Actualitate
Supravegherea culegerii de informaţii/ IMPACTUL CULEGERII DE INFORMAŢII ASUPRA DREPTURILOR OMULUI

Scopul acestui instrument este de a examina rolul pe care îl joacă organismele de supraveghere în monitorizarea funcţiilor de culegere a informaţiilor de către serviciile de informaţii. Produsul de intelligence este rezultatul unui proces cu mai multe etape, care presupune trasarea sarcinilor, planificarea, culegerea de informaţii, analizarea şi diseminarea lor. Însă, din toate aceste etape, culegerea de informaţii, în special prin mijloace secrete, rămâne trăsătura definitorie a serviciilor de informaţii, cel puţin în accepţiunea publică. Culegerea de informaţii este unul din cele mai controversate aspecte ale activităţii în domeniul intelligence şi prezintă o serie de provocări ieşite din comun pentru organismele de supraveghere, care au datoria de a susţine idealurile democratice.
Prima parte a prezentului instrument va analiza câteva dintre metodele prin care serviciile de informaţii obţin informaţii. După care, vor fi studiate modalităţile prin care ţările democratice pot utiliza legislaţia, autorizarea şi supravegherea pentru a se asigura că drepturile omului sunt respectate ori de câte ori se folosesc metode secrete.
SURSELE ŞI METODELE DE CULEGERE A INFORMAŢIILOR
Produsul de intelligence se bazează pe informaţii culese din diferite surse. Dat fiind că nicio sursă unică nu e în măsură să ofere îndeajuns de multe informaţii pentru deplina înţelegere a unei anumite probleme, serviciile de informaţii folosesc surse multiple pentru a ajunge la cea mai precisă imagine a evenimentelor. Aceste surse sunt împărţite pe categorii, în funcţie de tipul lor:
- informaţii din surse umane (HUMINT), aşa cum sunt informatorii;
- informaţii din semnale (SIGINT), aşa cum sunt interceptările unor comunicaţii; informaţii din surse deschise (OSINT), aşa cum sunt relatările mass- mediei;
- informaţii din imagini (IMINT), aşa cum sunt fotografiile din satelit.
Metodele de culegere a informaţiilor pot fi la vedere sau sub acoperire. Metodele la vedere sunt cel mai adesea folosite pentru a strânge OSINT, deoarece informaţiile sunt deţinute în mod deschis şi sunt disponibile public. În cazul metodelor sub acoperire sau clandestine, culegerea informaţiilor despre ţinte se face în secret, fără ştiinţa acestora. Metodele sub acoperire pot include folosirea informatorilor, urmărirea electronică, interceptarea comunicaţiilor, urmărirea fizică şi imagini culese de la distanţă. Atunci când asemenea metode sunt folosite într-un mod care încalcă dreptul unei persoane la viaţă privată, ele sunt denumite „metode intruzive de investigare.” Iar tehnicile aferente sunt numite „măsuri speciale de investigare” sau „tehnici speciale de investigare.”
Consiliul Europei a definit tehnicile speciale de investigare drept „tehnici aplicate de autorităţile competente în contextul cercetărilor penale, având ca scop depistarea şi investigarea unor infracţiuni grave şi a suspecţilor, şi care urmăresc culegerea de informaţii în aşa fel, încât persoanele ţintă să nu intre în alertă.” 1 În acest context, autorităţi competente pot fi ori serviciile de informaţii, ori agenţiile de aplicare a legii. E important să se observe că, în multe ţări, serviciile de informaţii folosesc astfel de măsuri nu numai în cadrul cercetărilor penale, dar şi în investigaţiile preventive, legate de securitatea naţională. Ca principiu general, metoda utilizată pentru culegerea de informaţii trebuie să se bazeze pe tipul de informaţie necesar, pe scopul efortului de culegere şi pe contextul operaţional, legal şi politic în care acţionează serviciile de informaţii.
IMPACTUL CULEGERII DE INFORMAŢII ASUPRA DREPTURILOR OMULUI
Serviciile de informaţii culeg informaţii pentru a-i ajuta pe oficialii guvernamentali să elaboreze politici şi să ia decizii strategice şi operaţionale. Modul în care obţin informaţiile trebuie să fie compatibil cu priorităţile şi valorile [1]
Strângerea de informaţii despre ameninţările la adresa securităţii poate avea un impact direct asupra drepturilor fundamentale ale indivizilor.[3] În conformitate cu raportul din 2008 al Comisiei ministeriale de verificare a serviciilor de informaţii din Africa de Sud, care investiga presupuse abuzuri de putere săvârşite de Agenţia Naţională de Informaţii, „metodele intruzive de investigare pot avea un rol crucial în aducerea la lumină a activităţilor şi conspiraţiilor criminale, însă ele pot fi folosite şi în mod incorect pentru a submina procesul democratic, a interveni în activitatea politică şi socială legală şi pentru a avantaja, în mod incorect, anumiţi politicieni şi partide.” [4]
societăţii pe care o servesc.[2] În ţările democratice, serviciile de informaţii trebuie să respecte drepturile omului, statul de drept şi principiile guvernanţei democratice, inclusiv responsabilitatea, transparenţa şi participarea la luarea deciziilor. Munca de informaţii trebuie să se desfăşoare între aceşti parametri, de la atribuirea sarcinilor până la diseminarea informaţiilor.
Cu toate că utilizarea de către stat a metodelor intruzive este întotdeauna sensibilă din punct de vedere constituţional şi politic, folosirea lor de către serviciile de informaţii trebuie tratată cu deosebită prudenţă. Motivele pentru o asemenea prudenţă, enumerate de raportul Comisiei ministeriale de verificare,[5] includ următoarele:
- □ Ţinta unei investigaţii poate să nu afle niciodată despre utilizarea metodelor intruzive şi, în consecinţă, nu va fi capabilă să obiecteze în privinţa lor şi nici să le conteste validitatea în instanţă Înaltul nivel de secretizare ce însoţeşte metodele intruzive reduce capacitatea organismelor de supraveghere de a monitoriza utilizarea lor şi de a detecta posibile abuzuri şi ilegalităţi.
- Măsura în care metodele intruzive încalcă dreptul individului la viaţă privată poate fi mult mai mare decât este necesar sau se intenţionează.
- Pe lângă încălcarea vieţii private a ţintei, metodele intruzive afectează adesea drepturile la viaţă privată ale unor indivizi cu care ţinta intră în contact, chiar dacă aceşti indivizi nu sunt supuşi investigaţiei.
- Informaţiile sensibile referitoare la ţintă şi la persoanele cu care aceasta intră în contact sunt înregistrate şi păstrate de serviciile de informaţii pe o perioadă de timp mai mare decât cea a investigaţiei şi, uneori, sunt folosite pentru alte scopuri.
Uneori, se face o distincţie între utilizarea în străinătate şi utilizarea pe plan intern a tehnologiei de interceptare, deoarece, pe plan intern, există pericolul ca executivul să folosească sisteme clandestine de interceptare în scopuri partizane, spre exemplu, pentru spionarea oponenţilor politici. Pe de altă parte, interceptarea comunicaţiilor în străinătate nu periclitează în general ordinea democratică internă.
În ţările democratice, organismele de supraveghere a serviciilor de informaţii au dreptul legitim şi, deseori, responsabilitatea legală de a se asigura că serviciile au o conduită compatibilă cu ordinea constituţională. Responsabilitatea organismelor de supraveghere se extinde de obicei asupra întregului proces de intelligence, însă zona culegerii de informaţii necesită o atenţie specială, date fiind pericolele la care sunt expuse valorile democratice prin folosirea metodelor sub acoperire, intruzive. Mai precis, organismele de supraveghere trebuie să monitorizeze îndeaproape utilizarea tuturor metodelor de acest tip pentru a se asigura că serviciul respectiv de informaţii îşi menţine conduita în limitele legii.
Africa de Sud, Comisia ministerială de verificare a serviciilor de informaţii, Intelligence in a Constitutional Democracy: Fnal Rieport to the Minister for Intelligence Services, the Honourable Mr. Ronnie Kasrils, MP [Intelligence într-o democraţie constituţională: Raport final în atenţia miniQrului pentru Eferviaile de informaţii, Hon. Mr. Ronnie Kasrils, MP] (10 septembrie 2008)
Actualitate
Pivot strategic la Pentagon: Programul Boeing E-7 Wedgetail, salvat de la casare sub presiunea Congresului
Într-o răsturnare de situație spectaculoasă, Departamentul Apărării a decis să renunțe la planurile de anulare a programului Boeing E-7 Wedgetail. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a confirmat oficial că aeronava va primi finanțarea necesară, marcând un pas înapoi în fața criticilor dure venite din partea legiuitorilor americani.
Recunoașterea lacunelor: De la „lipsă de supraviețuire” la prioritate pe câmpul de luptă
În cadrul unei audieri recente în fața Congresului, Hegseth a admis existența unor „goluri ce trebuie completate” în arhitectura de luptă modernă, indicând platforma Wedgetail ca fiind esențială pentru misiuni relevante. Această declarație reprezintă o schimbare de optică la 180 de grade față de poziția anterioară a administrației, care anul trecut cataloga aeronava drept „vulnerabilă” în fața amenințărilor contemporane.
Deși solicitarea bugetară inițială pentru anul fiscal 2027 nu includea fonduri pentru E-7, Pentagonul a trimis deja un amendament către Biroul de Management și Buget (OMB) pentru a corecta această omisiune. „Cred că are un viitor și un loc bine definit pe câmpul de luptă,” a declarat Hegseth, semnalând abandonarea strategiei de „a tăia pentru a investi”, pe care a descris-o acum ca fiind o „mentalitate de austeritate” depășită.
O gură de oxigen pentru Boeing și aliați
Revitalizarea programului E-7, o platformă crucială pentru avertizare timpurie, urmărirea țintelor și comandă aeriană, reprezintă o victorie majoră pentru gigantul Boeing. Anterior, decizia de a sista finanțarea pusese sub semnul întrebării comenzile internaționale, determinând parteneri precum NATO să își reevalueze angajamentele. Reluarea achizițiilor de către SUA va spori, cel mai probabil, atractivitatea aeronavei pe piața externă.
Presiunea politică și viitorul bazei Tinker
Decizia a fost primită cu entuziasm de liderii politici, în special de cei care reprezintă regiunile unde flota E-7 urmează să înlocuiască vechile aeronave E-3 Sentry. În timp ce Forțele Aeriane evaluează acum opțiunile pentru a livra prototipurile rapide și a continua dezvoltarea ingineriei, Boeing și-a reafirmat angajamentul de a furniza capacități de management al luptei de neegalat, menite să ofere un avantaj operațional decisiv în orice teatru de operațiuni.
Actualitate
STM prezintă la SAHA drone de atac, UAV-uri de supraveghere și vehicul subacvatic autonom
Compania turcă lansează Kuzgun — loitering munition cu rază >1.000 km — alături de mini-UAV pentru ISR și un complex sistem UUV capabil de lansare torpilelor
Kuzgun — muniție „one-way” și doctrină de roi
La expoziția SAHA din Istanbul, STM a dezvăluit Kuzgun, un UAV de tip loitering munition cu aripă fixă, autonomie declarată peste 1.000 km și viteză de circa 180 km/h. Platforma transportă un focos exploziv-fragmentant și prezintă trăsături de design asemănătoare cu Shahed‑136. STM afirmă că utilizarea în roiuri este în plan; drona se află în testare și, deocamdată, nu are contracte semnate, însă există interes semnificativ.
TOGAN‑M — ISR ultra-ușor și portabilitate
Tot din portofoliul STM a fost prezentat TOGAN‑M, un sistem mini de recunoaștere și supraveghere cu masa de doar 2,5 kg și design pliabil, destinat misiunilor ISR tactice și operațiilor unde mobilitatea și disimularea sunt esențiale.
Tengiz — familie de UUV cu capabilități de luptă
STM a expus și familia Tengiz de vehicule subacvatice autonome: platforme de până la 11,2 m lungime, operate la adâncimi de până la 400 m, viteză de circa 8 noduri, destinate misiunilor ISR și de luptă, inclusiv anti-submarin și război electronic. Sistemele pot lansa torpile grele și transporta muniții loitering inteligente.
Inteligența artificială și actualizări continue
Directorul general Ozgur Guleryuz subliniază folosirea AI, procesare de imagine și machine learning în dezvoltarea platformelor STM, cu actualizări continue pentru capabilități autonome și de analiză.
Model de producție bazat pe integrare și transfer tehnologic
STM se definește ca firmă de inginerie care integrează componente produse de subcontractori, fără mari facilități proprii de fabricație. Compania este deschisă la transfer de tehnologie și la producție locală în statele din Orientul Mijlociu și Golful Persic, având deja memorandumuri de înțelegere în regiune. Modelele de cooperare propuse variază de la dezvoltare comună la producție locală a designurilor STM sau adaptarea tehnologiilor locale cu sprijinul turcilor.
Actualitate
Festivalul Suflet de România: Peste 100 de producători și artizani locali, apreciați de 25.000 de participanți sosiți pe Domeniul Regal Săvârșin
Pentru al patrulea an consecutiv, în ultimul weekend al lunii aprilie, festivalul Suflet de România a readus la viață lumea satului de altădată, cu artizani ai gustului autentic, meșteșugari gata să arate tainele unor meserii transmise din moși-strămoși și cu artiști din și pentru toate generațiile. A fost cea mai amplă ediție organizată până acum de Profi, cu peste 25.000 de participanți din toate colțurile țării și chiar din afara granițelor, care pe parcursul a două zile au descoperit cum sunt continuate tradițiile, unind comunitățile.
Pe lângă întâlnirea cu mici producători locali, meșteșugari și artizani din toată România, vizitatorii s-au bucurat de ateliere cu meșteșugari iscusiți, piese de teatru în aer liber, dansuri populare, concerte live și de o intervenție surpriză a Grupului Vocal SONG. Pe scena celei de-a patra ediții a festivalului Suflet de România au urcat, între alții, Theo Rose, Damian Drăghici & Brothers, Nicolae Furdui Iancu, Nicoleta Voica, David Ciente, Maria Chivu și Grupul Jianca.
Evenimentul s-a desfășurat cu participarea Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei României, a Alteței Sale Regale Radu, Principele Consort al României, alături de Xavier Piesvaux, Country Manager Ahold Delhaize România, Mihai Spulber, Business Unit Lead Profi, Gabriela Sîrbu, Director de sustenabilitate Ahold Delhaize România, numeroase oficialități, autorități centrale și locale și alți reprezentanți Profi și Mega Image. Startul oficial a fost dat sâmbătă, după ce distinsul grup a încheiat un tur al micilor producători și artizani.
Evenimentul a continuat și tradiția caravanei medicale, oferind din nou consultații gratuite pentru comunitatea din Săvârșin și împrejurimi, cu ajutorul unor medici specialiști în oftalmologie, cardiologie, neurologie, pneumologie și ORL. Pentru a veni în sprijinul oamenilor, mai ales al celor cu posibilitate redusă de deplasare, Profi a adus aproape de ei servicii medicale de calitate, prin implicarea experților de la Asociația ATI „Aurel Mogoșeanu” din Timișoara.
„Suflet de România este o oglindă pentru tot ceea ce este frumos, bun și pentru ceea ce ne face bine și merită păstrat și transmis mai departe. Festivalul care la actuala ediție a adunat peste 25.000 de participanți veniți din toate colțurile țării, dar și din afara granițelor, arată cum se pot consolida comunitățile și susține micii producători locali, artizanii și meșteșugarii români pentru a face în continuare ceea ce știu ei cel mai bine. Festivalul nu are o miză economică pentru Profi, dar aduce un câștig clar pentru români și pentru România. Împreună învățăm cum să promovăm tradițiile și să susținem comunități, să fim uniți în jurul valorilor autentice și să redescoperim bucuria de a petrece timp împreună în mijlocul naturii, mai conectați unii cu ceilalți”, declară Gabriela Sîrbu, Director de sustenabilitate Ahold Delhaize România.
Festivalul Suflet de România încurajează comunitatea să se conecteze la valorile autentice, la gusturile bune și la tradițiile satului românesc prin intermediul unor experiențe trăite într-un cadru natural în care este recreată lumea rurală.
Tradiție pentru susținerea producătorilor locali
La Profi implicarea în comunitate este o tradiție căreia îi sunt dedicate timp și resurse, inclusiv Raftul cu Bunătăți Locale, cel mai amplu program de susținere a micilor producători locali artizanali. Dincolo de prezența la Raftul cu Bunătăți Locale din magazinele Profi, micii producători locali își spun poveștile și își prezintă oferta și pe cea mai amplă și premiată platformă națională de promovare a lor, Via-Profi.ro, prin intermediul căreia oricine poate porni într-o călătorie plină de savoare a gusturilor din România.
Prin numărul angajaților săi, Profi, parte din grupul Ahold Delhaize, este în topul angajatorilor privați din România. PROFI SUPER, PROFI GO și PROFI LOCO, formatele de magazin ale rețelei, au o gamă de 5.000 de produse apreciate de cei peste 1,6 milioane de clienți care zilnic își fac aici cumpărăturile. Mai bine de 94% dintre aceste produse provin de la parteneri din România.
-
Exclusivacum 4 zileMIRUNA DE LA BĂICOI: AGENTA „ÎN FUNDUL GOL” CARE A CONFUNDAT LEGEA CU SEDUCȚIA ȘI POLIȚIA CU UN STUDIO FOTO (II)
-
Exclusivacum 5 zileLEGEA, CĂLCATĂ ÎN PICIOARE SUB PROTECȚIA UNIFORMEI: Polițistă din Prahova, depistată la volan cu permisul suspendat în minivacanța de 1 Mai
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, nu deranjați! La Bătrâni polițistul e la câmp. Post de Poliție sau Ferma Animalelor?
-
Exclusivacum 3 zileBatista pe țambal la IPJ Prahova: după ani de dezvăluiri, doar pensionari fericiți și victime îngropate în datorii
-
Exclusivacum 2 zileCaracatița de la Economie: tentacule în buget, ochii la bani, spatele asigurat
-
Exclusivacum 20 de oreREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum 20 de oreEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 3 zileRECHIZITORIUL TĂCERII: CUM S-A TRANSFORMAT STATUL ROMÂN ÎN TÂLHAR DE DRUMUL MARE LA PENSIILE MILITARE



