Actualitate
NOBLE JUMP 2017

Cele opt convoaie ale Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a NATO, care vor participa la exerciţiul Noble Jump 2017, au intrat, joi, în România, prin punctul de trecere a frontierei Giurgiu – Ruse. Ele se vor îndrepta către Cincu, în judeţul Braşov.
Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că opt convoaie ale Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF), care urmează să participe la exerciţiul Noble Jump 2017, au intrat pe teritoriul naţional prin punctul de trecere a frontierei de la Giurgiu, dinspre Bulgaria.
Convoaiele militare ajunse în România după debarcarea în portul Alexandroupolis, din Grecia, şi traversarea Bulgariei, sunt compuse din aproximativ 300 de militari cu peste 150 de vehicule de luptă şi transportoare de trupe ce se vor deplasa la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu, judeţul Braşov.
Cele opt convoaie se vor îndrepta, etapizat, către Cincu, după următorul program:
- 1 iunie 2017, intervalul orar 09.00-20.00, ruta Giurgiu-Bucureşti (E85)
• 2 iunie 2017, intervalul orar 00:01-18:00, ruta Bucureşti-Piteşti (A1)-Râmnicu Vâlcea (E81)-Sibiu (Valea Oltului)-Cincu
• 3 iunie 2017, intervalul orar 09:00-17:00, ruta Giurgiu-Bucureşti (E85)
• 4 iunie 2017, intervalul orar 00:00-15:00, ruta Bucureşti-Piteşti (A1)-Râmnicu Vâlcea (E81)-Sibiu (Valea Oltului)-Cincu.
Aproximativ 4.000 de militari români şi din ţări membre ale NATO participă, cu 500 mijloace tehnice, la exerciţiul multinaţional Noble Jump 2017 (NOJP17), care se desfăşoară, în perioada 26 mai – 16 iunie, pe teritoriul Greciei, Bulgariei şi României.
Cele mai multe dintre trupele străine sosesc din unităţi din Albania, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia şi Spania pe calea aerului, iar echipamentul greu este transportat pe mare şi pe calea ferată, urmat de convoiul terestru, pe ruta Grecia – Bulgaria – România, până la Centrul Naţional de Instruire Întrunită ”Getica” din Cincu.
„Noble Jump 2017 este un exerciţiu NATO important care ne permite să demonstrăm interoperabilitatea în cadrul Alianţei. Apreciez susţinerea autorităţilor ţărilor gazdă, Grecia, Bulgaria şi România, şi strânsa lor cooperare pentru ca NOJP17 să demonstreze că aptitudinile, cunoştinţele şi experienţa noastră se situează la cel mai înalt nivel”, a afirmat amiralul Michelle Howard, comandantul Comandamentului Forţelor Întrunite de la Napoli, care asigură comanda Forţei de Reacţie Rapidă a NATO în 2017, conform MApN.
În cadrul acestui exerciţiu, Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est de la Bucureşti va avea ca misiune coordonarea întregii etape de dislocare tactică a trupelor şi a echipamentelor pe teritoriul Greciei, Bulgariei şi României. Acest proces va fi facilitat de către Unităţile de Integrare a Forţelor NATO (NATO Force Integration Units – NFIUs) din Bulgaria, respectiv România, şi forţe aparţinând naţiunilor gazdă.
“Momentul culminant al dislocării va fi exerciţiul cu trageri de luptă ce se va desfăşura în centrul de instruire de la Cincu. În afară de cele două NFIU – din România şi Bulgaria, trebuie menţionat că, în regim de parteneriat, forţele româneşti care se vor instrui integrat în Cincu aparţin Brigăzii Multinaţionale de la Craiova”, a spus comandantul Diviziei Multinaţionale de Sud-Est, general de brigadă Ovidiu Uifăleanu.
Actualitate
Spania indeplinește obiectivul NATO de 2% din PIB pentru cheltuieli cu apărarea

Investiții militare semnificative anunțate
Spania a declarat că va atinge obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuielile cu apărarea NATO în acest an, în urma prezentării unui plan de investiții militare în valoare de 10,5 miliarde de euro (12 miliarde de dolari). Aceasta marchează încheierea unor decenii de subfinanțare a forțelor sale armate și vine în contextul criticilor aduse de administrația Trump.
Planul, denumit „plan industrial și tehnologic pentru securitate și apărare”, a fost anunțat de prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, marți, în urma unei întâlniri executive a Consiliului de Miniștri, și se angajează la o cheltuială anuală totală pentru apărare de 33 miliarde de euro până în 2025.
Procentajul cheltuielilor cu apărarea
Spania se număra printre țările NATO cu cele mai scăzute cheltuieli în 2024, alocând 1,4% din PIB pentru apărare în acea perioadă. Totuși, Sánchez a afirmat că țara „se va ridica la acest moment istoric,” angajându-se să „ofere ajutor și să facă asta fără a renunța la valorile și interesele noastre.”
El a adăugat: „Garantarea securității Spaniei și a cetățenilor săi în contextul geopolitic și tehnologic actual este primul obiectiv” al noului plan de investiții.
Amenințări și obiectivele planului
Planul va aborda amenințările din partea „dușmanilor Europei”, inclusiv rachete, tancuri, drone, atacuri asupra infrastructurii și lanțurilor de aprovizionare, „în timp record” prin dezvoltarea de „capabilități umane și tehnice,” conform lui Sánchez.
Un al doilea obiectiv principal al planului este transformarea Spaniei într-un „membru central și de încredere al Uniunii Europene și Alianței Atlantice.” În plus, „inovația și reindustrializarea” tehnologiilor cu utilizare duală reprezintă o a treia ambiție cheie.
„Ne confruntăm cu o schimbare de eră, iar acest lucru necesită să ne asumăm controlul propriului destin și să construim uniunea de securitate și apărare pe care fondatorii Uniunii Europene au propus-o la începutul secolului XX,” a explicat Sánchez.
Alocarea fondurilor
Puțin peste 35% din noua cheltuială a fost dedicată „condițiilor de muncă și instruirii trupelor și marinarilor,” precum și investițiilor în echipamente militare, deși Sánchez nu a dezvăluit detalii referitoare la achiziții majore pentru aeronavă, teren, mare sau aerospatial.
Aproximativ 3,26 miliarde de euro din fonduri vor fi utilizate pentru un „scut digital”, care include modernizarea sistemelor de telecomunicații criptate și achiziționarea de sateliți, antene și radare, în încercarea de a întări „instrumentele de securitate cibernetică atât civile, cât și militare.” Investițiile în stocarea în cloud, 5G, inteligență artificială și calcul cuantic vor continua, de asemenea.
Aproape 2 miliarde de euro au fost alocate pentru „echipamente de apărare și descurajare,” dintre care aproximativ 1,75 miliarde de euro vor fi folosiți pentru a sprijini capabilitățile duale ale forțelor armate în cazul dezastrelor naturale și „situațiilor care devin tot mai grave din cauza schimbărilor climatice.”
Se vor achiziționa elicoptere suplimentare „de salvare și suportLogistic” pentru a sprijini eforturile de reziliență față de schimbările climatice, împreună cu „vehicule pentru construirea de poduri și avioane cisternă pentru stingerea incendiilor.” De asemenea, se va închiria o „nouă navă hidrografică.”
Implicațiile politicii de apărare
Mai puțin de 4% din fondurile rămase vor fi folosite pentru îmbunătățirea „condițiilor de securitate” pentru aproape 3.000 de militari spanioli implicați în 16 misiuni de menținere a păcii.
Împingerea Spaniei de a crește cheltuielile pentru apărare vine într-un moment în care aliații se pregătesc pentru viitorul Summit NATO de la Haga, Olanda, unde discuțiile se vor concentra pe creșterea obiectivului de 2% la 3% sau mai mult. Totuși, apelurile Statelor Unite pentru ca națiunile europene să atingă o țintă de 5% sunt puțin probabil să fie acceptate.
Această decizie reprezintă un pas semnificativ pentru Spania, care, prin aceste investitii, își va consolida capacitățile de apărare și va contribui la securitatea colectivă în cadrul NATO și Uniunii Europene. Prim-ministrul Sánchez și-a exprimat angajamentul față de construirea unei infrastructuri de apărare robustă, subliniind importanța adapției la noile provocări geopolitice.
Actualitate
John Phelan anulează contracte pentru eficiență bugetară în Departamentul Marinei
Actualitate
Ultima călătorie a Papei Francisc: Ceremonia funerară la Roma
-
Exclusivacum 4 zile
Justiția sub atac: Inculpatul pseudo-jurnalist spagar si santajist Stavri Cătălin, în centrul unei controverse legate de abuzurile procurorilor
-
Exclusivacum 3 zile
Faraonul Volosevici: O comedie administrativă în Parcul Industrial Ploiesti
-
Exclusivacum 3 zile
ROF-ul ANP: O capodoperă birocratică fără substanță
-
Exclusivacum 2 zile
Schimbarea programului de lucru în Poliția Română va crește costurile și va complica serviciul polițienesc
-
Exclusivacum 3 zile
Modul controversat de a „plimba” deșeurile: Genesis Biotech Filipestii de Padure sub lupa
-
Featuredacum 4 zile
Tensiuni în jurul Președintelui Curții Constituționale: Marian Enache și dosarul securității
-
Exclusivacum 3 zile
Critici dure la adresa IGPR: interpretarea distorsionată a Ordinului S/108/2011
-
Administratieacum 2 zile
Performanțe remarcabile: Întoarcerea echipei Eastern Foxes de la Campionatul Mondial