Actualitate
România a încălcat Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante/România, somată să facă schimbări masive în LEGILE PENALE
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunţat, marţi, în legătură cu decizia pilot referitoare la situaţia din penitenciarele din România. Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis marţi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Astfel, România are la dispoziție șase luni pentru schimbări în legile penale.

Până atunci toate cauzele pe această temă vor fi suspendate. În decizie, CEDO nu impune României nicio măsură anume și nu spune nimic despre grațiere sau relaxarea politicii penale.
De asemenea, CEDO a decis că România trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de Daniel Arpad Rezmiveş, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi în legătură cu condiţiile din închisorile din România.
Asyfel, Remiveş şi Gaszi vor primi despăgubiri în valoare de 3.000 de euro fiecare, iar Mavroian şi Moşmonea câte 5.000 de euro fiecare. În plus, Moşmonea va primi 1.850 de euro pentru cheltuieli de judecată, potrivit News.ro.
Magistraţii CEDO însărcinaţi cu dosarul au decis, în unanimitate că România a încălcat Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante.
Reclamanţii s-au plâns, printre altele, de supraaglomerarea din celule, de insuficienţa instalaţiilor sanitare şi de lipsa de igienă, de calitatea scăzută a hranei, de şobolani şi insecte în celule.
Decizia Pilot a CEDO
Detention conditions in Romanian prisons are in breach of the Convention and point to a structural deficiency requiring the adoption of general measures by the State
In today’s Chamber judgment1 in the case of Rezmiveș and Others v. Romania (applications nos. 61467/12, 39516/13, 48213/13 and 68191/13) the European Court of Human Rights held, unanimously, that there had been: a violation of Article 3 (prohibition of inhuman or degrading treatment) of the European Convention on Human Rights. The case concerned the conditions of detention in Romanian prisons and in detention facilities attached to police stations. The applicants complained, among other things, of overcrowding in their cells, inadequate sanitary facilities, lack of hygiene, poor-quality food, dilapidated equipment and the presence of rats and insects in the cells. Under Article 3 (prohibition of inhuman or degrading treatment), the Court held in particular that the conditions of the applicants’ detention, also taking into account the length of their incarceration, had subjected them to hardship going beyond the unavoidable level of suffering inherent in detention. Under Article 46 (binding force and execution of judgments), the Court decided to apply the pilotjudgment procedure, finding that the applicants’ situation was part of a general problem originating in a structural dysfunction specific to the Romanian prison system. The Court held that the State should introduce: (1) measures to reduce overcrowding and improve the material conditions of detention; and (2) remedies (a preventive remedy and a specific compensatory remedy). The Court decided to adjourn the examination of similar applications that had not yet been communicated to the Romanian Government and to continue its examination of applications that had already been communicated. Within six months from the date on which the judgment became final, the Romanian Government had to provide, in cooperation with the Committee of Ministers, a precise timetable for the implementation of the general measures.
Principal facts The applicants, Daniel Arpad Rezmiveş, Marius Mavroian, Laviniu Moşmonea and Iosif Gazsi, are Romanian nationals who were born in 1970, 1966, 1976 and 1972 respectively. Mr Rezmiveş, Mr Moşmonea and Mr Gazsi, who are currently detained in Timişoara, Pelendava and Baia Mare Prisons, and Mr Mavroian, who was detained in Focşani Prison and was released on 13 January 2015, complained in particular of overcrowding, lack of space and poor hygiene
- Under Articles 43 and 44 of the Convention, this Chamber judgment is not final. During the three-month period following its delivery, any party may request that the case be referred to the Grand Chamber of the Court. If such a request is made, a panel of five judges considers whether the case deserves further examination. In that event, the Grand Chamber will hear the case and deliver a final judgment. If the referral request is refused, the Chamber judgment will become final on that day. Once a judgment becomes final, it is transmitted to the Committee of Ministers of the Council of Europe for supervision of its execution. Further information about the execution process can be found here: www.coe.int/t/dghl/monitoring/execution.
2.conditions in their cells (presence of rats, mould on the walls, and so on), inadequate access to showers and toilets, a lack of natural light, poor ventilation, and the unsatisfactory quality of the equipment and food provided in the prisons in which they had been or were still detained.
Complaints, procedure and composition of the Court Relying on Article 3 (prohibition of inhuman or degrading treatment), the applicants complained of the conditions of their detention in Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Târgu-Jiu, Pelendava, Rahova, Tulcea, Iaşi and Vaslui Prisons, and in the Baia Mare police detention facilities. The applications were lodged with the European Court of Human Rights on 14 September 2012, 6 June 2013, 24 July 2013 and 15 October 2013 respectively. Judgment was given by a Chamber of seven judges, composed as follows:
Ganna Yudkivska (Ukraine), President,
Vincent A. De Gaetano (Malta),
Nona Tsotsoria (Georgia),
Paulo Pinto de Albuquerque (Portugal),
Krzysztof Wojtyczek (Poland),
Iulia Motoc (Romania),
Marko Bošnjak (Slovenia),
and also Marialena Tsirli, Section Registrar.
Decision of the Court Article 3 (prohibition of inhuman or degrading treatment) The Court noted that the personal space allocated to each of the applicants during most of their detention had been less than 3 sq. m. This severe lack of living space over the course of several months appeared to have been exacerbated by other factors, such as: the lack of natural light, the very short duration of daily walks, the unhygienic toilets which were not always partitioned off and the lack of sociocultural activities (in the case of Mr Rezmiveş); inadequate sanitary facilities and insufficient access to hot water (in the case of Mr Mavroian); poor ventilation in the cells, the presence of mould in some of the cells, the presence of insects and rats, dilapidated mattresses, poor-quality food and bedbugs (in the case of Mr Moşmonea); and poor-quality food, inadequate sanitary facilities and lack of hygiene (in the case of Mr Gazsi).
The Court thus considered that although these various conditions had not in themselves amounted to inhuman and degrading treatment, they had inevitably caused the applicants additional suffering. Furthermore, the applicants’ detailed description of the material conditions in the prisons concerned was similar to the situation which the Court had found in a number of cases of this kind. The material conditions in Romanian police detention facilities had also been examined by the Court in several cases in which it had noted problems of overcrowding, substandard hygiene conditions, inadequate sanitary facilities and very limited opportunities for out-of-cell time. In addition, having regard to the findings of the European Committee for the Prevention of Torture and Inhuman or Degrading Treatment or Punishment (CPT) following its visits in 2010 and 2014 to certain prisons and police detention facilities, to the Committee of Ministers’ assessment of the general measures adopted with a view to executing the Bragadireanu group of judgments,2 to the recommendations issued by the Romanian Ombudsman following investigations into complaints by prisoners, and to
2 Bragadireanu v. Romania, no. 22088/04, 6 December 2007.
3 the official statistical data concerning the Romanian prison population, the Court found that the applicants’ allegations about the material conditions of their detention were credible. Accordingly, the Court considered that the conditions of the applicants’ detention, also taking into account the duration of their incarceration, had subjected them to hardship going beyond the unavoidable level of suffering inherent in detention. It therefore held that there had been a violation of Article 3 of the Convention. Article 46 (binding force and execution of judgments)
The Court decided to apply the pilot-judgment procedure, finding that the applicants’ situation was part of a general problem originating in a structural dysfunction specific to the Romanian prison system; this state of affairs had persisted despite having been identified by the Court in 2012 (in its judgment in Iacov Stanciu v. Romania, no. 35972/05, 24 July 2012). To remedy the situation, the State had to implement two types of general measures.
Firstly, the State had to introduce measures to reduce overcrowding and improve the material conditions of detention. The Court left it to the respondent State, subject to supervision by the Committee of Ministers, to take the practical steps it deemed necessary for this purpose, specifying that where the State was unable to guarantee that each prisoner was detained in conditions compatible with Article 3 of the Convention, it was encouraged to take action to reduce the prison population. Secondly, the State had to introduce remedies (a preventive remedy and a specific compensatory remedy).
The preventive remedy had to ensure that post-sentencing judges and the courts could put an end to situations breaching Article 3 of the Convention and award compensation. The specific compensatory remedy had to ensure that appropriate compensation could be awarded for any violation of the Convention concerning inadequate living space and/or precarious material conditions. In view of the important and urgent nature of the problem identified and the fundamental nature of the rights in question, the Court considered that a reasonable deadline for implementing the general measures was necessary, and that the Committee of Ministers was in the best position to set such a deadline. Accordingly, within six months from the date on which the judgment became final the Romanian Government had to provide, in cooperation with the Committee of Ministers, a precise timetable for the implementation of the appropriate general measures.
Lastly, the Court decided to adjourn the examination of any applications not yet communicated to the Romanian Government in which the sole or main complaint concerned overcrowding and poor detention conditions in prisons and detention facilities attached to police stations in Romania, and to continue its examination of such applications that had already been communicated. Article 41 (just satisfaction) The Court held that Romania was to pay the applicants Mr Rezmiveş and Mr Gazsi 3,000 euros (EUR) each and Mr Mavroian and Mr Moşmonea EUR 5,000 each in respect of non-pecuniary damage. Romania was also required to pay Mr Moşmonea EUR 1,850 in respect of costs and expenses.
Separate opinion Judge K. Wojtyczek expressed a concurring opinion, which is annexed to the judgment.
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 23 de oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 4 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 13 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum o ziPenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



