuire. URSS producea încă din 1951, alături dar independent de Suedia şi S.U.A., diamante sintetice. Având în vedere proiectele ambiţioase pe care liderul comunist de la Bucureşti şi le propusese, ca de exemplu Transfăgărăşanul, Metroul bucureştean, Casa poporului, forările la mare adâncime pentru gaze şi petrol din ţară şi străinătate, adică în ţările cu care România avea astfel de contracte etc., Ceauşescu a înţeles imediat cât de rentabilă pentru economia românească ar fi producerea diamantelor sintetice în ţara noastră. Într-un astfel de context, ordinul comandantului suprem pentru Direcţia de Informaţii Externe (serviciul de spionaj al Securităţii) a fost foarte clar: implicarea în obţinerea de documentaţie pentru tehnologii avansate şi utilaje pentru producerea de diamante sintetice. Cei care s-au mişcat mai repede şi cu folos au fost ofiţerii de informaţii care lucrau pespaţiul ţărilor nordice. Un anume locotenent Alexandru (probabil nume conspirativ), a reuşit după doi ani de studiu şi investigaţii complexe să intre în legătură cu un specialist străin pe care l-a convins să-i facă rost de planuri şi tehnologii utilizate în fabricarea diamantelor. Acţiunea a fost încununată de succes, mai ales că specialistul,numit conspirativ „Cap luminat”, a acceptat să vină şi în România pentru a da o mână de ajutor colegilor români.
Un alt moment important al acţiunii a fost organizarea mai întâi a unei staţii pilot, care a lucrat cu şase oameni, reuşind să pornească procesul de producţie, pentru ca ulterior, cu experienţa câştigată, să se dezvolte până când a căpătat conturul unei fabrici rentabile. În 1974, de ziua lui Nicolae Ceauşescu, generalul Ion Mihai Pacepa, cel care s-a ocupat din partea DIE de coordonarea acţiunii, i-a dăruit un cadou de excepţie: câteva diamante sintetice produse în România. Certificatul de naştere al fabricii a fost emis de Ceauşescu în august 1974 sub titulatura Unitatea de Producţie Specială „Dacia”.În 1975, Ministerul de Interne a înaintat la Cabinetul 1 o notă vizată de Gheorghe Oprea, prim viceprim-ministru al Guvernului României,prin care şeful statului, Nicolae Ceauşescu era informat că instalaţiile pilot de sinteză pentru diamante produc (60 kg) şi că a fost asimilată în întregime tehnologia de producţie a acestora, nemaifiind nevoie de eforturi valutare pentru procurarea acestor diamante din import”.[1] Prin acelaşi document,se solicita înfiinţarea unei unităţi de producţie specială în cadrul Securităţii, organizată pe principiul bugetar.Personalului
civil al Fabricii de diamante sintetice i se asigura o retribuţie cu 20% mai mult decât primeau ceilalţi specialişti civili din Ministerul de Interne, precum şi alte sporuri de secret, importanţă deosebită etc.
În 1976, Nicolae Ceauşescu a semnat Decretul de înfiinţare a Unităţii Militare PS (Producţie Specială) care avea în schemă 140 de posturi -130 ofiţeri, 9 subofiţeri şi 118 personal civil. Printr-un alt Decret, cu nr. 163/29 decembrie 1976 se mărea numărul de posturi la 526.
Finanţarea desfăşurării activităţii acestei Unităţii Militare de Producţie Specială se făcea conform art. 55 „cheltuielispeciale”, iar primul sediu a fost în str. Bujoreni. Din raţiuni de stat, Decretul de înfiinţare a acestei Unităţi Militare de Producţie Specială nu a fost publicat în Buletinul Oficial.Tot prin acel decret se prevedea: „Contractarea de către Ministerul de Interne, în anii 1976-1978, a echipamentului şi a utilajelor necesare dotării noii dezvoltări a capacităţii de producţie, precum şi trecerea fondurilor în valută la Banca Română de Comerţ Exterior (BRCE), într-o poziţie specială şi într-un cont separat”[2] Prin acest decret, Securitatea era autorizată să cumpere echipamentele şi materialele, precum şi materiile prime, fie direct, fie prin Întreprinderi de Comerţ Exterior (ICE). Şeful DSS,Tudor Postelnicu, raporta şefului statului că obiectul special „PS” ajunsese la 2,92 milioane carate (885 kg) şi că oferea mari disponibilităţi la export. Era şi motivul pentru care solicita ca materiile prime -pirolita, cobaltul, grafitul special etc. să fie procurate prin mijloacele muncii „speciale” cu derogare de la unele reguli generale de import.[3] Mai trebuie precizat că producerea diamantelor sintetice era protejată de patentele concernelor General Electric Company (SUA) şi De Beers(Republica Sud-Africană), ceea ce făcea prohibitivă vânzarea directă. Prin urmare, Securitatea s-a orientat ca valorificarea producţiei să fie făcută prin firma „Sunitron” sau alte firme intermediare. În acest sens, în 12 iunie 1978, Nicolae Ceauşescu a semnat Decretul nr. 144, pentru Obiectivul „PS” în care se prevedea exceptarea de la controlul vamal intern a produselor exportate, iar banii urmau să fie trecuţi în contul „OV” (Operaţiuni Valutare Speciale). După 1982 operaţiunile comerciale vor reveni ICE „Dunărea”, o altă unitate militară din DSS cu indicativul 0107. Întreaga operaţiune specială de fabricare a diamantelor sintetice a avut nume de cod „Stelele”, fiind încredinţată Brigăzii SD (Ştiinţă -Dezvoltare),condusă de generalul maior inginer Teodor Sârbu,recomandat de foştii săi subalterni ca un foarte bun specialist în domeniu.La scurtă vreme după dezertarea generalului Pacepa, generalul inginer Teodor Sârbu a decedat în urma unei explozii „întâmplătoare”în garajul său, ceea ce demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, că lumea frontului secret este extrem de dură. Oricum, la sfârşitul anilor ’70, Fabrica de diamante sintetice aflată în directa responsabilitate a Securităţii ajunsese la o producţie ce o situa pe locul al treilea în ceea ce priveşte calitatea diamantelor produse şi pe locul al patrulea pe piaţa mondială la nivelul cantitativ.
Interesant este faptul că memorialiştii fostei Securităţi, implicaţi în această acţiune susţin că trădarealui Pacepa, din 28 iulie 1978, nu a adus atingere intereselor afacerii cu diamante, ci dimpotrivă în anii următori s-a constatat o rentabilitate mult sporită. Generalul (r) Giartu Istifie, fost director al fabricii de diamante, a mărturisit unor ziarişti de investigaţie că după acest episod al trădării lui Pacepa, majoritatea ofiţerilor români acoperiţi din străinătate, retraşi de la post pentru a nu fi deconspiraţi, au fost angajaţi ulterior la Fabrica de diamante. Acest flux de profesionişti a jucat un rol pozitiv în dezvoltarea fabricii pentru că toţi aceştia căpătaseră experienţă în intreprinderile din Occident în care lucraseră. Iată şi un aspect pozitiv, dacă se poate accepta aşa ceva pe frontul secret, de pe urma unei trădări. De fapt, cam toţi specialiştii şi angajaţii Fabricii de diamante sintetice erau ofiţeri. Instituţia a promovat o politică de cadre chibzuită din acest punct de vedere. A racolat şefii de promoţie de la facultăţile de fizică şi chimie din universităţile româneşti, dar şi pe cei din Institutele Politehnice din ţară, mai ales pe absovenţii de mecanică. Colonelul (r) Ion Mariţescu, fost director al fabricii în perioada 1991-1994, confirmă faptul că tehnologia utilizată în unitatea pe care a condus-o era de provenienţă occidentală, iar procurarea ei s-a făcut prin implicarea activităţii de informaţii externe. Aşa s-ar explica şi secretomania din jurul afacerii. Unul dintre primii angajaţi ai fabricii a oferit următoarea explicaţie: „Nimeni nu putea refuza un astfel de loc de muncă, era tehnologie mai mult decât de ultimă generaţie, erau lucruri provocatoare de care nu mai auzise nimeni. Iar, pe lângă asta, mai era şi un mediu interesant, totul era ultrasecret şi nimeni nu ştia ce faci”.[4]
La începutul anilor ’80 se produceau circa zece milioane de carate pe an, iar valoarea unui carat (ca unitate de măsură pentru aceste diamante) era socotită la aproximativ nouă-zece dolari. La jumătatea anilor ’80, Fabrica de diamante a atins apogeul productivităţii: 20 milioane de carate pe an, atunci când preţul urcase la 12 dolari pe carat. După opinia unor specialişti implicaţi în producţia de diamante sintetice, încasările ajungeau şi la 240 milioane de dolari pe an. Un alt domeniu care-i adusese fabricii sume importante de bani a fost recuperarea metalelor nobile din catalizatori uzaţi. Lunar se repuneau în circulaţie 25 de kilograme de platină[5
[1] Gheorghe Popa, Faţa văzută/nevăzută a Securităţii,în „Curierul de Râmnic”, 1 noiembrie 2006.
[2] Ibidem
[3] Ibidem
[4] [4http://casajurnalistului.ro/parcul-de-distractii-din-fabrica-de-diamante
prof. univ. Cristian Troncota
Actualitate
O noua promisiune devenită realitate!/Primii 50 de studenți medicinisti au început cursurile la Ploiesti

Moment special la Ploiesti. Primii pasi spre un sistem de sănătate modern a fost facut prin deschiderea noului an universitar 2023-2024 la Universitatea de Medicină Carol Davilla, sectia Ploiești.
Cei 50 de studenți care se vor specializa în asistență medicală au fost prezenți in sală. La deschidere au participat si senatorul Roberta Anastase, deputatul Mircea Rosca si viceprimarul Daniel Nicodim.
Iulian Dumitrescu, presedintele CJ Prahova, si-a indeplinit promisiunea de a aduce medicina la Ploiesti, astfel incat sistemul sanitar sa nu mai sufere din lipsa personalului specializat.
Iar vestea cea mai bună este că anul viitor, Palatul Culturii ar putea deveni sediul oficial al secției Ploiesti a Universității de Medicină Carol Davilla, iar numărul studenților ar putea creste la 500. (Cristina T.).
Actualitate
O reglementare a ONU a determinat încălzirea oceanului cu 1,5%?

Afirmația nu îmi aparține. Este titlul unui articol relativ recent din revista Science – a se vedea numărul din 2 august 2023. Ce s-a întâmplat?
În anul 2020, Organizația Internațională Maritimă, care face parte din ONU, a emis o reglementare care a impus navelor comerciale reducerea cu 80%, în termen de maxim 3 ani, a poluării cu sulf. În mod neașteptat, această reducere a poluării cu sulf a determinat și rărirea sau chiar dispariția norilor intitulați „urme de nave”, adică a acelor dâre care se văd pe cer și care sunt lăsate nu numai de nave martime, ci și de avioane.
Acești nori erau creditați cu o contribuție importantă la răcirea atmosferei. Despre ei se „știe” sigur că au capacitatea de a reflecta lumina solară. Rărirea sau dispariția lor elimina această presupusă barieră în calea luminii solare. Sarcastic, oamenii de știința au constatat că dispariția acestor dâre duce la încălzirea apelor oceanelor și, evident, la mult trâmbițata „încălzeală globală”. Se susține în articol că oamenii de știința au calculat un minim de 50% a nivelului temperaturii atmosferei și a apei pe coridoarele cele mai circulate din Atlantic, de unde o creștere a temperaturii oceanului cu 1,5 grade.
Băi, stai așa, dar cum vine asta? O reglementare a ONU a determinat încălzirea oceanului cu 1,5%? Parcă era vorba de ordinea internațională liberală bazată pe reguli, care trebuie apărată cu orice preț! Dar : care reguli? Regulile de acest gen făcute și aplicate de dorei globali?
Un anume Michael Diamond a comparat dezastrul cu dispariția efectului de răcire a exploziei unui vulcan pe an.
Deși articolul din Science vrea să pară că prezintă cazul ca o mega-prostie a unui dorel birocratico-științific, în realitate este vorba de eficiența deosebită a geo-ingineriei, pusă în mod concret la treabă. Dacă dispariția norilor „urme de navă” duce la încălzirea rapidă a apei oceanului, înseamnă că prezervarea sau înmulțirea lor duce la răcirea globală, nu?
Ce sugerează Diamond?
Că trebuie ca navele acum să injecteze sare în nori, pentru a-i face mai reflectivi, adică, mai apți de răcire a climei … El susține că umanitatea ar putea răci atmosfera făcând norii mai strălucitori: „dacă vrei, poți”.
Deci, nu-i așa că și chestia asta cu dârele ciudate de pe cer este tot o teorie a conspirației, nu?
Păi, uite că nu … O probează revista Science.
De altfel, teoria conspirației este probată și de revista Nature.
Cea mai incredibilă constatare aparține unui grup de oameni de știință condus de Duncan Watson – Paris, într-un studiu apărut în revista Nature, ediția din 5 octombrie 2022:
Poluarea aerului ar putea cauza răcirea climei într-un ritm de două ori mai accelerat decât cel inițial calculat, înainte de apariția ideii injectării de sulf și sare în atmosferă!
Cu toate acestea, Duncan – Paris a arătat că, după înlăturarea a 80% din aerosolii injectați în atmosferă, s-a constatat că nu s-a reușit readucerea poluării și a emisiilor de gaze de seră nici măcar la niveluri apropiate de era industrială.
Există și oameni de știință sceptici sau îngrijorați de a această geo-inginerie a proștilor cu ștaif sau a nebunilor cu aere mesianice, menită a „schimba norii”.
Franziska Glassmaier arată că, la fel ca și clima, norii sunt extrem de imprevizibili – deci, nu ar fi prea indicat ca cineva sau ceva să se joace cu așa ceva.
Un alt om de știință citat de Science, Robert Wood, atrage atenția că injectarea de sulf și sare în atmosferă pentru a crea strălucire dârelor de navă/avion ar putea bloca … ploaia. În plus, norii mari ar putea să se amestece cu aerul uscat, cu consecința că reflectivitatea lor va fi mai redusă …
Dar ce nu acceptăm noi de dragul „Științei” și al ordinii „liberale” bazate pe reguli?
PS Din păcate, știința a ajuns să se comporte ca un cuțit: în mâinile unor bucătari pricepuți și raționali, cu intenția de a hrăni bine oamenii, poate fi un instrument benefic; în mâinile cuiva rău-intenționat poate deveni o armă.
Gheorghe Piperea
Actualitate
Brânză de vaci făcută în casă: Mod de preparare și ingrediente necesare

Produsele lactate fac parte din tradițiile românești încă din cele mai vechi timpuri. Fie că vorbim de lapte, brânză sau smântână, cu toții am savurat, măcar o dată, brânză și smântână făcute în casă, după rețete tradiționale transmise din generație în generație. Și vestea bună este că poți simți din nou acel gust autentic al lactatelor tradiționale, întrucât ți-am pregătit în rândurile următoare atât lista cu ingredientele necesare, dar și etapele de preparare ale unei brânze de vaci autentice, făcută în casă. Iată cum poți prepara și tu brânză de vaci după rețeta tradițională!
De ce să facem brânză de vaci acasă?
Există numeroase motive pentru care să prepari brânză de vaci acasă, în mod tradițional este o alegere excelentă. În primul rând, preparând brânză de vaci acasă, ai posibilitatea de a controla în mod direct ingredientele folosite în procesul de preparare. Poți alege să folosești lapte de la vaci crescute organic, fără hormoni sau antibiotice. Astfel, te asiguri că produsul final este de o calitate superioară și sănătos pentru consum.
Prepararea brânzei de vaci în casă este și o opțiune economică. Chiar dacă efortul inițial poate fi mai mare, pe termen lung, costul per kilogram este semnificativ mai mic decât cel al brânzei cumpărate din magazine. Astfel, poți economisi bani și te poți bucura de un produs proaspăt și de calitate.
Mai mult decât atât, brânza de vaci este un aliment extrem de nutritiv, bogat în proteine, calciu și vitamine. Preparând-o în casă, vei avea garanția că beneficiezi de toate aceste elemente nutritive în forma lor naturală, fără aditivi sau conservanți. Astfel, poți contribui la menținerea unei alimentații sănătoase și echilibrate.
Prepararea brânzei de vaci acasă poate fi o activitate plăcută și satisfăcătoare. Este o modalitate excelentă de a petrece timpul într-un mod creativ, de a învăța o nouă abilitate și de a produce ceva de care întreaga familie se poate bucura. Prin această activitate, poți experimenta bucuria de a prepara un produs autentic românesc.
Ingrediente necesare pentru prepararea brânzei de vaci în casă
Pentru brânză de vaci făcută în casă vei avea nevoie de următoarele ingrediente:
- lapte proaspăt de vacă, nepasteurizat;
- zeamă de lămâie.
Laptele de vacă este ingredientul principal și de bază al brânzei de vaci. Este important să folosești lapte proaspăt și nepasteurizat, deoarece calitatea acestuia va influența direct gustul final al brânzei. Alege lapte de vaci de la producători locali pentru a obține o brânză de calitate superioară.
De asemenea, zeama de lămâie este esențială pentru grăbirea fermentării laptelui. Desigur, poți prepara brânză de vaci și fără zeamă de lămâie, însă pentru că nu există ceva care să determine laptele să se prindă, laptele va trebui lăsat la temperatura camerei timp de 36 de ore. Cu cât aerul din încăpere este mai cald, cu atât se va prinde mai repede.
Este important de menționat că ingredientele și cantitățile exacte necesare pot varia în funcție de rețeta pe care o urmezi. Este recomandat să consulți diverse surse și rețete de încredere pentru a obține rezultate optime. În general, este recomandat să folosești zeama de la o lămâie pentru 2 litri de lapte proaspăt.
Mod de preparare pentru brânza de vaci făcută în casă
Acum că ai ingredientele la îndemână, iată care sunt pașii de preparare pentru brânza de vaci făcută în casă, în mod tradițional!
- Pune laptele proaspăt la fiert, într-o cratiță cu fundul gros, pe foc mic.
- Când laptele a început să fiarbă, adaugă zeama de lămâie în două tranșe, amestecând rapid până ce zerul începe să se limpezească, iar materia solidă se adună sub formă de bulgărași.
- Ia laptele de pe foc și pune o pânză specială de strecurat brânza într-o strecurătoare așezată deasupra unui vas larg.
- Toarnă conținutul cratiței prin sită.
- Lasă brânza de vaci să se răcească, apoi împachetează strâns brânza în pânză și las-o să se scurgă bine, așezând eventual și o greutate deasupra acesteia.
- Brânza de vaci se poate păstra la frigider timp de o săptămână, depozitată într-un recipient etanș.
Sfaturi pentru reușita preparării brânzei de vaci
Pentru a obține o brânză de vaci de calitate este esențial să acorzi atenție următoarelor elemente cheie:
- Calitatea ingredientelor
Pentru a obține o brânză delicioasă, este important să folosești lapte proaspăt de vacă, de la producători de încredere. Laptele proaspăt și de calitate va asigura gustul și textura preparatului final.
- Temperatura și timpul de fierbere
Controlul temperaturii și timpului de fierbere este crucial în procesul de fabricare a brânzei de vaci. Fierberea la o temperatură prea ridicată sau pentru prea mult timp poate duce la o brânză tare și uscată. Este recomandat să se utilizeze un termometru pentru a te asigura că laptele este încălzit la temperatura corectă și să respecți timpul de fierbere specificat în rețeta folosită.
- Tehnicile de drenare și presare
După coagulare, brânza trebuie drenată corect pentru a elimina zerul. Presarea ulterioară va ajuta la formarea texturii brânzei. Este important să folosești o pânză pentru brânză curată și să te asiguri că brânza este bine presată pentru a elimina excesul de lichid.
În concluzie, prepararea brânzei de vaci în casă nu este doar o modalitate de a te asigura de calitatea și prospețimea produsului, dar poate fi și o activitate plăcută și relaxantă. Odată cunoscute ingredientele necesare și pașii de urmat, poți obține o brânză de calitate superioară, personalizată după gustul tău. Te încurajăm să încerci rețeta de brânză de vaci făcută în casă și să ne împărtășești experiența ta!
-
Administratieacum 4 zile
Primarul PSD-ist Andrei Volosevici își joaca mandatul/ Noi cerem măgarului sa cânte la Filarmornica
-
Exclusivacum 3 zile
Valer Kovacs – Polițistul avertizor, hărțuit din nou/”Se dorește aducerea mea la tăcere”
-
Exclusivacum 2 zile
Criminalii/torționarii/milițienii de la Secția 17 Poliție, așa cum au fost numiți de 2 săptămâni încoace, pot de astăzi să reacționeze public și să vorbească despre NEVINOVĂȚIA lor
-
Exclusivacum 3 zile
MĂRUL STRICAT DIN PENTENCIARUL PLOIEȘTI – ZEUS! NEPRIHANITUL!!!
-
Exclusivacum 3 zile
Nu stăm să numărăm orele care au trecut de când ,,ministrul” Bogdan Despescu, chestor general cu 4 stele, a ,,ucis” fără să-și dea seama limba română
-
Featuredacum 22 de ore
Ar fi de râs, dacă nu ar fi de plâns! Mai ales că vorbim de o posibilă ”infestare în masă” anchetată acum de procurorii uneia dintre puținele structuri de Parchet cu adevărat de elită
-
Featuredacum 2 zile
Unde se situeaza acest guvernator fata de varsta medie a guvernatorilor BNR din ultimii 33 de ani?/,,Cei care iau credite ar cam trebui să aibă grijă de ei”
-
Administratieacum 3 zile
Rugămintea de a sprijini financiar pe cei doi politisti snopiți în bătaie în arest chiar de către doi deținuți care voiau să evadeze