Australia ar putea deveni prima ţară din lume care îşi micro-cipează cetăţenii. Ştirile NBC au prezis că toţi cetăţenii SUA vor fi micro-cipaţi până în 2017, dar se pare că Australia i-a întrecut

În 2010 CBS a relatat că guvernul australian ar avea în lucru un potenţial plan de micro-cipare RFID conexat sistemului de sănătate publică.

Puteţi viziona cum Shanti foloseşte micro-cipul în viaţa ei cotidiană în clipul de mai jos:

Acum, se pare că planul începe să se dezvăluie dar promovarea nu este rezultatul unor reforme de sănătate mandatate, ci mai degrabă o campanie inteligentă de propagandă care echivalează micro-ciparea RFID cu a deveni super-om, iar oamenii imploră după aceasta.

Sub titlul “Australienii îmbrăţişează tehnologia micro-cip super-umană”, publicaţia australiană de ştiri news.com.au (News Corp Australia) relatează:

Poate părea science-fiction, însă sute de australieni se transformă în super-oameni ce pot deschide uşi, aprinde lumina sau se loga în computere cu doar o mişcare de mână.

Shanti Korpooral, din Sydney, se află în centrul fenomenului, după ce şi-a inserat două implanturi sub piele.

Acum aceasta poate ajunge la serviciu şi în maşină fără să poarte un card sau chei, şi spune că ţelul ei este să scape complet de portofel şi carduri.

Aceasta a declarat news.com.au:

“Ţi-ai putea aranja viaţa astfel încât să nu mai porţi niciodată grija parolelor sau PIN-urilor. Este aceeaşi tehnologie ca la PayPass, deci sper să ai posibilitatea să plăteşti lucruri cu ea.”

“Cu Opal obţii un număr unic de identificare ce poate fi programat în cip. Orice uşă cu o glisare de card… ţi-ar putea deschide computerul, foto-copiatorul. Cardurile de fidelitate de la magazine sunt doar încă o chestie în plus în portofel.”

Micro-cipurile, ce au dimensiunea unui bob de orez, pot acţiona precum o carte de vizită transferând datele de contact către smartphone-uri, şi pot să conţină informaţii medicale complexe.

În interviul ei din publicaţia de ştiri australiană, Shanti declară că prietenii şi familia ei o invidiază pentru stilul ei de viaţă micro-cipat:

“Nana mea îşi doreşte un cip. Am întâmpinat mai multă opoziţie faţă de tatuajele mele decât faţă de cipuri. Prietenii mei sunt invidioşi.”

Mai mult, tânăra de 27 de ani a remarcat o oportunitate de afacere şi a întemeiat un serviciu de distribuţie denumit “Cipează-mi viaţa” împreună cu soţul ei, Skeeve STEVENS, prin care pentru o sumă de doar 80 – 140 dolari, oamenii pot deveni aşa numiţii “super-oameni”.

În aceeaşi zi în care ştirea a apărut, Shanti a participat la lansarea australiană a mult aşteptatului joc ce are ca temă cyborgii “Deus Ex Mankind Divided”, alături de pionerul american al tehnologiei implantabile Amal Graafstra.

Aşa cum puteţi observa, promovarea pentru micro-cipare RFID şi asimilarea populaţiei umane cu roboţii şi tehnologia, este ceva ce mai mult ca sigur va fi vândută publicului ca un lucru ce îi ajută să devină “super-oameni”, însă evident că dacă devii parte maşină / computer, va exista cineva ce va controla acea tehnologie. Dacă sunteţi de părere că elitele nu vor capitaliza o asemenea oportunitate excepţională de a controla populaţia, evident nu cunoaşteţi istoria prea bine.

Amal Graafstra, care a devenit unul dintre primii oameni implantaţi cu RFID în 2005, a titrat recent ziarele din SUA cu un prototip al primului pistol inteligent activat prin implant şi este un mare partizan al acestei noi tehnologii.

Acesta a scris o carte, a vorbit la TEDx şi a apărut în numeroase documentare.

Într-un interviu cu publicaţia media australiană, Amal a explicat că tehnologia pe care el a implantat-o în propriul corp i-a conferit posibilitatea de a comunica cu maşini.

“Este literalmente integrat în ceea ce reprezint eu.”

Shanti a fost convins de cultura ce domină societatea de astăzi, care este una definită de fantezia super-eroilor ce seduc populaţia în cinema-urile din întreaga lume.

“Încă de când am vizionat filme precum Terminator, Matrix şi Minority Report m-am întrebat dacă am putea chiar trăi astfel. Mereu m-am întrebat de ce nu trăim cu toţii precum super oamenii.”