Actualitate
Ce figuri sinistre mai bantuie si justitia noastra…
Excelenta analiza facuta de Contele de Saint Germain despre figurile sinistre care bantuie Justitia. Chiar asa se intituleaza analiza: „Ce figuri sinistre mai bantuie si justitia noastra…”.
Monica Macovei, Livia Stanciu, Laura Kovesi, Raluca Prună, Robert Cazanciuc, Vasilică Danileț, Augustin Lazăr… Să te iei cu mâinile de cap. Parcă am nimerit direct în Ferma Animalelor, o adaptare pentru țări derizorii. Un experiment în care alegoria este răsturnată.
Fațăă de versiunea originală, în care monștri umani sunt deghizați în porcine, ce ni se înfățișează nouă acum pare a exemplifica animalismul în deghizament uman.
Dacă mă întrebați pe mine, cele mai sinstre două personaje dintre cele enumerate mai sus sunt Monica Macovei și Raluca Prună. De ce? Pentru că ticăloșia lor pare a veni din vocație, nu din oportunism. Este practicată cu voluptate, nu cu sentimentul negocierii de nerefuzat.
Andrei Vîsinski, procuror general al URSS pe vremea lui Stalin, procuror la procesele de la Nurmberg, a afirmat cu cinism: „Exista perioade cand legile trebuie privite ca anacronice si este necesar sa fie date de-o parte”.
Profund inspirate de acest simbol al discreționarismului totalitar, cele două femei – epigon ale temutului procuror stalinist au construit versiuni proprii ale cinicei afirmații amintite.
Monica Macovei ne-a îmbogățit cu celebrul panseu demn de doctrine jihadiste „Intr-o tara in care criminalitatea este ridicata, drepturile omului nu pot fi exercitate pe deplin” iar fosta ei secretară, traducătoare și purtătoare de bagaje Raluca Prună, a dus mai departe gândirea maestrei sale, afirmând, cu o sclipire luciferică în priviri: „Cu o urmărire penală şi o combatere a infracţionalităţii slabe, discuţia despre drepturi e un lux teoretic.”
De-asta spun: aceste femei au vocația disprețuirii și umilirii semenilor, chimia lor, venită prin seva străbunilor, le împinge irezistibil spre torționarism.
Aceste afirmații nu sunt gratuite. Există mărturii ale unor deținute din arestul Gării de Nord, care se rugau de gardienii bărbați să le bată ei, că sunt mai puțin sadici, decât să încapă pe mâna procuroarei Macovei care știe unde să le lovească pentru a le nenoroci.
Cât despre Raluca Prună, aceasta nu-și putea reprima un zâmbet ironic de pe figură atunci când era întrebată despre condițiile de lagăr de exterminare existente în pușcăriile românești. „Ce să facem mai întâi? Școli, spitale sau închisori la standarde europene” (citat din memorie)? Faptul că, anual, în România mor zeci de deținuți din cauza acestor condiții mizere, nu-i producea nici cel mai mic sentiment de culpabilitate doamnei Prună.
Ce naște din procurori comuniști, folosește drepturile omului ca hârtie igienică.
Pe următoarea treaptă în clasamentul figurilor sinistre le-aș plasa pe Laura Kovesi și Livia Stanciu. Genul arivismului sălbatic, ambele au capacitatea (demonstrată) de a călca pe cadavre dacă funcția o cere și de a se face surori chiar și cu dracu’ atunci când trebuie să treacă punți. Nu au fost ele inventate și exploatate de diavolul Traian Băsescu? Nu s-au pus ele, cu toată ființa, în serviciul tartorului Florian Coldea? Și, pe măsură ce ierarhiile gheenei s-au schimbat, nu s-au mlădiat, ele, reptilian, spre slujirea noului stăpân?
Cum să împingi societatea spre mai bine, spre însănătoșire morală, dacă faci răspunzătoare de o misiune atât de delicată persoane atât de deficitare moral? Și nu doar că le faci responsabile, dar le și învestești cu atâta putere încât să poată redefini adevărul și dreptatea după propriile capricii și idiosincrasii?!
Cât despre ceilalți din listă, Cazanciuc, Dănileț, Lazăr, aproape că nici nu mai merită să vorbim aici și acum. Niște plastiline! Niște gogoloaie de lut pe roata olarului. Puși de cei (cele) care i-au devansat pe podiumul figurilor sinistre să-i slugărească și să absoarbă o parte din oprobriu social.
Figuri sinistre într-o simeză de kitsch-uri profesionale.
În loc de concluzie, s-ar potrivi aici expresia populară: „cum e turcul și pistolul”.
Doar că, de aproape trei ani, turcul s-a schimbat iar pistolul a rămas tot același.
Ce să însemne asta?
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 10 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 3 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 23 de orePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



