Actualitate
Exclusiv/ DOVADA/ REBRANDUIREA SRI s-a efectuat in anul 2010 prin firma securitatii/ SRI (chiar si dupa Coldea) neaga evidenta si declaratiile zecilor de ofiteri

Revenim si va facem cunoscut modalitatea de rebranduire a SRI, in 2010, taman cand ii era romanului mai greu si preacinstitul premier Boc cerea sa strangem cureaua pentru ca daca nu taia salarii, ajutoare, indemnizatii, alocatii si nu inchidea spitalele zicea ca s-ar duce dracu’ scumpa noastra tarisoara, mai marii SRI s-au gandit ca ar fi cazul sa-si faca un make-up din acela de n-a vazut Parisul. Gandirea lor pe aceasta tema a batut adanc: erau probabil ceva bani de praduit, de smenuit de spalat (nu stiu, nu ma pot pronunta!); adica vreun million de euro. Nu conta ca soldele cadrelor se diminuasera cu 25%, unele sporuri fusesera drastic diminuate iar altele anulate si investitiile sistate. Conta imaginea! Care, in realitate, era a lor, nu a SRI. Pentru ca cei care s-au dat pe sticla si s-au impopotonat la rebranduire cu noile uniforme de generali si au clamat reformele si rezultatele de exceptie ale SRI au fost tot Maior si generalii Coldea, Voinescu, Cocoru si Grosu, nu vreun amarat de lucrator de la Vaslui.
Dar, cum un serviciu de informatii nu are prevazute alocatii bugetare in bugetul de venituri si cheltuieli pentru coafor, farduri, machiaje, pedichiura si manichiura, au apelat la o firma “de casa”, de-a lor, de-a Securitatii: The Group.
The Group asta (cititi si http://www.paginademedia.ro/2015/01/dosarul-agentiilor-2-mailuri-interne-despre-zoltan-szigeti-si-the-group-am-decis-ca-vrem-sa-oprim-cancerul-e-foarte-nasol-nu-era-de-ajuns-ca-crescuse-zoltan-precum-coz), condus de Zoltan Szigeti si Mihaela Nicola, este un jucator scump si fara scrupule pe piata de profil, care se afla in litigii ori diferende cu toti marii concurenti (http://www.tolo.ro/2015/03/13/conflictul-bosilor-din-publicitate-zoltan-szigheti-il-da-in-judecata-pe-teddy-dumitrescu/). CEO, Mihaela Nicola (care a devalizat Ogilvy!), este fiica unui fost colonel de Securitate, calitate pe care cu mandrie patriotic o anunta generalul Coldea la videoconferinta de promovare a procesului de branduire din 2010. Dar, o fi utila SRI, atata timp cat revista Intelligence a SRI nr. 26 din martie-mai 2014 i-a luat un intreg interviu si s-a uitat in gura ei! Si SIE, probabil, atata timp cat este lector la Universitatea de Comunicare şi Relaţii Publice SNSPA din Bucureşti si consul onorific al Australiei la Bucureşti. Si are doar 50 de ani din cate stim noi pe 01.01.2016.

(Sper sa nu fie chiar fiica maiorului de Securitate Nicola Marin caruia, intr-o Nota Informativa din 6 aprilie 1981, „Felix” si-a desfiintat, pur si simplu, un coleg de serviciu, pentru ca „nu corespundea politic”, era „cosmopolit” si „fuma tigari straine si bea bauturi straine”! Luati-o sub beneficiu de inventar!)
Oportunitatea si utilitatea acelei asa-zise rebranduiri din 2010 sunt totalmente sub semnul intrebarii si a picat si prost in acel an de criza. Majoritatii cadrelor nu le-a pasat, considerand ca-i vreun moft al cuiva, ceilalti si-au ras in barba si au tacut pentru ca, altfel, se trezeau la poarta, pe partea cealalta a ei. Cativa si-au dat seama ca nu-i lucru curat la mijloc, dar cui sa-i spuna? CSAT-ului?! Comisiei SRI?! Curtii de Conturi?! Sa fim seriosi, era sinucidere curata in direct!
Asa ca, mult trambitata si laudata rebranduire a inceput si continuat en fanfare, cu:
– aplicarea unor chestionare (doua), concepute de „maestra” Nicola, la care a trebuit sa raspunda toata suflarea SRI;
– s-au comandat si s-au efectuat niste sondaje de opinie, inainte si dupa rebranduire, ca sa demonstreze faimosul success reputat de “specialista” Nicola in schimbarea imaginii SRI in societate si a perceptiei cetateanului, sub aspectul increderii, in acest Serviciu. Rezultatele sondajului de dupa arata ca, imagologic, SRI mai avea putin si-l depasea in incredere, simpatie si popularitate si pe Papa de la Roma! Ajunsese in 2011 la peste 51%; cred ca de pe la vreo 40%. Oricum, presa vremii arata ca un sondaj realizat de CCSB – dat publicitatii pe 01.10.2010, pe primul loc in ceea ce priveste increderea in topul celor chestionati se regasesc pompierii (preferati de 89% dintre respondenti), urmati de Biserica (80%), Armata (73%), Jandarmerie (63%), mass-media (61%), institute de sondare a opiniei publice (57%), Primarie si Politie (55%), SRI (40%), Avocatul Poporului (34%), ONG-uri (33%), sindicate (32%), justitie (29%), banci (25%)
– au comandat, confectionat si fixat pe holul comandamentului fiecarei unitati cate o placa de marmura (cam funerara, as zice eu!), pe care s-au inscriptionat, ca pe crucile de la cimitir, gradul numele, prenumele cu toti fostii comandanti, unii din ei chiar morti de-abinelea si perioadele lor de „domnie”! In paranteza fie spus, eu stiu ca doar celor de la Asociatia Cultul Eroilor li s-ar mai potrivi initiative macabre de natura asta!;
– s-au comandat, confectionat si aplicat pe toate usile, geamurile si peretii (la WC, nu!), cateva zeci de mii de autocolante scrise cu albastru pe fond alb noul logo al SRI,Patria apriori, desfiind-o pe cea anterioara, “Patrie şi Onoare”, instituită prin Legea nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii (probabil pe sefii SRI ii jena chestia cu onoarea!);
– s-a constituit in fiecare unitate un „colt de onoare”, cu piedestal, drapele si alte marafeturi unde cei meritosi aveau privilegiul sa se fotografieze cu maimuta, vreau sa zic cu comandantul (penibil!);
– celor nou-sositi li se inmana un pachet de „Bun venit!”, un „trusou” hilar compus, printre altele, dintr-o sapca si un tricou inscriptionate „SRI”, pe care unii (ca sa vedeti nivelul de inteligenta testat la Centrul de Psihologie Aplicata condus de doamna colonel Coldea Dorina!) chiar le-au purtat prin oras de se uita lumea la ei „ca la urs”;
– celor cuminti, care il venerau pe tatucul Coldea, li se pregatea un pachet de ”Ramas bun” care contine o basca (pardon, o sapca!), un tricou, o insigna de reservist, un pix si o agenda.
Trebuie sa spunem pentru necunoscatori ca – desi nu facea parte oficial din aceasta rebranduire –celorlalti care „deviau de la politica de partid si de stat” li se pregatea, in afara concursului, un pachet de “Adio!” mult mai sofisticat, asa, ca sa inteleaga cum sta, real, treaba cu asa-zisa „disciplina” in SRI. Pachetul contine (si acum!), cu mici variatii: un ordin illegal si abuziv de trecere in rezerva, una bucata dosar penal, una perchezitie domiciliara cu strigaturi, adica asezonata cu corul de bocitoare din presa aservita SRI care o anunta inainte de avea loc si, pentru cei mai pedanti, una pereche catuse fabricate in atelierele de lux DNA. Repet, toate insotite de corul de huiduieli din ziarele si televiziunile apropiate SRI care-i prezinta ca pe niste dusmani ai poporului, vinovati deja pana in maduva oaselor, de care lumea, si mai ales fostii colegi, trebuie sa se fereasca ca de ciuma bubonica.
Una peste alta, la apogeul procesului de rebranduire, intr-o atmosfera de decernare a premiilor Oscar, s-a organizat un eveniment transmis prin videoconferinta in toata tara in care s-a lansat si un timbru cu colita de „Ziua Luptatorului Antiterorist”, C. N. Posta Romana fiind, si ea, tot „de casa”, ca doar era condusa de Daniel Neagoe, prietenul Robertei Anastase, care a si bagat-o (pe Posta!) in faliment!
Rebranduirea asta a costat cam peste 1 (un) milion de euro! De unde acesti bani?! Cineva tot trebuie sa raspunda in final la aceasta intrebare care a mai fost lansata in spatiul public!
Acum, noi avem certititudinea ca demersul nostru jurnalistic va fi dus in derizoriu de SRI si deontologii de serviciu, dar va asiguram ca afacerea este cat se poate de reala si cu iz penal. Amintiti-va ca si doamna Elena Udrea a depus un denunt la DNA impotriva lui Florian Coldea in care il acuza ca i-ar fi cerut fostului sau sot, Dorin Cocos, care sambata si duminica semna condica la SRI, sa ii dea 500.000 de euro lui Sebastian Ghita pentru a-i sustine televiziunea Romania TV. Udrea sustine ca banii au fost dati de Dorin Cocos prin intermediul fiului sau, Alin Cocos. Ei, se pare ca, si pentru rebranduirea asta, 500.000 euro tot de la Cocos ar fi provenit, ceruti de Coldea pentru a o plati pe Nicola si The Group, iar jumatatea cealalta de la Culita Tarata (Dumnezeu sa-l ierte!). Ca sa nu fie niciun dubiu, citez din vestea.net:
<< Deputatul de Neamţ Elena Udrea, aflată sub control judiciar, a făcut referire în interviul incendiar dat la Hotnews şi la situaţii din judeţul Neamţ. Iar afirmaţia efectiv explozivă este că fostul preşedinte al CJ Neamţ, Culiţă Tărâţă spunea că duce bani … la SRI. Mai mult, Elena Udrea îl invocă şi pe Gheorghe Ştefan drept martor al susţinerilor lui Tărâţă, deputatul de Colegiul 4 relatând cum, de mai multe ori, primarul municipiului Piatra Neamţ i-ar fi spus cum Tărâţă pretindea bani din nişte afaceri invocând acelaşi pretext.
Mai jos, declaraţia respectivă din trascriptul emisiuni şi postarea de pe youtube unde, timer 12.34, Udrea vorbeşti despre traseul Tărâţă – bani – SRI.
“Ştiţi de ce i-am crezut? Pentru că a mai fost o situaţie. Plus multe altele, dar vă mai spun o situaţie:
Dumnezeu să-l ierte, Culiţă Tărâţă, undeva în 2012, sau după campanie, unde eu am candidat la Neamţ şi dânsul era acolo preşedintele Consiliului Judeţean sau, nu, era din Neamţ, în orice caz, parlamentar din Neamţ, în orice caz… în contextul acesta în care stăteam foarte mult de vorbă în campanie, mi-a spus la un moment dat că duce bani la SRI, domnului Coldea, pentru a plăti un institut de sondare a opiniei publice. Ulterior, Gheorghe Ştefan zis Pinalti, de câteva ori la rând, mi-a spus că parte din banii de pe nişte firme cu care era un scandal i-au fost ceruţi de către Culiţă Tărâţă, să-i ducă SRI-ului, pentru nişte sondaje” (Elena Udrea).>>
Pe noi, societatea civila si jurnalistii, nici macar nu ne intereseaza daca rebranduirea SRI era necesara sau nu, daca a avut succesul scontat etc. Daca ne intrebati pe noi, credem ca mai utile ar fi: exigenta procesului de selectie / recrutare, optimizarea pregatirii profesionale, ridicarea standardelor de moralitate si anticoruptie in SRI, eliminarea securistilor ca MARIN CONSTANTIN (iesit la pensie la finele anului trecut) si generalul PUIU GHEORGHE, care inca mai bantuie pe acolo… De asemenea, nu ne deranjeaza schimbarea logo-ului, desi, poate, lui Coldea i s-ar fi potrivit „Informatie, bani, putere”

Ne deranjeaza insa, si nu trebuie sa fii absolvent al ANI a SRI ca sa-ti dai seama, opacitatea afacerii, framantandu-ne urmatoarele intrebari:
– The Group a fost platit din bani publici ori privati?;
– Si intr-o varianta si in alta, cum, cat de legal este, cine a verificat?
– Curtea de Conturi a Romaniei, Ministerul Finantelor ANAF, DNA stiu ceva?
Vom reveni!
Actualitate
Justiția intervine: Bătălia pentru AI, o infrângere pentru administrație în fața giganților tehnologici
Un judecător federal a emis joi o hotărâre preliminară amplă în favoarea companiei de inteligență artificială Anthropic, marcând cel mai recent episod dintr-un conflict de săptămâni întregi între gigantul AI și guvernul american. Decizia, considerată o lovitură semnificativă pentru executiv, ridică semne de întrebare serioase cu privire la motivele din spatele acțiunilor administrației.
O decizie judiciară cu reverberații politice
Judecătorul federal Rita Lin, numită anterior de un președinte democrat, a statuat că „înregistrările sugerează puternic că motivele invocate pentru desemnarea Anthropic ca risc pentru lanțul de aprovizionare au fost pretextuale și că motivul real [al guvernului] a fost o represalii ilegale”. Această constatare incisivă, inclusă în ordinul de 48 de pagini, subliniază o potențială abatere gravă de la principiile legale și administrative. Prin acordarea acestei hotărâri preliminare, instanța a indicat că Anthropic este „probabil să aibă succes” în procesul său împotriva guvernului. Consecința imediată este că cele 17 agenții federale numite ca pârâte – de la Pentagon la Fondul Național pentru Științe Umaniste – nu au voie să implementeze ordinele de desemnare a Anthropic drept risc pentru lanțul de aprovizionare până la soluționarea definitivă a litigiului.
Geneza conflictului: Refuzul Anthropic și reacția administrativă
Conflictul a izbucnit după ce Anthropic a refuzat să accepte un nou limbaj contractual care ar fi permis „toată utilizarea legală” a AI-ului său, Claude, de către armată. Reacția la nivel înalt nu a întârziat să apară. Pe 27 februarie, președintele a dispus agențiilor federale să „CEZĂ IMEDIAT orice utilizare a tehnologiei Anthropic”. La rândul său, secretarul Apărării a postat pe o platformă socială că „niciun contractor, furnizor sau partener care face afaceri cu armata Statelor Unite nu poate desfășura nicio activitate comercială cu Anthropic.”
Etichetarea „riscului pentru lanțul de aprovizionare”: O dublă desemnare
Momentul culminant al tensiunilor administrative a fost pe 4 martie, când două scrisori oficiale din partea administrației au desemnat simultan Anthropic ca „Risc pentru Lanțul de Aprovizionare” în baza a două statute distincte: Titlul 41, Secțiunea 4713, care acoperă întregul guvern federal, și Titlul 10, Secțiunea 3252, care detaliază un proces simplificat pentru utilizare exclusivă de către Departamentul Apărării. Deși desemnarea oficială a fost mai puțin drastică decât fusese anticipat inițial, CEO-ul Anthropic a anunțat intenția de a da în judecată guvernul pentru a anula decizia, depunând două procese separate.
Răspunsul Pentagonului și poziția Anthropic: Un impas continuu
La doar câteva ore după decizia instanței din California, subsecretarul Apărării și directorul tehnologic, responsabil cu gestionarea disputei din partea Pentagonului, a publicat pe o platformă socială că ordinul judecătorului Lin conține „zeci de erori faptice”. El a susținut că desemnarea Anthropic ca „Risc pentru Lanțul de Aprovizionare” este „în deplină vigoare și efect” în temeiul Secțiunii 4713, care, a afirmat el, nu s-ar afla sub jurisdicția judecătorului. Oficialii Pentagonului au redirecționat solicitările de comentarii către postările acestuia.
Pe de altă parte, un purtător de cuvânt al Anthropic a declarat că firma „așteaptă încă decizia în cazul Curții de Apel a DC”. Compania se declară „recunoscătoare instanței [din California] pentru rapiditatea acțiunii și încântată că sunt de acord că Anthropic va avea probabil succes pe fondul cauzei”. În ciuda necesității acestui proces pentru a-și proteja interesele, Anthropic își menține „focalizarea pe colaborarea productivă cu guvernul pentru a se asigura că toți americanii beneficiază de o inteligență artificială sigură și fiabilă.”
Interpretări juridice diverse și următoarele etape ale bătăliei legale
Opinia juridică privind ordinul judecătorului Lin este împărțită. Unii experți legali sugerează că decizia instanței din California s-ar putea să nu acopere deloc desemnarea conform 41 USC 4713, ceea ce ar însemna că poziția Anthropic este, practic, similară cu cea anterioară. Alți juriști consideră că ordinul poate fi interpretat ca interzicând Departamentul Apărării să aplice desemnarea 4713.
Judecătorul Lin a impus o suspendare de șapte zile a propriului ordin, permițând astfel o perioadă pentru solicitări de reconsiderare sau intervenții în apel. Un expert juridic a comentat că acest lucru este destul de comun și oferă timp pentru depunerea unor documente adecvate. Curtea de apel pentru decizia lui Lin ar fi Circuitul al 9-lea federal, cunoscut pentru imprevizibilitatea deciziilor sale. Procesul în ansamblu, avertizează experții, s-ar putea „târî un an sau doi”, iar guvernul ar putea fi eventual responsabil pentru despăgubiri și pierderi financiare suferite de Anthropic. Această confruntare juridică scoate în evidență tensiunile tot mai mari dintre inovația tehnologică și controlul guvernamental, într-un peisaj geopolitic în continuă schimbare.
Actualitate
NATO accelerează producția de armament: Un necesar de peste 145 de miliarde de dolari pentru consolidarea apărării aliate
Oficialii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au identificat un necesar substanțial de până la 145 de miliarde de dolari pentru muniții și sisteme de apărare aeriană, cerințe comune tuturor statelor membre. Această sumă colosală, detaliată în Raportul Anual 2025 al Alianței, prezentat recent la Bruxelles, subliniază urgența cu care Secretarul General Mark Rutte intenționează să prioritizeze accelerarea producției de armament la următorul summit NATO.
Cifre record: Un angajament financiar fără precedent
Valoarea de 145 de miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 125,9 miliarde de euro, reprezintă o estimare a cererii agregate pentru rachete, bombe, drone și sisteme de lovire de precizie. Aceste cifre sunt rezultatul procesului REPEAD (Reoccurring Process for Aggregating Demand) al NATO, care centralizează nevoile de capabilități ale țărilor membre. Alianța lucrează acum intens cu aliații și industria de apărare pentru a satisface aceste cerințe „cât mai rapid și economic” posibil. Pentru ciclul din 2025, atenția se va îndrepta spre muniții decisive pentru lupta maritimă, capabilități de informații și supraveghere, precum și cerințe specifice domeniului terestru.
Pragul de 2% atinge o borna istorică
Un aspect remarcabil, dezvăluit de Secretarul General Rutte, este faptul că anul trecut a marcat prima dată când toate țările NATO au îndeplinit sau chiar depășit pragul de 2% din Produsul Intern Brut alocat cheltuielilor de apărare. Rutte a atribuit această realizare semnificativă presiunii constante exercitate de fosta administrație americană pentru a pune capăt „gratuitului” (free-riding) din partea aliaților. Deși Washingtonul contribuie în continuare cu majoritatea (60%) cheltuielilor de apărare ale națiunilor NATO, contribuțiile europene și canadiene au înregistrat o creștere de 20%, reprezentând un spor de 94 de miliarde de dolari față de anul precedent. Această tendință indică o reorientare a investițiilor către achiziția, cercetarea și dezvoltarea de noi echipamente militare, în detrimentul perioadelor anterioare, când grosul cheltuielilor era dedicat personalului și operațiunilor.
Stocurile europene de muniții: Îngrijorări și acțiuni concrete
Pe fondul acestor angajamente financiare, au apărut și semnale de alarmă din partea industriei. Armin Papperger, CEO-ul Rheinmetall, a declarat recent că, în ciuda avertismentelor repetate, stocurile de muniții europene, americane și din Orientul Mijlociu sunt „aproape goale” din cauza conflictelor în curs. Aceste declarații, deși contrastează cu unele concluzii ale raportului NATO care anticipează o extindere rapidă a producției prin cheltuieli crescute, au fost recunoscute de Rutte.
Secretarul General a admis că această problemă va fi un punct central la următorul summit NATO. El a subliniat că, deși există „vești bune” – producția de muniții a crescut de șase ori comparativ cu acum câțiva ani – este clar că „mai este mult de făcut”, deoarece baza industrială de apărare nu produce suficient. Rutte a evidențiat că această dificultate reprezintă o vulnerabilitate comună, afectând Statele Unite, Canada și Europa, și a menționat întâlniri la nivel înalt cu furnizori americani și lideri europeni pentru a aborda problema. Aceste apeluri la creșterea producției nu sunt noi, ele intensificându-se mai ales în 2023, când armatele occidentale se confruntau cu dificultăți în refacerea stocurilor de muniții, în special cele de artilerie, din cauza sprijinului acordat Ucrainei. NATO demonstrează acum o determinare fermă de a transforma aceste provocări în acțiuni concrete pentru a asigura o apărare robustă a tuturor membrilor săi.
Actualitate
Miliarde cheltuite, arme intârziate: Criza competenței în achizițiile de apărare
O realitate inacceptabilă pentru securitatea națională
Forțele Aeriene și Forțele Spațiale americane investesc anual peste 113,8 miliarde de dolari în dezvoltarea unor tehnologii de ultimă generație, de la avioane de luptă avansate și arme nucleare la sisteme sofisticate de apărare antirachetă. Cu toate acestea, istoria recentă abundă în exemple de programe care depășesc bugetele alocate și sunt livrate cu întârzieri semnificative. Această realitate, considerată inacceptabilă de lideri militari de rang înalt, inclusiv de Secretarul Forțelor Aeriene, Troy Meink, subliniază necesitatea stringentă a unei reforme. Momentul actual este privit ca o oportunitate unică de a remodela modul în care se livrează capabilitățile esențiale pentru apărare.
Managerii de program: Pivoți uitați ai inovației
În timp ce tehnologiile revoluționare sunt indiscutabil importante, eficacitatea lor este maximizată doar atunci când ajung rapid la luptători. Aici intervine rolul crucial al managerilor de program – echivalenții managerilor de proiect din sectorul privat. Aceștia sunt arhitecții din prima linie, cei care iau deciziile pivot care determină dacă Forțele Armate vor dispune de capabilitățile necesare înainte de izbucnirea unui conflict. Adevărata disrupție în achizițiile de apărare nu vine doar din inovația tehnologică, ci dintr-o reevaluare profundă a modului în care acești profesioniști sunt pregătiți, instruiți și împuterniciți.
De la selectarea contractelor optime și elaborarea calendarelor multianuale, până la integrarea sistemelor complexe de armament, judecata managerilor de program influențează destinele unor programe întregi pe parcursul mai multor decenii. Pe măsură ce noile modele de portofoliu descentralizează autoritatea, o reală împuternicire va depinde de profesionalismul și pregătirea temeinică a acestor manageri. Dacă se dorește ca noile capabilități să fie livrate cu viteza impusă de necesitatea descurajării, atunci pregătirea lor trebuie să reflecte această responsabilitate covârșitoare.
Lecțiile trecutului: Succese remarcabile și eșecuri costisitoare
Istoria oferă exemple elocvente ale importanței managementului de program. În timpul conflictelor din Irak și Afganistan, managerii de program au coordonat cu succes proiectarea, construcția și livrarea camioanelor rezistente la explozii în mai puțin de doi ani, salvând nenumărate vieți. Programul de modernizare a sateliților GPS a îmbunătățit semnificativ precizia și a redus termenele de lansare de la ani la doar câteva luni. Parteneriatele strategice, precum National Security Space Launch, bazate pe practici comerciale solide, demonstrează că o gestionare disciplinată și metode moderne pot duce la scăderea costurilor și accelerarea termenelor.
Pe de altă parte, alte programe subliniază costul execuției defectuoase. Programul F-35 Joint Strike Fighter s-a confruntat cu dificultăți persistente în controlul costurilor unitare, respectarea programelor de producție și costurile de întreținere. Aeronava de realimentare KC-46 a Forțelor Aeriene, o capabilitate esențială pentru proiecția puterii, continuă să se confrunte cu probleme de integrare și întârzieri în producție.
Miza viitorului: Apărarea spațială și provocări fără precedent
Privind spre viitor, mizele vor fi și mai mari. Interceptorii spațiali – sateliți specializați concepuți pentru a lansa rachete cinetice împotriva amenințărilor din orbită – vor juca un rol central în apărarea teritoriului american împotriva rachetelor hipersonice și a atacurilor nucleare. Acestea vor necesita o viteză și o precizie fără precedent, integrând senzori de ultimă generație, interceptori și rețele de comandă într-o constelație care operează la viteze orbitale împotriva amenințărilor. Experții sunt unanimi: dezvoltarea unui astfel de interceptor generează provocări de cel mai înalt nivel în detectare și țintire.
O soluție la îndemână: Standardele industriale și certificarea PMP
Îmbunătățirea pregătirii managerilor de program reprezintă o soluție cu costuri reduse și un randament ridicat. Există modele clare de urmat. În Forțele Aeriene și Forțele Spațiale, o zicală comună afirmă că 80-90% din pregătirea în achiziții se realizează „la locul de muncă” – un model bazat pe încercări și erori, care lasă succesul programului la latitudinea maturității organizaționale și, uneori, a norocului. În contrast, organizații precum NASA au dezvoltat programe de formare direct trasabile la ghidul Project Management Body of Knowledge (PMBoK), în timp ce Corpul Inginerilor al Armatei adoptă pur și simplu certificări industriale. Certificarea Project Management Professional (PMP), recunoscută la nivel mondial, oferă un limbaj comun și un cadru de lucru dovedit. Deși achizițiile de apărare au complexități unice, disciplinele fundamentale de gestionare a costurilor, termenelor și performanței (adică a scopului) sunt universale.
Studiile demonstrează că acele companii cu peste o treime din managerii certificați PMP finalizează mai multe proiecte la timp și în limitele scopului. Cu toate acestea, în timp ce guvernul plătește contractanților sume suplimentare pentru experiența certificată PMP, Forțele Aeriene și Forțele Spațiale nu integrează și nici nu cer certificarea PMP în programele lor de pregătire sau în progresia în carieră pentru militari.
Un apel urgent la acțiune: Modernizarea politicii și educației
Este imperativ ca Forțele Aeriene și Forțele Spațiale să remedieze această lacună, aliniind pregătirea la standardele industriale, încorporând certificarea în avansarea în grad și, în cele din urmă, favorizând-o pentru pozițiile critice din achiziții. Asistentul Secretarului Forțelor Aeriene pentru Achiziții, Tehnologie și Logistică ar trebui să inițieze actualizarea politicilor pentru a conduce această schimbare. Forța Spațială, care își construiește încă fundația de dezvoltare profesională, este într-o poziție deosebit de bună pentru a prelua un rol de lider. La nivel de departament, extensia PMBoK a Pentagonului – neschimbată de peste două decenii – trebuie modernizată pentru a reflecta cerințele sistemelor agile și complexe de astăzi și Strategia recentă de Transformare a Achizițiilor. Această schimbare nu este menită să înlocuiască pregătirea existentă, ci să o consolideze prin alinierea la standardele industriale validate.
Managerii de program bine pregătiți nu reprezintă o panacee, dar sunt vitali pentru a asigura că următoarea generație de armament este livrată la timp. Acest aspect este deosebit de important pe măsură ce mai multă autoritate și risc se deplasează la niveluri inferioare. Într-o eră în care săptămânile pot decide rezultatul unui război, Forțele Aeriene și Forțele Spațiale nu își pot permite să lase acest aspect la voia întâmplării.
-
Exclusivacum 2 zileTÂRGȘORUL NOU – OAZA ABSURDULUI! CUM STATUL ROMÂN REFUZĂ MILIOANE ȘI ÎȘI TERORIZEAZĂ PROPRII ANGAJAȚI!
-
Exclusivacum 2 zileFarsa „fără penali”: Cum USR transformă legea în carpeta roșie pentru numiți politici! „Serviciul Dezvoltarea Industriei de Apărare, Direcția Industria Națională de Apărare în cadrul MEDAT”
-
Exclusivacum 5 zileMINĂ DUPĂ MINĂ, PENITENCIAR DUPĂ PENITENCIAR: Cum ne conduce Guvernul spre „lumea bună” a delincvenței!
-
Exclusivacum 2 zilePloiești, orașul „fără deșeuri” și „fără bunuri”: În prag de o nouă apocalipsă a gunoaielor, misterul SRI-istului și al pubelelor disparute il reduce la tăcere pe Primar!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: Mataiche Marian, martorul „orb” al Body-cam-ului! Birocratul mincinos, demascat de propriile probe – DOCUMENTE EXCLUSIVE!
-
Featuredacum o ziCaracatița imputernicirilor: Cum se prăbușește meritocrația la IGPR sub greutatea pistonului politic!
-
Exclusivacum 3 zile„Eureka!” justiției supreme: Drogurile furate… sunt tot furate! O decizie care ne lasă mască (de protecție penală)!
-
Exclusivacum 4 zilePolițistul român: Statut special, viață de cățel! (sau cum ne batem joc de lege și de ordine)



