Actualitate
Manipularea psihologică
Fiinţa umană este conştientă de pericolul contaminării fizice (ex. cu radiaţii, poluanţi chimici, agenţi biologici, etc.) şi, în mod natural, încearcă intenţionat să o controleze prin prevenţie (ex. evitarea situaţiilor de contaminare, luarea unor mijloace de siguranţă când nu se pot evita situaţiile de contaminare, etc.) şi/sau tehnologii de decontaminare (ex. intervenţii medicale, după contaminare). Din păcate însă fiinţa umană nu este conştientă de pericolul contaminării psihologice.

Contaminarea psihologică se referă la contaminarea minţii umane cu informaţie falsă, nerelevantă, care are impact asupra emoţiilor, cogniţiilor şi comportamentelor noastre. Acest impact poate să fie direct sau indirect. Impactul direct apare în forma manipulării psihologice, atunci când, deşi informaţia este falsă/nerelevantă, noi o considerăm adevărată/relevantă. Impactul indirect (automat/tacit/implicit/inconştient) apare în forma contaminării mentale, atunci când informaţiile care ştim că sunt false/nerelevante ne influenţează fără să conştientizăm această influenţă (vezi Wilson şi Brekke, 1994). Contaminarea psihologică, în forma manipulării psihologice şi/sau a contaminării mentale, generează probleme emoţionale, distorsiuni cognitive şi comportamente dezadaptative.
Orice informaţie pe care o codăm în mintea noastră, o codăm iniţial ca fiind adevărată
Fiinţa umană nu este conştientă de pericolul contaminării psihologice, crezând că nu este un pericol să se expună la zone cu informaţie falsă,nerelevantă, deoarece (1) poate discrimina uşor între informaţia falsă, nerelevantă şi informaţia adevărată, relevantă (controlează manipularea psihologică) şi (2) ştiind că informaţia este falsă, nerelevantă, îi poate controla efectele (controlează manipularea mentală). Din păcate aceasta credinţă este o iluzie!
Mintea umană nu este construită pentru a afla adevărul, ci pentru a facilita reproducerea speciei. Or reproducerea speciei, deşi poate să fie facilitată de accesul la informaţii adevărate, nu depinde de acestea. Dimpotrivă, în psihologie se ştie bine că ceva nu trebuie să fie adevărat ca să fie util. Spre exemplu, oamenii au crezut mii de ani în Zeii Olimpieni; această credinţă le-a organizat viaţa şi societatea, favorizând astfel reproducerea speciei. Unde sunt astăzi Zeii Olimpieni? Cel mult în mitologie, nu în realitatea acceptată astăzi. Apoi, o bună minciună te poate ajuta în anumite contexte, cel puţin pe termen scurt, să accesezi resurse. Aşadar, căutarea adevărului este un act cultural, care implică efort şi angajament pentru raţionalitate, nu vine în mod natural!
Cum se produce contaminarea?
La un moment dat a existat în filozofie a dispută între perspectiva lui Descartes şi perspectiva lui Spinoza în analiza comprehensiunii. Descartes spunea că atunci când primim o informaţie întâi o codăm în minte (o înţelegem), iar apoi, în pasul doi, stabilim dacă este adevărată sau falsă. Spinoza spunea că odată ce înţelegem o informaţie o şi considerăm adevărată; aşadar, în pasul doi doar verificăm dacă chiar este adevărată, aşa cum deja credem, sau dacă nu cumva ne-am înşelat şi este, totuşi, falsă. Această dezbatere filosofică veche a fost tranşată de studiile experimentale moderne de psihologie cognitivă, care tind să dea dreptate lui Spinoza (vezi Gilbert şi colab., 1993). Iar asta are implicaţii uriaşe! Aşadar, orice informaţie pe care o codăm în mintea noastră o codăm iniţial ca fiind adevărată. Dacă nu ajungem să facem analiza din pasul doi, aceasta rămâne considerată de noi adevărată, chiar dacă în esenţa aceasta este falsă. Şi astfel mintea noastră este manipulată psihologic! Când se întâmplă să nu reușim să facem analiza din pasul doi?

Iată câteva situaţii în care suntem vulnerabili la manipularea psihologică:
- Când informaţia transmisă vine subliminal – sub pragul senzorial (ex. prezentată cu intensitate auditivă/luminoasă scăzută, etc.) –, aceasta rămâne adevărată, în forma codată în mintea noastră, deoarece, nefiind conştientizată, nu putem ajunge la analiza din pasul doi. Din fericire, din informaţiile transmise subliminal pot fi codate în mintea noastră doar informaţii primitive (ex. în forma unor cuvinte/imagini sau propoziţii/combinaţii de imagini scurte). Deşi, în principiu, aceste informaţii primitive nu pot determina comportamente complexe, pot totuşi influența anumite preferinţe pe care le avem, mai ales atunci când nu avem preferinţe clar asumate în anumite domenii.
- Odată ce am codat informaţia în mintea noastră ca adevărată în pasul unu, aceasta, odată conştientizată, urmează să fie analizată în pasul doi, pentru a vedea dacă chiar este adevărată sau este de fapt falsă. Analiza în pasul doi, care se poate face la rândul ei mai conştient sau mai automat, poate însă să fie împiedicată aici de următoarele aspecte:
2a. Există multă informaţie transmisă, astfel încât aceasta nu poate să fie analizată critic complet în pasul doi, ca urmare a resurselor limitate de atenţie şi memorie pe care le avem ca specie;
2b. Suntem obosiţi şi/sau distraşi (implicaţi în alte sarcini), astfel încât resursele atenţionale şi de memorie nu sunt focalizate pe informaţia codată în pasul unu;
2c. Suspendăm analiza din pasul doi, deoarece avem încredere în sursa informaţiei şi astfel considerăm informaţia primită ca adevărată.
Apoi, chiar dacă realizăm în pasul doi că o informaţie este falsă/nerelevantă, aşa cum spuneam, aceasta ne poate contamina mental, influenţându-ne inconştient. Din păcate, odată ce am descoperit că o informaţie este falsă/nerelevantă, noi credem iluzoriu că i-am şi blocat efectele asupra emoţiilor, cogniţiilor şi comportamentelor noastre şi nu încercăm să verificăm şi să controlăm acest lucru. Şi astfel mintea noastră este contaminată mental!
Prof. univ. dr. Daniel David
Specia umană are atât vulnerabilitate la contaminarea psihologică, cât şi posibilitatea de a o controla. Dacă vulnerabilitatea este una
naturală, controlul acesteia presupune un act voluntar de igienă mentală, bazat pe cunoştinţe psihologice avansate
Cum ne putem apăra?
Înţelegând aceste mecanisme, rezultă automat şi o serie de tehnici psihologice de control al contaminării psihologice, prin prevenţie şi/sau decontaminare psihologică.
Astfel, pentru a preveni contaminarea psihologică trebuie:
- Să nu ne expunem unor surse problematice de informaţie, ci să le evităm, aşa cum evităm o zonă de contaminare fizică (ex. schimbă postul TV sau de radio când îţi dai seama că nu este de încredere şi/sau transmite informaţii despre care deja ştii că sunt sau au o mare probabilitate de a fi false/nerelevante, etc.).
- Dacă deja ne-am expus unor surse îndoielnice de informaţie, să avem din start o atitudine critică asupra informaţiei primite. Atitudinea critică vizează nu căutarea de exemple care să confirme informaţia, în logica verificabilităţii, ci căutarea de contraexemple, în logica falsificabilităţii. De asemenea, informaţia trebuie analiză logic (structura ei logico-argumentativă) şi empiric (prin raportare la date certe); informaţiile false conţin adesea erori de logică/argumentare şi/sau nu au suport empiric prin date riguroase.
- Să nu analizăm informaţii importante pentru noi atunci când suntem obosiţi sau distraşi de alte sarcini. Apoi, dacă astfel de informaţii importante sunt mari ca volum, este bine să le segmentăm şi să le analizăm critic în unităţi mai mici.
- Să avem valori clar asumate, în general şi în domeniile relevante pentru noi (cel puţin acolo unde dorim să nu fim contaminaţi psihologic). Valorile ne influenţează preferinţele, astfel că contaminarea psihologică (ex. bombardamentul subliminal) îşi pierde forţa în faţa valorilor. Altfel spus, informaţiile false/nerelevante nu pot bate impactul valorilor clar asumate asupra emoţiilor, cogniţiilor şi comportamentelor noastre. Spre exemplu, dacă în cazul manipulării psihologice ajung să fiu indus în eroare să cred un lucru negativ despre un om, când acest lucru nu este de fapt adevărat, dacă am valoarea personală puternică că orice om trebuie tratat cu respect, această manipulare nu mă va face să-l tratez rău. Similar, în cazul contaminării mentale, dacă ajung să cred un lucru negativ despre un om, iar apoi aflu că aceste lucru este fals, informaţia negativă falsă nu mă poate contamina mental (ex. să mă comport inconştient mai critic cu cel om), dacă am valoarea personală puternică că orice om trebuie tratat cu respect.
Mintea umană nu este construită pentru a afla adevărul, ci pentru a facilita reproducerea speciei.
Dacă am realizat că deja am fost contaminaţi psihologic atunci:
- În cazul manipulării psihologice, odată ce am conştientizat că am fost manipulaţi, trebuie să corectăm toate efectele acesteia, după logica: (1) ne asumăm responsabilitatea şi (2) corectăm tot ce se poate corecta, fiind atenţi la efectul rezidual al contaminării mentale (conştientizarea manipulării, nu anulează automat şi efectul ei inconştient).
- În cazul contaminării mentale:
IIa. Nu ajunge ca informaţia falsă/nerelevantă să fie negată (ex. „Nu-i adevărat că…”), ci aceasta trebuie şi contracarată cu informaţia alternativă şi incompatibilă ei, după formula: „Nu-i adevărat că…, ci adevărul este că…”.
IIb. Să estimăm cum ne-ar influenţa informaţia falsă/nerelevantă, dacă ar fi totuşi adevărată şi să încercăm (a) să monitorizăm astfel de efecte şi/sau (b) să ne comportăm opus unor astfel de efecte. Spre exemplu, dacă am realizat că este fals faptul că cineva ne-a bârfit, să încercăm să vedem cum ne-am comporta dacă acest lucru ar fi adevărat. Apoi, (a) să monitorizăm dacă nu cumva ne comportăm astfel cu această persoană şi, dacă da, să ne corectăm comportamentul şi/sau (b) să încercăm direct şi intenţionat să ne comportăm mai frumos decât am avea iniţial tendinţa.
În concluzie, aşa cum contaminarea fizică reprezintă un pericol pentru specia umană, şi contaminarea psihologică este un pericol major, cu impact personal şi societal nefast. Specia umană are atât vulnerabilitatea la contaminarea psihologică, cât şi posibilitatea de a o controla. Dacă vulnerabilitate este una naturală, control acesteia presupune un act voluntar de igienă mentală, bazat pe cunoștințe psihologice avansate, în forma unor tehnologii, inginerii psihologice de control al contaminării psihologice.
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 23 de oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 4 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 13 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum 2 zilePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



