Actualitate
România a ignorat o recomandare a unui tribunal internaţional/ Tribunalul din Londra a suspendat extrădarea lui Alexander Adamescu
Tribunalul din Londra a suspendat, ieri, procedurile privind cererea de extrădare a lui Alexander Adamescu, fiul omului de afaceri Dan Adamescu, care este cercetat în România într-un dosar disjuns din cel al tatălui său. Statul român a emis anul trecut, pe numele său, un mandat de arestare preventivă, care a fost păstrat în ciuda dovezilor că acţiunea nu a respectat mai multe etape procedurale. Mai mult, autorităţile din România au emis şi un mandat european de arestare, prin care au insistat pentru extrădarea din Marea Britanie a lui Alexander Adamescu.


Decizia de suspendare a fost luată de autorităţile judiciare din Londra ca urmare a recomandării Centrului Internaţional pentru Dispute de Investiţii (ICSID), tribunal de pe lângă Banca Mondială care judecă conflictele între guverne şi entităţi economice private. Pe rolul ICSID se află dosarul de arbitraj contra României, deschis de The Nova Group Investments BV, împotriva încercării autorităților române de a distruge ziarul independent „România liberă“ și pentru falimentarea forțată și instrumentată de către diferite instituții române a companiei Astra Asigurări, lider de piață în 2013.
„După ce a analizat cu atenţie toate dovezile şi argumentele prezentate de cele două părţi, tribunalul a decis astfel: recomandă, în concordanţă cu articolul 47 al Convenţiei ICSID, ca România să retragă (sau să suspende) operaţiunea de trans-mitere a Mandatului European de Arestare din 2016 emis de ministrul român al Justiţiei şi asociat cu cererea de extrădare trimisă Ministerului de Interne din Marea Britanie pe 6 iunie 2016”, se arată în decizia ICSID.
De asemenea, tribunalul de pe lângă Banca Mondială a mai solicitat autorităţilor române să se abţină din a mai emite sau a transmite acelaşi sau un nou mandat european de arestare sau altă cerere de extrădare pentru Alexander Adamescu cu privire la subiectul aflat în dispută (falimentarea Astra Asigurări), până „la o sentin-ţă finală emisă în acest caz”.
Recomandarea ICSID a fost ignorată de către România, deși autorităţile locale au avut termen până pe 21 aprilie să pună în aplicare decizia. Tribunalul arbitral a solicitat statului român să retragă ceea ce din ce în ce mai multe voci susțin a fi un mandat de arestare european abuziv și motivat politic, împotriva lui Alexander Adamescu, care în prezent locuiește la Londra. „Autoritățile române ignoră această decizie, încălcând obligațiile internaționale pe care și le-a asumat prin semnarea în 1974 a Convenției de la Washington (Convenția ICSID)”, se arată într-un comunicat al The Nova Group.
Dar soluţia a fost acceptată de autorităţile judiciare din Marea Britanie, care au decis să suspende extrădarea lui Alexander Adamescu până la o decizie a tribunalului internaţional.
Avocații apărării arată că Alexander Adamescu este o victimă a persecuțiilor politice și că mandatul de arestare ar fi fost emis abuziv tocmai pentru a împie-dica procesul de la ICSID, început după ce Alexander Adamescu și compania The Nova Group NV au dat în judecată statul român, în decembrie 2015. „Deschiderea procesului de arbitraj a dus în mai 2016 la un nou abuz din partea statului român, care într-o încercare de a îl reduce pe Alexander Adamescu la tăcere, emite un mandat de arestare euro-pean (EAW) pentru infracțiunea de dare de mită, fără nici o probă directă, pe baza unor denunțuri mincinoase ale unor foști angajați”, se arată în documentul menţionat.
La rândul său, Alexander Adamescu atrage atenţia că este de neînchipuit ca România să nu respecte un angajament internațional ce datează din 1974, pentru a urmări o țintă. „Cum poate fi vorba despre un proces echitabil, cum se poate vorbi despre justiție, de prezumția de nevinovăție nici nu se mai poate discuta, când autoritățile române ignoră decizia unui for internațional. Luând act de această decizie a Tribunalului arbitral ICSID, Curtea londoneză a suspendat pronunțarea asupra extrădării pentru a analiza în detaliu documentele și pentru a trece în revistă toate aceste dovezi care indică din ce în ce mai clar o execuție politică, începută cu Dan Adamescu și care trebuie terminată cu Alexander Adamescu”, a susţinut şi fiul omului de afaceri care a decedat la începutul acestui an în penitenciar.
În 26 mai 2016, instanţa supremă a decis definitiv arestarea preventivă în lipsă a lui Alexander Adamescu, în dosarul în care este acuzat că, împreună cu tatăl său, omul de afaceri Dan Adamescu, a dat mită 15.000 de euro şi 23.000 de lei judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, de la Tribunalul Bucureşti, pentru soluţii favorabile în dosare de insolvenţă.
Anterior, în 19 mai, Curtea de Apel Bucureşti dispusese emiterea mandatului de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Alexander Adamescu, la solicitarea procurorilor DNA.
Arestarea lui Alexander Adamescu a fost decisă de către un judecător repartizat ilegal în dosar. Mai mult, Curtea de Apel București a recunoscut că magistratul nu a fost repartizat aleatoriu, prin sistemul ECRIS, cum cere legea. Mandatul de arestare a fost emis pe 19 mai a.c., după ce judecătorul Matei George Dorel a decis că cererea DNA este întemeiată. Deşi avocatul lui Adamescu a cerut anularea mandatului de arestare, autorităţile române au ignorat toate dovezile.
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 23 de oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 4 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 13 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum o ziPenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



