Connect with us

Actualitate

Ordinul comandantului suprem pentru Direcţia de Informaţii Externe (serviciul de spionaj al Securităţii) a fost foarte clar: implicarea în obţinerea de documentaţie pentru tehnologii avansate şi utilaje pentru producerea de diamante sintetice

Publicat

pe

Considerată una dintre cele mai rentabile afaceri ale statului român din toate timpurile, constituirea, în 1974, a Fabricii de diamante sintetice din Bucureşti (n.n. falimentată în 2006) reprezintă un argument incontestabil că instituţia Securităţii din România aducea venituri substanţiale la buget. Alături de IC „Dunărea”, Fabrica de diamante sintetice, singura unitate cu acest profil din sud-estul Europei,reprezintă acei „copii teribili ai Securităţii” cu care s-ar fi putut mândri orice instituţie preocupată de securitatea statului din orice epocă istorică. Evident că acest lucru s-a putut întâmpla întru-un regim totalitar mult mai lesne decât într-unul democratic. De ce? Pentru că în democraţie sistemul economic se bazează pe principiile pieţei libere. Iată şi deosebirea fundamentală între un serviciu de informaţiial unui regim etatist faţă de intelligence-ul unui stat democratic. Marile firme şi companii ale lumii democratice îşi realizează prin sisteme proprii securitatea, înţeleasă ca prosperitate în legalitate. Intelligence-ul de corporaţie sau concurenţial cum mai este numit în lucrările de specialitate îşi stabileşte o serie de funcţii printre care cunoaşterea concurenţei şi studiile de piaţă (marketing) ocupă un loc strategic bine definit, fiind fundamentale pentru dezvoltarea companiilor şi protecţia propriilor interese şi secrete.

În timpul vizitei în capitala U.R.S.S., din 20 august 1970, cu ocazia Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Varşovia, Nicolae Ceauşescu a avut ocazia să vadă la faţa locului, cu bunăvoinţa lui Leonid Brejnev, cum se produc diamantele sintetice şi ce utilitate practică au acestea în diferite ramuri industriale, în special a celor bazate pe extracţie şi pe şlefuire. URSS producea încă din 1951, alături dar independent de Suedia şi S.U.A., diamante sintetice. Având în vedere proiectele ambiţioase pe care liderul comunist de la Bucureşti şi le propusese, ca de exemplu Transfăgărăşanul, Metroul bucureştean, Casa poporului, forările la mare adâncime pentru gaze şi petrol din ţară şi străinătate, adică în ţările cu care România avea astfel de contracte etc., Ceauşescu a înţeles imediat cât de rentabilă pentru economia românească ar fi producerea diamantelor sintetice în ţara noastră. Într-un astfel de context, ordinul comandantului suprem pentru Direcţia de Informaţii Externe (serviciul de spionaj al Securităţii) a fost foarte clar: implicarea în obţinerea de documentaţie pentru tehnologii avansate şi utilaje pentru producerea de diamante sintetice. Cei care s-au mişcat mai repede şi cu folos au fost ofiţerii de informaţii care lucrau pespaţiul ţărilor nordice. Un anume locotenent Alexandru (probabil nume conspirativ), a reuşit după doi ani de studiu şi investigaţii complexe să intre în legătură cu un specialist străin pe care l-a convins să-i facă rost de planuri şi tehnologii utilizate în fabricarea diamantelor. Acţiunea a fost încununată de succes, mai ales că specialistul,numit conspirativ „Cap luminat”, a acceptat să vină şi în România pentru a da o mână de ajutor colegilor români.

Un alt moment important al acţiunii a fost organizarea mai întâi a unei staţii pilot, care a lucrat cu şase oameni, reuşind să pornească procesul de producţie, pentru ca ulterior, cu experienţa câştigată, să se dezvolte până când a căpătat conturul unei fabrici rentabile. În 1974, de ziua lui Nicolae Ceauşescu, generalul Ion Mihai Pacepa, cel care s-a ocupat din partea DIE de coordonarea acţiunii, i-a dăruit un cadou de excepţie: câteva diamante sintetice produse în România. Certificatul de naştere al fabricii a fost emis de Ceauşescu în august 1974 sub titulatura Unitatea de Producţie Specială „Dacia”.În 1975, Ministerul de Interne a înaintat la Cabinetul 1 o notă vizată de Gheorghe Oprea, prim viceprim-ministru al Guvernului României,prin care şeful statului, Nicolae Ceauşescu era informat că instalaţiile pilot de sinteză pentru diamante produc (60 kg) şi că a fost asimilată în întregime tehnologia de producţie a acestora, nemaifiind nevoie de eforturi valutare pentru procurarea acestor diamante din import”.[1] Prin acelaşi document,se solicita înfiinţarea unei unităţi de producţie specială în cadrul Securităţii, organizată pe principiul bugetar.Personalului

civil al Fabricii de diamante sintetice i se asigura o retribuţie cu 20% mai mult decât primeau ceilalţi specialişti civili din Ministerul de Interne, precum şi alte sporuri de secret, importanţă deosebită etc.

În 1976, Nicolae Ceauşescu a semnat Decretul de înfiinţare a Unităţii Militare PS (Producţie Specială) care avea în schemă 140 de posturi -130 ofiţeri, 9 subofiţeri şi 118 personal civil. Printr-un alt Decret, cu nr. 163/29 decembrie 1976 se mărea numărul de posturi la 526.

Finanţarea desfăşurării activităţii acestei Unităţii Militare de Producţie Specială se făcea conform art. 55 „cheltuielispeciale”, iar primul sediu a fost în str. Bujoreni. Din raţiuni de stat, Decretul de înfiinţare a acestei Unităţi Militare de Producţie Specială nu a fost publicat în Buletinul Oficial.Tot prin acel decret se prevedea: „Contractarea de către Ministerul de Interne, în anii 1976-1978, a echipamentului şi a utilajelor necesare dotării noii dezvoltări a capacităţii de producţie, precum şi trecerea fondurilor în valută la Banca Română de Comerţ Exterior (BRCE), într-o poziţie specială şi într-un cont separat”[2] Prin acest decret, Securitatea era autorizată să cumpere echipamentele şi materialele, precum şi materiile prime, fie direct, fie prin Întreprinderi de Comerţ Exterior (ICE). Şeful DSS,Tudor Postelnicu, raporta şefului statului că obiectul special „PS” ajunsese la 2,92 milioane carate (885 kg) şi că oferea mari disponibilităţi la export. Era şi motivul pentru care solicita ca materiile prime -pirolita, cobaltul, grafitul special etc. să fie procurate prin mijloacele muncii „speciale” cu derogare de la unele reguli generale de import.[3] Mai trebuie precizat că producerea diamantelor sintetice era protejată de patentele concernelor General Electric Company (SUA) şi De Beers(Republica Sud-Africană), ceea ce făcea prohibitivă vânzarea directă. Prin urmare, Securitatea s-a orientat ca valorificarea producţiei să fie făcută prin firma „Sunitron” sau alte firme intermediare. În acest sens, în 12 iunie 1978, Nicolae Ceauşescu a semnat Decretul nr. 144, pentru Obiectivul „PS” în care se prevedea exceptarea de la controlul vamal intern a produselor exportate, iar banii urmau să fie trecuţi în contul „OV” (Operaţiuni Valutare Speciale). După 1982 operaţiunile comerciale vor reveni ICE „Dunărea”, o altă unitate militară din DSS cu indicativul 0107. Întreaga operaţiune specială de fabricare a diamantelor sintetice a avut nume de cod „Stelele”, fiind încredinţată Brigăzii SD (Ştiinţă -Dezvoltare),condusă de generalul maior inginer Teodor Sârbu,recomandat de foştii săi subalterni ca un foarte bun specialist în domeniu.La scurtă vreme după dezertarea generalului Pacepa, generalul inginer Teodor Sârbu a decedat în urma unei explozii „întâmplătoare”în garajul său, ceea ce demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, că lumea frontului secret este extrem de dură. Oricum, la sfârşitul anilor ’70, Fabrica de diamante sintetice aflată în directa responsabilitate a Securităţii ajunsese la o producţie ce o situa pe locul al treilea în ceea ce priveşte calitatea diamantelor produse şi pe locul al patrulea pe piaţa mondială la nivelul cantitativ.

Interesant este faptul că memorialiştii fostei Securităţi, implicaţi în această acţiune susţin că trădarealui Pacepa, din 28 iulie 1978, nu a adus atingere intereselor afacerii cu diamante, ci dimpotrivă în anii următori s-a constatat o rentabilitate mult sporită. Generalul (r) Giartu Istifie, fost director al fabricii de diamante, a mărturisit unor ziarişti de investigaţie că după acest episod al trădării lui Pacepa, majoritatea ofiţerilor români acoperiţi din străinătate, retraşi de la post pentru a nu fi deconspiraţi, au fost angajaţi ulterior la Fabrica de diamante. Acest flux de profesionişti a jucat un rol pozitiv în dezvoltarea fabricii pentru că toţi aceştia căpătaseră experienţă în intreprinderile din Occident în care lucraseră. Iată şi un aspect pozitiv, dacă se poate accepta aşa ceva pe frontul secret, de pe urma unei trădări. De fapt, cam toţi specialiştii şi angajaţii Fabricii de diamante sintetice erau ofiţeri. Instituţia a promovat o politică de cadre chibzuită din acest punct de vedere. A racolat şefii de promoţie de la facultăţile de fizică şi chimie din universităţile româneşti, dar şi pe cei din Institutele Politehnice din ţară, mai ales pe absovenţii de mecanică. Colonelul (r) Ion Mariţescu, fost director al fabricii în perioada 1991-1994, confirmă faptul că tehnologia utilizată în unitatea pe care a condus-o era de provenienţă occidentală, iar procurarea ei s-a făcut prin implicarea activităţii de informaţii externe. Aşa s-ar explica şi secretomania din jurul afacerii. Unul dintre primii angajaţi ai fabricii a oferit următoarea explicaţie: „Nimeni nu putea refuza un astfel de loc de muncă, era tehnologie mai mult decât de ultimă generaţie, erau lucruri provocatoare de care nu mai auzise nimeni. Iar, pe lângă asta, mai era şi un mediu interesant, totul era ultrasecret şi nimeni nu ştia ce faci”.[4] 

La începutul anilor ’80 se produceau circa zece milioane de carate pe an, iar valoarea unui carat (ca unitate de măsură pentru aceste diamante) era socotită la aproximativ nouă-zece dolari. La jumătatea anilor ’80, Fabrica de diamante a atins apogeul productivităţii: 20 milioane de carate pe an, atunci când preţul urcase la 12 dolari pe carat. După opinia unor specialişti implicaţi în producţia de diamante sintetice, încasările ajungeau şi la 240 milioane de dolari pe an. Un alt domeniu care-i adusese fabricii sume importante de bani a fost recuperarea metalelor nobile din catalizatori uzaţi. Lunar se repuneau în circulaţie 25 de kilograme de platină[5

[1] Gheorghe Popa, Faţa văzută/nevăzută a Securităţii,în „Curierul de Râmnic”, 1 noiembrie 2006.

[2] Ibidem

[3] Ibidem

[4] [4http://casajurnalistului.ro/parcul-de-distractii-din-fabrica-de-diamante

[5]http://stiri.acasa.ro/social-125/fabrica-de-diamante-a-ministerului-de-interne-75361.html#ixzz2iYSW8s7V

prof. univ. Cristian Troncota

 

Actualitate

Tot ce trebuie să știți despre aeronavele de luptă colaborative (CCA)

Publicat

pe

De

Poate că niciun program al Forțelor Aeriene SUA nu a atras atât de multă atenție în ultimul an ca efortul dedicat aeronavelor de luptă colaborative (CCA).

Așa cum este imaginat de liderii serviciului, CCA va duce la utilizarea dronelor de tip „wingman” care zboară alături de avioane de vânătoare, un multiplicator de forță care va constitui fundamentul aerian al viitoarei armate americane. Nu este o surpriză că un astfel de program este complex și vine cu multe întrebări despre modul în care aceste sisteme vor fi utilizate, dacă tehnologia va fi pregătită și cine le va produce.

Pentru a ajunge la esența a ceea ce reprezintă CCA-urile și cum vor funcționa, Breaking Defense a adunat un panel — format din jurnaliștii Michael Marrow și Valerie Insinna, alături de Stacie Pettyjohn, de la think tank-ul Center for a New American Security — pentru a explica ceea ce fiecare cititor trebuie să știe.

În videoclipul de mai sus, veți găsi primul din cele patru videoclipuri din acea discuție. Îl numim „Tot ce trebuie să știți despre CCA, dar v-a fost frică să întrebați” și surprinde exact acest lucru: informațiile de bază despre ce este un CCA și care membri ai industriei sunt pregătiți să le producă. În săptămânile următoare, vom publica videoclipuri suplimentare, concentrate pe utilizarea operațională a acestor sisteme, eforturile internaționale de a replica un program de tip „wingman” atât din partea partenerilor, cât și a potențialilor adversari, precum și tehnologia care va permite zborul CCA-urilor.

Citeste in continuare

Actualitate

Usi albe de interior pentru spatii mici: Cum sa maximiezi iluzia de spatiu

Publicat

pe

De

usi albe interior

Designul interior al spațiilor mici reprezintă o provocare unică, iar alegerea ușilor potrivite poate face o diferență semnificativă în percepția dimensiunilor camerei. Ușile albe de interior sunt o soluție elegantă și practică pentru a crea iluzia de spațiu și lumină în încăperile de dimensiuni reduse.

De ce să alegi uși albe pentru spații mici?

Ușile albe au capacitatea remarcabilă de a reflecta lumina și de a crea o senzație de deschidere în orice încăpere. În spațiile mici, această caracteristică devine crucială pentru a evita senzația de claustrofobie și pentru a maximiza percepția dimensiunilor camerei. Iată câteva motive pentru care ușile albe sunt ideale pentru spațiile mici:

  1. Reflectă lumina: Ușile albe acționează ca niște oglinzi, reflectând atât lumina naturală, cât și cea artificială, făcând camera să pară mai luminoasă și mai spațioasă.
  2. Creează continuitate: Într-un spațiu mic, ușile albe se îmbină perfect cu pereții, creând o suprafață continuă care nu întrerupe vizual fluxul camerei.
  3. Versatilitate în design: Albul este o culoare neutră care se potrivește cu orice stil de design interior, de la minimalist la tradițional.
  4. Ușurință în întreținere: Ușile albe sunt ușor de curățat și întreținut, un aspect important în spațiile mici unde fiecare element este mai vizibil.

Strategii de design pentru maximizarea spațiului cu uși albe

  1. Alegerea stilului potrivit

Când selectezi uși albe interior de la allegno.ro, ia în considerare stilul care se potrivește cel mai bine spațiului tău. Ușile plane, fără ornamente, sunt ideale pentru un look modern și curat, în timp ce ușile cu inserții de sticlă pot adăuga profunzime și pot permite luminii să circule între camere.

  1. Utilizarea ușilor glisante

În spațiile foarte mici, ușile glisante pot fi o soluție excelentă. Acestea economisesc spațiul necesar pentru deschiderea unei uși tradiționale și pot fi integrate perfect în perete atunci când sunt deschise.

  1. Jocul cu texturi

Deși albe, ușile pot avea texturi subtile care adaugă interes vizual fără a compromite efectul de spațiu deschis. Texturi ușoare sau modele geometrice discrete pot adăuga profunzime și caracter.

  1. Combinarea cu oglinzi

Amplasarea strategică a oglinzilor lângă ușile albe poate amplifica efectul de deschidere și lumină. O oglindă mare pe peretele opus unei uși albe poate dubla vizual dimensiunea camerei.

  1. Iluminarea corectă

Folosește iluminatul pentru a accentua ușile albe și a maximiza efectul lor de reflexie a luminii. Spoturi orientate spre uși sau benzi LED ascunse pot crea un efect dramatic și spațios.

  1. Unificarea culorilor

Pentru un efect maxim, consideră vopsirea tocurilor și plintelor în aceeași nuanță de alb ca și ușile. Acest lucru va crea o tranziție lină între uși și pereți, contribuind la senzația de spațiu deschis.

  1. Utilizarea ușilor cu geam

Ușile albe cu inserții de sticlă sau geamuri mari permit luminii să treacă dintr-o cameră în alta, creând o senzație de continuitate și deschidere între spații.

Întreținerea ușilor albe în spații mici

Menținerea aspectului proaspăt al ușilor albe este esențială pentru păstrarea efectului de spațiu deschis. Iată câteva sfaturi de întreținere:

  1. Curățare regulată: Șterge ușile în mod regulat cu o cârpă moale și umedă pentru a îndepărta praful și amprentele.
  2. Evită produsele abrazive: Folosește detergenți blânzi pentru a preveni zgârierea sau deteriorarea suprafeței.
  3. Retușuri prompte: Repară orice zgârietură sau ciobire cât mai curând posibil pentru a menține aspectul impecabil.
  4. Protecție UV: Dacă ușile sunt expuse la lumina directă a soarelui, consideră utilizarea unor perdele sau folii de protecție UV pentru a preveni îngălbenirea.

Personalizarea ușilor albe

Chiar și în spațiile mici, poți adăuga personalitate ușilor albe fără a compromite efectul de deschidere:

  1. Mânere și accesorii: Alege mânere și balamale în nuanțe metalice deschise pentru un contrast subtil.
  2. Accentuează cu culoare: Folosește culori vii în decorațiuni sau accesorii în jurul ușilor pentru a crea puncte focale interesante.
  3. Rame decorative: Adaugă rame subțiri în jurul ușilor pentru un aspect mai elaborat, menținând în același timp predominanța albului.

Integrarea ușilor albe în designul general

Pentru a maximiza efectul ușilor albe în spațiile mici, ia în considerare următoarele aspecte de design general:

  1. Scheme de culori deschise: Menține o paletă de culori deschise în întreaga cameră pentru a complimenta ușile albe.
  2. Mobilier multifuncțional: Alege piese de mobilier care servesc mai multor scopuri pentru a economisi spațiu și a menține un aspect deschis.
  3. Organizare verticală: Utilizează spațiul vertical pentru depozitare, lăsând mai mult spațiu liber la nivelul podelei.
  4. Transparență: Încorporează elemente transparente sau translucide în design pentru a menține fluxul vizual.

Alegerea ușilor albe de interior pentru spațiile mici este o decizie inteligentă care poate transforma radical percepția și utilizarea spațiului. Prin implementarea strategiilor de design menționate și alegerea ușilor potrivite de la furnizori de încredere precum allegno.ro, poți crea un mediu care se simte mai spațios, mai luminos și mai primitor. Ușile albe nu sunt doar un element funcțional, ci devin o parte integrantă a designului, contribuind la crearea unui spațiu de locuit armonios și confortabil, indiferent de dimensiunile sale.

Citeste in continuare

Actualitate

Provocări și oportunități în programul avioanelor colaborative de luptă ale forțelor aeriene

Publicat

pe

De

În iunie 2023, membrii Comitetului pentru Servicii Armate al Camerei Reprezentanților din SUA au încercat să impună niște limite în legislația anuală privind politica de apărare, vizând eforturile inițiale ale Forțelor Aeriene și Marine de a dezvolta flote de drone acompaniatoare.

Legea dorea în special să definească trei categorii pentru viitoarele programe de Avioane Colaborative de Luptă (CCA), atașând definiții funcționale și plafoane de preț pentru fiecare. După ce a primit o critică puternică din partea secretarului Forțelor Aeriene, Frank Kendall, ideea nu a fost adoptată — Congresul a optat în schimb să ceară matrice detaliate de costuri și praguri pentru factura de politică fiscală din 2024. Între timp, oficialii Forțelor Aeriene au fost nevoiți să ceară permisiunea legislatorilor de a direcționa mai mulți bani către acest efort, motivând că o strategie de achiziție recent aprobată a determinat serviciul să își refineze estimările.

În acest context, Rob Wittman, Republican din Virginia și președinte al subcomitetului pentru forțele aeriene și terestre, a declarat pentru Breaking Defense că nu are îngrijorări legate de costurile CCA.

„Nu am rezerve în privința accesibilității CCA, deoarece cred că, prin natura lor, vor fi mult mai puțin costisitoare,” a spus Wittman, referindu-se probabil la costurile comparative ale avioanelor de vânătoare cu pilot.

„Ceea ce vreau să mă asigur este că nu încercăm să transformăm un CCA, care este o platformă de bază, adăugându-i costuri suplimentare, din cauza fenomenului de căutare a cerințelor,” a continuat el, susținând necesitatea de a evita adăugarea nejustificată de cerințe. „Așadar, cred că, atâta timp cât păstrează lucrurile simple și directe, cred că se poate menține în acel domeniu al accesibilității.”

Menținerea costurilor rezonabile pentru acest program va fi critică, afirmă oficialii, deoarece dacă prețul unitar al dronelor este prea ridicat, Forțele Aeriene nu vor putea produce suficiente unități. Totuși, în același timp, serviciul are cerințe de capacitate pe care trebuie să le îndeplinească, ceea ce poate duce adesea la costuri mai mari.

Găsirea acestui echilibru va fi o provocare pentru programul nascent CCA al Forțelor Aeriene, care are deja doi furnizori, General Atomics și Anduril, sub contract, alături de o bază paralelă (și secretizată) de dezvoltatori de software. Dar, deși există implicații reale de costuri pentru reducerea performanței, acest lucru nu înseamnă că guvernul ar trebui să ofere o scutire industriei pentru a găsi alte modalități de a evita prețurile mari, conform unui raport recent publicat de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).

„Dacă [Forțele Aeriene] vor cheltui 30 de milioane de dolari pentru un avion, și vor obține ceva care este de 10 ori mai bun decât un F-35, ei bine, este greu de spus că fac o afacere proastă, nu?” a afirmat Gregory Allen, directorul Centrului Wadhwani pentru AI și Tehnologii Avansate de la CSIS, coautor al raportului.

„Dar dacă vor cheltui 30 de milioane de dolari pentru un avion — care este cam o treime din costul unui F-35 — și vor obține ceva care este doar o treime din performanța unui F-35, cred că este echitabil să ne întrebăm, este aceasta strategia corectă?”

Costuri și Capacitate
În loc să sacrifice neapărat capacitatea, Allen și coautorul său, Isaac Goldston, susțin că programul ar trebui să ofere oportunități pentru a găsi modalități inovatoare de a reduce prețurile.

„…[A]proape toată discuția despre reducerea costurilor în jurul CCA și al succesoarelor sale s-a concentrat pe sacrificarea performanței și duratei de viață, mai degrabă decât pe simpla îmbunătățire a eficienței operaționale a unei baze industriale aerospațiale și de apărare care este frecvent supraîncărcată și lentă,” scriu ei. „Economiile de costuri rezultate din sacrificarea performanței și duratei de viață sunt reale: un motor destinat să dureze 50 de ani va costa, desigur, mai mult decât unul destinat să dureze câteva luni. Dar acest program este, de asemenea, o oportunitate pentru Forțele Aeriene de a cere mai mult de la industrie și de a folosi presiunea competitivă pentru a obține rezultate mai bune.”

Allen și Goldston dau exemplul SpaceX, al cărei intrare pe piața dominată de ULA în urmă cu opt ani a contribuit rapid la reducerea prețurilor fără a sacrifica calitatea. Dezvoltările de acest tip, susțin ei, înseamnă că Pentagonul „ar trebui să fie sceptic” atunci când companiile afirmă că reducerile de costuri pot veni doar cu sacrificiul performanței.

„Natura succesului SpaceX a fost o dedicație fanatică față de reducerea costurilor și o disponibilitate de a integra vertical și de a dezvolta tehnologii în jurul seturilor de probleme existente care erau rezolvate într-un mod costisitor,” a spus Allen. Acest lucru a inclus gândirea inovativă, adăugând un exemplu în care SpaceX a evitat necesitatea unor cipuri scumpe, rezistente la radiații, alegând în schimb avionică redundantă alimentată de semiconductori disponibili comercial.

În această etapă, nu este clar exact ce va putea realiza CCA pe baza informațiilor publice, a spus Allen, evidențiind o lipsă de detalii despre caracteristici precum stealth și rază. Și există alte considerații de cost, cum ar fi R&D și întreținerea, care nu sunt capturate în mod clar într-un preț unitar, cu acestea din urmă reprezentând, tradițional, cea mai mare parte a costurilor unui program.

CCA, totuși, poate fi un program care, prin natura sa, poate schimba ecuația tradițională a costurilor.

Oficiali precum generalul David Allvin, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, au discutat despre eliminarea unor lungi lanțuri logistice de la CCA — însemnând probabil că dronelor le va lua în mod special mai puțin timp să fie înlocuite decât avioanele standard. Acest lucru poate însemna costuri mai mari de procurare pe măsură ce dronele sunt rapid înlocuite, dar atâta timp cât volumul de producție este suficient de mare, prețurile ar trebui să scadă datorită economiilor de scară, a rezonat Allen.

„Indiferent dacă obțin un bun raport calitate-preț, îmi rezerv dreptul de a păstra o opinie rezervată în această etapă,” a spus Allen. Totuși, el a remarcat că jocurile de război sofisticate desfășurate de CSIS sugerează că vasta majoritate a avioanelor vor fi distruse la sol, în loc de aer, în scenarii de tip război cu China, avioanele F-35 fiind la fel de vulnerabile ca CCA în acel scenariu. Având în vedere acest lucru, „probabil că nu avem nevoie de un avion care să fie și mai uluitor de capabil decât F-35, ceea ce avem cu adevărat nevoie sunt mai multe avioane.”

Certo, Allen și Goldston subliniază în raportul lor că Forțele Aeriene fac multe lucruri bine în abordarea lor CCA, cum ar fi separarea achiziției hardware și software, includerea firmelor non-tradiționale și angajarea în competiție continuă. Totuși, dacă Pentagonul va obține capabilitățile de care are nevoie pentru a câștiga o luptă viitoare, Allen a subliniat că industria trebuie să își asume riscuri, în special cele care ar putea pune în pericol profiturile.

Unele dintre acestea se întâmplă deja, a spus Allen, cum ar fi decizia Anduril de a lansa o nouă fabrică cu fonduri de investitori care ar putea produce platforme, precum CCA, din competiții pe care compania nu le-a câștigat încă. În mod similar, Northrop Grumman a avansat evident în propriile teste de zbor pentru avionul Model 437, produs de subsidiarele Scaled Composites, deși compania este secretizată în legătură cu planurile sale.

„Cred că este o validare incredibilă a înțelepciunii acestei abordări. Felicitări, Northrop, pentru că s-au crezut pe sine și au fost dispuși să investească banii investitorilor lor în asta,” a spus Allen. „DoD are nevoie ca companiile să fie dispuse să își asume riscuri financiare.”

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv20 de ore ago

Sindicatul „Diamantul” denunță obstrucționarea acordurilor colective în MAI

O adresă recentă a Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” scoate la iveală probleme grave în privința respectării reglementărilor legale legate...

Exclusiv20 de ore ago

Campanie de prevenire a accidentelor rutiere: Imaginea lui Vlad Pascu folosită pentru educarea șoferilor

„Conduceti preventiv cu drogatul Vlad Pascu!” Este mesajul puternic transmis de o campanie ce a apărut recent în București, având...

Exclusiv2 zile ago

Dan Motreanu: UE sprijină un sector agricol și alimentar sustenabil pentru fermieri și cetățeni

Uniunea Europeană se angajează să sprijine dezvoltarea unui sector alimentar și agricol prosper, care să recompenseze fermierii și să aducă...

Exclusiv3 zile ago

Primul spot de prezidențiabil al lui Nicolae Ciucă

Nicolae Ciucă dezvăluie coperta cărții sale printr-un clip! Nicolae Ionel Ciucă, candidatul PNL la funcția de Președinte al României are...

Exclusiv3 zile ago

Dublu standard în Poliție: Abuzurile de la IPJ Prahova și Justiția Selectivă

În contextul în care IPJ Sibiu a demonstrat o reacție promptă și corectă în cazul unui polițist abuzator care a...

Exclusiv3 zile ago

Teapa oferită de operatorul de salubritate UWS/Rosal Ploiesti: Impasibilitatea autorităților ADI și CJ Prahova și legăturile cu foști ofițeri SRI

Recent, sumele exorbitante solicitate de operatorul de salubritate UWS (fostul Rosal) pentru deșeurile menajere au fost catalogate ca o adevărată...

Exclusiv3 zile ago

Critica Sindicatului Diamantul asupra activității Avocatului Poporului și a sistemului de ordine și siguranță publică

Sindicatul Diamantul, printr-o declarație a lui Vitalie Josanu, a adus în atenție o serie de probleme legate de activitatea Instituției...

Exclusiv4 zile ago

În spatele cortinei: Cum rețelele mafiote controlează sănătatea publică în România – scandalul Sterileco și indiferența autorităților

Analizând cele trei răspunsuri primite de la Administrația Prezidențială, Garda Națională de Mediu și IPJ Prahova, împreună cu observațiile noastre...

Exclusiv4 zile ago

Scandalul WHITE TOWER continuă: Mesaje halucinante și umilințe în afaceri imobiliare

Scandalul WHITE TOWER (XXXVIII) a devenit un simbol al megascrocheriilor imobiliare din România, afectând zeci de cetățeni din Ploiești, care...

Exclusiv4 zile ago

Încercarea de a mascara Justiția:incompatibilități și abateri în cazul judecătorului C5 de la Judecătoria Vălenii de Munte (II)

Având în vedere reticența Președintelui Judecătoriei Vălenii de Munte de a da curs unei cereri de furnizare a informațiilor necesare...

Exclusiv4 zile ago

Fiasco la IJP Prahova: mobilizarea ireală sub comanda lui Ginel Preda/MOBEX PH-DB-24

Între 2 și 7 septembrie 2024, se desfășoară „Exercițiul de mobilizare pentru verificarea stadiului pregătirii populației pentru apărare – MOBEX...

Exclusiv4 zile ago

Controversele din CSM Ploiești: Dănuț Burghelea și acuzele de abuz și umilință

Dănuț Burghelea a obținut nota 2,5 la examenul pentru postul de director al Clubului Sportiv Municipal (CSM) Ploiești, generând un...

Exclusiv5 zile ago

Controversă în justiție: un judecător cere recunoașterea vechimii în magistratură pentru activitatea la Garda Financiara

Judecătorul Ioan-Adrian Velican, de la Tribunalul Covasna, a stârnit controverse cerând ca activitatea sa de comisar principal la Garda Financiara...

Exclusiv6 zile ago

Scandalul WHITE TOWER: Corupție și escrocherii imobiliare care au zguduit Ploieștiul/Efectele corupției sistemice în Ploiești

Scandalul WHITE TOWER (XXXVII) a devenit un simbol al megascrocheriilor imobiliare din România, afectând zeci de cetățeni din Ploiești, care...

Exclusiv6 zile ago

Analiza corupției în rândul polițiștilor și structurile vulnerabile

Vitalie Josanu, reprezentant al Sindicatului Diamantul, a subliniat absența unei analize cu privire la cazurile de corupție și structurile vulnerabile...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv