Actualitate
ROMANIA, tara firmelor fantoma/ Amec Foster Weeler Italiana SRL Corsica – sucursala Ploieşti-Romania/ Economia românească este una plină de paradoxuri

Dincolo de faptul că marea majoritate a firmelor au sedii în apartamente şi garsoniere, există peste 100 de mii de firme care fac afaceri fără niciun salariat! Potrivit unei analize, cea mai profitabilă companie fără angajaţi a realizat, anul trecut, un profit net de 17,3 milioane de lei.
De ce să te complici să angajezi oameni, să le asiguri birouri, echipamente, să le plăteşti salarii, contribuţii la asigurările de sănătate, să te bată la cap cu concedii etc. când mai bine lucrezi singur şi faci afacerile în regim de eficienţă maximă?
Probabil aşa gândesc mulţi dintre întreprinzătorii români care derulează business-uri prin firme fără niciun angajat declarat la Ministerul Finanţelor.
Potrivit datelor oficiale, la Ministerul Finanţelor erau înregistrate anul trecut 115.965 de firme care au realizat afaceri fără niciun angajat sau care nu şi-au declarat salariaţii, faţă de 116.620 în anul anterior.
Cele mai multe firme activau în domeniul comerţului (37%), urmate de cele din sectorul activităţilor profesionale şi ştiinţifice (14%), construcţii (8%), industria prelucrătoare (6%) şi activităţi de transport (5%).
“Este vorba în general de SRL-uri, de afaceri de apartament, care activează în domeniul comerţului alimentar, în domeniul vânzării de produse de strictă necesitate, îmbrăcăminte şi încălţăminte, şi magazine tip consignaţie”, spun analiştii.
Potrivit acestora, cele peste 100 de mii de firme fără angajaţi trebuie împărţite în trei clase distincte – unele care funcţionează ca “afaceri la purtător”, o serie de firme care lucrează cu colaboratori externi şi altele care preferă să angajeze la negru.
“Primele sunt firme aşa-numite de buzunar, folosite de oamenii de afaceri pentru a derula diverse tranzacţii. Apar doar în acte însă nu desfăşoară o activitate concretă, fiind construite doar pentru a furniza cadrul legal de tranzacţii. Există un alt contingent de firme, în special din sectorul serviciilor, care preferă să angajeze colaboratori – de la constructori la avocaţi, contabili etc. Restul sunt firme ale căror patroni preferă să angajeze la negru decât să plătească taxe la stat. Acesta este motivul pentru care nu au niciun salariat declarat”, au explicat analiştii.
Datele statistice arată că firmele fără angajaţi au realizat în 2014 afaceri de 38,2 miliarde de lei, care reprezintă 3,6% dintre totalul afacerilor din România, de 1063 miliarde lei.
Procentul acestora este în scădere cu 0,69% faţă de anul 2013, atunci când business-ul firmelor fără angajaţi a fost de 43,9 miliarde lei.
Analiştii remarcă faptul că boom-ul afacerilor-fantomă a fost înregistrat, coincindenţă sau nu, în timpul apogeului crizei economice, în 2012, când reprezentau 5,25% din cifra de afaceri la nivel naţional.
TOP 10 – firme fără angajaţi din România
În căutarea firmelor fără angajaţi declaraţi la Ministerul Finanţelor, analiştii au descoperit câteva exemple relevante privind modul în care aceste companii sunt folosite de oamenii de afaceri.
Datele statistice arată că, în top 10 – firme fără angajaţi – cele mai multe sunt din Bucureşti şi activează în sectorul construcţiilor.
Topul este condus de un nume sonor, firma de construcţii Strabag AG Austria, sucursala Bucureşti-România, care anul trecut a realizat afaceri de 240,6 milioane de lei şi un profit net de 17,3 milioane lei. Fără niciun angajat declarat!
Pe locurile următoare s-au clasat, în ordinea cifrei de afaceri, Amec Foster Weeler Italiana SRL Corsica – sucursala Ploieşti-Romania, cu un business de 208,1 milioane lei şi un profit de 9,1 mil.lei, producătorul de energie Verbund Trading Romania SRL, cu afaceri de 105,2 milioane lei şi profit de 2,1 mil. lei, Constructions Industrielles de la Mediterranee – CNIM SA PARIS – sucursala Bucureşti – industria prelucrătoare, cu afaceri de 101 milioane lei şi pierderi de 386 mii lei, firma de construcţii Societa Italiana per condotte d’acqua spa Roma – sucursala Cluj, cu un business de 79,3 milioane lei şi un profit de 919 mii lei şi firma specializată în comerţ Vasluianul SRL, cu afaceri de 71,4 milioane lei şi un profit de 85,6 mii lei.
“Cele mai multe firme prezente în acest top sunt companii contractoare din sectorul construcţiilor, care angajează diverse lucrări şi pe care le cesionează către alte firme specializate în domeniile respective de activitate. Altfel spus avem de-a face cu firme umbrelă, aşa explicându-se şi faptul că nu au declarat angajaţi”, au explicat analiştii.
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum o zi
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum o zi
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”