Premierul Ludovic Orban a declarat duminică, în cadrul unei intervenții televizate, că epidemia de COVID-19 este pe un trend descendent în acest moment în România.

Astfel, el a declarat pentru România TV că săptămâna aceasta s-au înregistrat cu 5.000 de cazuri noi mai puțin decât săptămâna anterioară.

De altfel, premierul a spus că aceasta este prima săptămână în care se observă o astfel de scădere a numărului de noi cazuri.

„Săptămâna aceasta există pentru prima oară un trend de scădere a numărului de infectări. Noi analizăm ziua din această săptămână comparată cu ziua echivalentă din săptămâna trecută, din săptămâna anterioară, de asemenea, cumulat pe 3 zile sau cumulat pe 7 zile. Deja, cumulat pe 7 zile avem un trend clar de scădere cu peste 5.000 de cazuri mai puţine decât săptămâna trecută”, a spus Orban.

Acesta susţine că acest trend este rezultatul măsurilor dispuse. Ludovic Orban a explicat că în cazul oraşelor în care a fost instituită carantina, s-a observat iniţial o tendinţă de creştere a numărului de cazuri, apoi un platou şi, în cele din urmă, a început scăderea.

Orban: Informația despre o eventuală carantinare după alegeri este o minciună gogonată

De asemenea, premierul a catalogat drept „o minciună gogonată” afirmațiile potrivit cărora va urma o carantină dură după alegerile parlamentare din 6 decembrie.

Acesta a spus că România „nu își permite un lockdown” din punt de vedere economic, ci este nevoie de un echilibru.

„Este o minciună gogonată. Am avut un moment dificil, pe parcursul a 7-8-10 zile, am avut un trend de creştere îngrijorător. În faţa acestui trend am luat măsuri de restricţie. (…) Rezultatele acestor măsuri se simt. (…) Rezultatele se văd, deja s-a oprit trendul de creştere şi pot să vă spun că săptămâna asta există pentru prima oară un trend de scădere a numărului de infectări. Economia României nu-şi poate permite un astfel de lockdown, noi trebuie să menţinem un echilibru. Oamenii au nevoie de locuri de muncă, trebuie să fie activi trebuie să-şi desfăşare viaţa profesională în condiţii cât mai aproape de normalitate (…) Din punct de vedere economic România nu-şi poate permite un lockdown. Lockdown înseamnă încă o cădere economică şi ar pune în pericol trendul de creştere economică pe care îl avem cert”, a spus premierul Ludovic Orban.

România a înregistrat duminică 5.554 de noi cazuri de infectare cu noul tip de coronavirus și 148 de noi decese.

Peste 2.600 de operatori, 654 de utilaje şi peste 24.000 de tone de material antiderapant sunt pregătite pentru deszăpezire, după ce meteorologii au emis o avertizare Cod galben de ninsori, care vizează şi Bucureştiul, a anunțat Primăria Capitalei.

Potrivit unui comunicat al Primăriei Capitalei, primarul general Nicuşor Dan a solicitat operatorilor de deszăpezire din toate sectoarele Capitalei să fie pregătiţi de intervenţie, astfel încât traficul rutier din Bucureşti să nu aibă de suferit.

„Astfel, potrivit raportărilor operatorilor de deszăpezire, în total, pentru toate sectoarele Capitalei sunt pregătiţi de intervenţie 2.683 de operatori, 654 de utilaje (dintre care 381 sunt utilaje care intervin pentru combatere polei şi pluguit) şi 24.302 tone de material antiderapant, după cum urmează:

Sectorul 1

– compania Romprest Service SA – 73 de utilaje, 150 de operatori şi un stoc de 6.792 tone materiale antiderapante;

Sectorul 2

– SC Supercom SA – 81 de utilaje, 360 de operatori şi un stoc de 5.000 de tone material antiderapant; ADP sector 2 – 50 de utilaje, 170 de operatori şi 525 tone material antiderapant;

Sectorul 3

– Direcţia Generală de Salubritate sector 3 – 60 de utilaje, 400 de operatori şi 3,570 tone material antiderapant;

Sectorul 4

– SC Rosal Grup SA – 141 utilaje, 500 operatori şi 600 tone material antiderapant;

Sector 5

– SC Salubrizare Fapte 5 SA – 41 de utilaje, 400 de operatori şi 6.000 de tone material antiderapant

Sector 6

– SC Urban SA – 131 utilaje, 532 operatori şi 1,400 tone material antiderapant; ADP 6 are pregătite 77 utilaje, 171 operatori şi 414 tone material antiderapant”, a anunţat Primăria Capitalei.

Totodată, Primăria Capitalei anunţă că echipele DGASMB vor continua acţiunile pentru depistarea persoanelor fără adăpost şi cazarea acestora în centrele sociale. „De asemenea, DGASMB monitorizează, şi în această noapte, persoanele care refuză cazarea în centrele sociale, distribuind ceai şi supă caldă, precum şi geci, bocanci, pături şi mănuşi în caz de nevoie. În centrele DGASMB sunt în prezent cazate 253 de persoane fără adăpost”, a mai transmis primăria.

Primăria Capitalei anunţă că a pus la dispoziţia cetăţenilor Telverde 0.800.800.868 unde aceştia pot sesiza eventualele probleme apărute din cauza vremii. Totodată, bucureştenii sunt rugaţi să semnaleze la numărul de telefon 021/9524 prezenţa pe stradă sau în spaţiile comune ale blocurilor a persoanelor fără adăpost, pentru ca acestea să fie preluate de Poliţia Locală şi transportate la centrele sociale ale Capitalei.

Meteorologii au emis o avertizare cod galben de ninsori pentru sudul şi estul Munteniei şi pentru cea mai mare parte a Dobrogei, care intră în vigoare luni, la ora 5.00.

 India a cunoscut săptămâna care se încheie astăzi cu o grevă a 250 de milioane de muncitori și fermieri, grupuri studențești, femei și reprezentanți ai societății civile împotriva noilor legi ale muncii și agriculturii și în opoziție fata de privatizari.

Lucrătorii din principalele sectoare industriale, precum oțelul, cărbunele, telecomunicațiile, ingineria, transporturile, porturile și docurile, plantațiile, producția de apărare și unitățile financiare s-au alăturat grevei de joi, potrivit portalului Peoples Dispatch.

În plus, partidele de stânga și alte partide de opoziție au participat la toate protestele. Greve rurale au avut loc și în mai multe State agricole din aceasta țara puternic populată a Asiei de Sud.

Muncitorii și angajații din industrie cer o creștere a salariilor minime, încetarea lucrărilor contractuale, controlul prețurilor pentru produsele esențiale și încetarea vânzării de unități din sectorul public către entități private.

Greva a coincis cu Ziua Constituției Indiei, care comemorează eliberarea sa de sub dominatia coloniala britanica, în 1949, și a avut loc în contextul atacului guvernului asupra drepturilor lucrătorilor din mai multe sectoare economice și împotriva fermierilor.

Poliția a folosit tunuri cu apă, gaze lacrimogene și bariere împotriva unui marș masiv al fermierilor, care au reușit totuși să între în New Delhi după ce au primit permisiunea autorităților de a desfășura demonstrațiile lor pașnice.

Printre cererile prezentate de protestatari se numără retragerea unei serii de coduri ale muncii și legi agricole aprobate recent de guvernul prim-ministrului Narendra Modi, deoarece guvernul său este acuzat de instrainarea agriculturii naționale către marii comercianți si multinationale.

În ciuda opoziției puternice din legislativ, au fost aprobate patru coduri ale muncii care permit angajatorilor și administrațiilor să crească volumul de muncă, îngreunează obținerea unor salarii echitabile, permit cu usurinta realizarea concedierii lucrătorilor, reducerea asigurărilor de sănătate și împiedicarea formării sindicatelor.

Greviștii cer aplicarea unor politici de asistență socială pentru a ajuta masele afectate de consecințele economice ale Covid-19, deoarece sute de mii de oameni și-au pierdut locul de muncă și acum mulți dintre ei lucrează cu salarii reduse și în condiții oneroase.

Revendicările lucrătorilor includ, de asemenea, 10 kilograme de alimente pentru toate familiile nevoiașe, precum și contribuții mai mari din partea statului la educație și sănătate în țară.

India a intrat într-o recesiune tehnică pentru prima dată de la independența țării față de stăpânirea colonială britanică în 1947, potrivit Oficiul Național de Statistică.

Produsul intern brut (PIB) al Indiei s-a contractat cu 7,5 la sută în perioada iulie-septembrie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În primul trimestru al anului fiscal 2020-21 (aprilie-martie), PIB-ul s-a contractat cu 23,9 la sută, o cifră fără precedent pe fondul măsurilor blocadei naționale de reducere a răspândirii Covid-19, care au făcut ca activitatea economică a acestei țări din Asia de Sud să se clatine serios, cu grave consecinte sociale.

Contracția PIB-ului de 7,5% din iulie-septembrie a contrastat cu creșterea de 4,4% din același trimestru al anului trecut.

Șomajul și protestele vin în timp ce repercusiunile economice din cauza crizei pandemice actuale au împins India într-o recesiune economică suplimentară, exacerbând inegalitățile sociale existente și ducând la creșterea șomajului.

Ciprian Pop