Actualitate
Laura Codruta Kovesi a musamalizat plangerile MADR impotriva lui Dacian Ciolos?!
Din evaluarea CV-ului fostului premier, Dacian Colos, rezulta unele aspecte interesante:
- 2005 – 2007: Consilier al Ministrului Agriculturii si purtator de cuvant pentru Romania in cadrul Comitetului special pentru agricultura al Consiliului UE;
- 2007: Subsecretar de stat pentru afaceri europene in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
- 10.2007 – 22.12.2008: Ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Se poate observa ca Dacian Colos a avut functii importante in cadrul ministerului agriculturii incepand cu anul 2005, cu rol activ si relevant pe zona atragerii si utilizarii fondurilor europene nerambursabile in domeniul agriculturii, sens in care poate ar trebui intrebati si fostii ministrii ai agriculturii Flutur si Remes despre cetateanul Ciolos.
Oare nu a stiut cum s-au cheltuit banii europeni in dezvoltarea softurilor si aplicatiilor in cadrul APIA unde lucrurile merg si astazi foarte prost vezi articolul din link-ul file:///C:/Users/user/Downloads/CV-ul%20necosmetizat%20al%20lui%20Dacian%20Ciolo%C5%9F.html
Unde se afirma ca : “Insa nici pana la ora actuala Ciolos nu a finalizat aceasta strategie agricola. Cat timp a fost consilier si subsecretar de stat, Dacian Ciolos a fost implicat direct in procesul de absorbtie a fondurilor comunitare si in punerea pe picioare a Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA). Insa despre modul cum s-a implicat Ciolos in aceste chestiuni se poate observa si astazi, cand Romania are mari probleme cu aceste doua cerinte. Trebuie precizat ca Dacian Ciolos a absolvit in 1994 Facultatea de Horticultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj.”
In fapt se poate constata cum i s-a construit un parcurs – “oare cine i l-a constuit? “ o intrebare retorica, cine l-a sprijinit pe tanarul Ciolos, la 37 ani, sa ajunga important atat in minister cat si in comisia europeana in 2010 etc…, si, daca el nu a contribuit direct sau mijlocit la ascensiunea financiara a unor firme care au “castigat” licitatii publice pentru dezvoltare de sisteme informatice in structuri ale ministerului agriculturii cum ar fi: Siveco, Team Net sau derivatele sale organizationale… si u numai aceste firme abonate de foarte multi ani la banii publici si europeni!
Pe acest fond ar trebui sa se analizeze rolul lui Ciolos, avand in vedere functiile publice detinute in ministerul agriculturii, in cunoasterea activitatilor investitionale derulate din 2006 in cadrul APIA, ca prim exemplu, in special pentru achizitionare si dezvoltarea unui sistem informatic, respectiv prestari servicii IT in cadrul acestei structuri din cadrul ministerului agriculturii.
Din diverse medii se poate afla, in special de la fostii sefi ai corpului de control al ministrului agriculturii din perioada 2006-2009, diversii secretari de stat sau specialisti din structura MADR, APIA etc…, despre existenta unei adrese a sefului corp control dir.gen. Cornel Honorel Dicu, intocmita de doi functionari Petrica Anton si Carmen Gheorghe, catre Gheorghe Albu, secretar de stat al MADR cu nr.63986/28.11.2008, cand inca ministru era Ciolos si cred ca a stiut desprea continutul acesteia, respectiv despre un raport de control al aceluiasi sef al corupului de control al ministrului agriculturii datat sub nr.61007/09.02.2009, adresat noului ministru de atunci Ilie Sarbu, avizat de acesta si de consilierul lui, de atunci, Viorel Davidoiu. Mai mult, in urma raportului – nota anterior amintit ministrul Ilie Sarbu a remis o adresa sub nr. 61007/10.02.2009 si documentul in cauza anexat catre PICCJ, in atentia procurorului general de atunci nimeni alta decat Laura Codruta Kovesi, mentionand faptul ca nota de control cu rezultatul verificariilor intreprinse la APIA este necesar a fi supus cercetarilor legale in cauza in vederea stabilirii daca neregulile constatate intra sub incidenta unor fapte penale sanctionate ca infractiuni de Codul Penal sau alte legi speciale incidente. Aceleasi documente au fost transmise in copie si catre MAI, IGPR Directia de Investigare a Fraudelor de catre dir.general corp control al MADR, Cornel Honorel Dicu sub nr. 61007/16.02.2009, fiind primite, in aceeasi data, documentele referite, sub semnatura propie, de catre un comisar sef Chinau din cadrul institutiei mentionate.
Ce s-a intamplat cu cercetarea penala a continutului documentelor in speta data si care a fost rezultatul inceperea urmariri penale sau alta solutie despre care nu s-a aflat public inca. Dar sistemul informatic de la APIA functioneaza precar si lucrurile nu stau in ordine cu cheltuirea banilor europeni in aceasta zona a APIA si nu numai.
Documentele mentionate anterior cuprindeau referiri la incheierea contractului de prestari servicii nr.20/15.07.2006 cu obiect “Dezvoltarea software-ului pentru sistemul IT al APIA si IACS” IACS este – Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS) din România (vezi link http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/sistemul-integrat-de-administrare-si-control-iacs-din-romania1393245798) avand o valoare contractuala de 13.899.597 lei + TVA, cu un termen de finalizare de 12 luni de la data intrarii in vigoare a contractului ( termen finalizare 24.07.2007). Termenul de finalizare a fost cu mult depasit si mai mult pretul contractul a fost majorat fara licitatii etc. Contractul a fost atribuit in iulie 2006, catre consortiul SIVECO – ABG STERPROJEKT, din Polonia. Interesant este ca s-a facut o comparatie, in baza controlului ministerului, intre contractul din 2006 si unul sub nr.20/2008, un contract aditional la cel vechi constatandu-se, constatandu-se ca contractul initial a fost modificat succesiv prin cel putin 5 acte aditionale: act ad nr.1/18.07.2006 prin care a fost decalat termenul de finalizare a proiectului la o alta data 24.08.2007 aspect cce denatureaza procedura legala de licitatie publica anterioara; act ad nr.2/15.12.2006 prin care se extinde obiectul contractului cu “servicii de consultanta, dezvoltare si prelucrare software privind normalizarea si pregatirea datelor de digitalizare in vederea migrarii in structura geodatabase in vederea realizarii modelului digital al terenului si includerea componentei pentru plati complementare nationale directe in aplicatia IACS pentru platile directe pe suprafata pentru produsele agricole”. S-a stanbilit prin acest act aditional un nou cost suplimentar de 6.601.170 lei + tva; act.ad. nr.3/08/08/2007 rin care se modifica graficul de lucrari si de facturare al contractului; act.ad. nr.4/30.11.2007 (deja Ciolos era ministru la aceasta data de cel putin o luna si jumatate) prin care se modifica din nou graficul de lucrari pana la data de 29.02.2008 si se reactualizeaza graficul de facturare deci si de plati; act.ad. nr.5/26.02.2008 (Ciolos inca ministru) prin care se aproba oprirea realizarii modului de dezvoltare rurala si diminuarea pretului cu contravaloarea acestuia in suma de 208.494 lei o actiune cel putin hilara si nelegala pentru ca modicifica cerintele licitatiei din 2006 etc….si se prelungeste totodata termenul de finalizare al proiectului pana la data de 20.08.2008. valoarea contractul dupa aditionale in cauza a devenit de 24.147.807 lei fata de cea stabilita initial prin licitatie.!!!.
Aceste acte aditionale semnate de reprezentantii APIA si acceptate tacit sau nu de catre oficialii MADR nu au avut referate e fundamentare conform legii, singurul act ad fiind cel cu nr.2/15.12.2006. Ministerul a fost practic vaduvit prin aceste acte aditionale de finalizarea la termenul convenit prin licitatie si la pierderea de venituri din penalitatile legale ce ar fi trebuit percepute de stat pentru intarzierile contractuale acceptate fara solicitarea de sume penalizatoare in cuantum de 0,06% per zi de intarziere din valoarea contractului….Aceasta frauda cine o plateste si cine e responasbil din parte statului reprezentat in MADR de ministru secretari de stat, dir.generli si reprezentatii APIA etc….. De remarcat ca Curtea de Conturi a demarat si ea la aceea vreme un control pe subiect prin verificare contractelor la APIA inclusiv cel sub nr.20/2006.
Interesant este ca a fost semnat un acord cadru nr.73/31.12.2008 (sub nr.28323/31.12.2008 la SIVECO) intre APIA si asociatia formata din SIVECO, TEAMNET INTERNATIONAL si ABACO srl din Italia, pentru servicii de extindere si dezvoltare a sistemului informatic al APIA, pentru circa 36 luni cu o valoare de 12.000.000 eura +tva pentru intreaga perioada (4000000 euro/an). Oare ministrul Ciolos care a plecat in 22.12.2008 nu stia nimic despre acest acord cadru care sigur a inceput sa fie negociat cu cel putin 6 luni inainte desemnare celor trei firme de catre APIA. Ministru in calitate de ordonator principal de credite nu stia ce aproba prin bugetele anuale sau la rectificari sau nu era informat de subordonati etc… Cum de nu este intrebat despre situatia din cadrul integului minister si entitatile subordonate sau coordonate de stadiul investitiilor derulate in perioada 207-2008 dar si anterioara cand era o persoana cu responsabilitati exprese pe zona fonduriloe erupene etc….In perioada 2007-2008 au fost sesizate la nivelul APIA/IACS in februarie 2009 o serie de disfunctii in functionare sistemului informatic din perioada mentinata cu o serie de implicatii in efectuarea platilor catre fermieri pentru 2007,2008. Au existat mai mult activitati de audit CE?DG Agri 2007 -2009 la nivelul MAPDR pentru identificare functionarii IACS constatandu-se multe deficiente cum ar fi:sufrafete de teren neeligibile/terenuri abandonate, digitalizari incorecte, modificari de peisaj, nu au fost furnizate informatii corecte catre fermieri (cred ca si acum e la fel) aspect ce a determinat erori in identificarea parcelelor si intarzieri in procesarea cererilor fermierilor, controalele clasice in teren s-au facu pana in februarie 2008 sens in care datorita iernii multe parcele agricole nu au fost corect determinate, masuratori “generoase”, controlul prin teledetectie a fost facut cu intarziere in 2007 datorita disfunctionalitatilor in sistemul IACS, cu risc si pentru 2008. Reprezentantii CE au solicitat autoritatilor romane clarificari suplimentare in situatiile identificate si cel mai important verificari retoactive in Sistelul de plati al APIA intrucat era deja al doilea an de implementare a schemelor de plata APIA (2007 -2008 si in mandatul lui Ciolos) si nu a fost constituita pana in martie 2009 o strategie de luare in calcul al noilor informatii produse prin sistemul IT de la APIA pentru verificarile retroactive, iar APIA nu a analizat supradeclararile care pot intra sub incidenta sanctiunilor art.138 (2) din Reg CE nr.1973/2004 pentru SAPS si art.53 din Reg CE nr.796/2004 pentru CNDP
Un alt proiect IT “implementat” tot de SIVECO este cel de la APDRP – Agentia de plati pentru dezvoltare rurala si pescuit unde pana in februarie 2009 sistemul informatic integrat derulat in baza contract PHARE RO-2005/017-553.03.02.03 care si el a fost intarziat mult cel putin 4 ani la acea data si cu o serie de deficiente in functionare ( nu au fost realizate teste de capacitate pentru sistem, timpii de raspuns nu sunt cei stabiliti contractual, nu au fst predate la aceea vreme versiuni complete ale manualelor de utilizare ale sistemului implemntat de SIVECO (vezi si Cardul de sanatate, SIUI de la CNAS) aspecte sesizate la acel moment de responsabili din cadrul APDRP catre oficialii MADR dar nu au fost reactii pe masura etc… Nimeni nu s-a sesizat si pe acest contract…. Multe din deficientele din sistemul IACS au fost constatate in timpul misiunilor de audit din perioada 18-22.06.2007, 03-09.09.2007, 28.01 – 31.01.2008, 29.09. -03.10.2008 si care urmau a fi discutate la Bruxelles in cadrul intalnirii bilaterale din data de 27.03.2009.
Ce stie despre toate acestea fostul prim – ministru si ce raspuns a fost primit de la CE pe subiectul agricultura la accea vreme etc……
Vezi link-uri :
file:///Dacian%20Ciolo%C5%9F,%20Primul%20ministru%20desemnat,%20are%20un%20dosar%20penal%20aflat%20%C3%AEn%20anchet%C4%83%20_%20EXPUNERE.COM%20_%20Adev%C4%83rul%20Despre%20Rom%C3%A2nia.html
file:///Cine%20este%20Dacian%20Ciolos.%20Are%20un%20CV%20impresionant!%20-%20Aktual24.html
file:///Dacian%20Ciolo%C8%99%20c%C4%83tre%20Guvern_%20Rom%C3%A2nia%20s%C4%83%20aib%C4%83%20internet%20pe%20band%C4%83%20larg%C4%83%20la%20%C5%A3ar%C4%83%20_%20StiriAgricole.ro.html
Actualitate
Bătălia pentru Skynet: Dilema Londrei între suveranitatea europeană și ambițiile americane
Marea Britanie se află în centrul unei controverse strategice de anvergură, alimentată de licitația pentru programul Skynet Wideband Satellite System (WSS), un contract estimat la 2,4 miliarde de lire sterline. Deși în spațiul public au circulat informații privind o posibilă atribuire a acestui contract gigantului american Lockheed Martin, Ministerul Apărării a transmis oficial că procesul de achiziție rămâne în desfășurare și că nu a fost luată nicio decizie definitivă. Totuși, incertitudinea a generat un val de tensiuni politice și economice care pun sub semnul întrebării direcția viitoare a industriei spațiale britanice.
Miza economică și dilema „Cumpără Britanic”
Controversa a aprins un conflict aprins privind viitorul locurilor de muncă și al capacității de producție interne. Airbus Defence and Space UK, actualul furnizor al sistemului, operează facilități critice în Stevenage și Portsmouth, iar pierderea contractului ar putea pune în pericol mii de poziții specializate.
În replică, Lockheed Martin a propus stabilirea unui nou centru de producție în Durham, argumentând că această investiție ar crea o bază de fabricație domestică și ar deschide oportunități de export. Cu toate acestea, criticii subliniază riscul ca activitatea din nord-estul Angliei să devină una pur logistică – asemănătoare cu asamblarea finală a unui produs străin – fără a transfera cu adevărat expertiza tehnologică necesară pentru a menține o capacitate spațială suverană. Sindicatele britanice au intervenit deja, cerând susținerea unei opțiuni care să protejeze ecosistemul industrial existent.
Riscurile izolării în fața integrării europene
Dincolo de impactul imediat asupra forței de muncă, alegerea contractorului ar putea avea consecințe geopolitice pe termen lung. Experții avertizează că o decizie în favoarea unui gigant american ar putea compromite poziția Marii Britanii în cadrul viitoarelor inițiative de consolidare a industriei spațiale europene, cum este cazul „Proiectului Bromo”.
Această fuziune planificată între mari actori aerospațiali europeni ar putea deveni un pilon esențial al autonomiei tehnologice a continentului. O opțiune care ar fragiliza operațiunile Airbus în Marea Britanie ar putea duce, în mod implicit, la excluderea Londrei din beneficiile acestei consolidări, contrazicând în același timp dorința guvernamentală declarată de a aprofunda legăturile strategice cu partenerii europeni.
Suveranitatea în fața dependenței tehnologice
Întrebarea fundamentală care persistă este cea a controlului suveran asupra infrastructurii critice de comunicații militare. Experiențele recente din alte teatre de conflict au demonstrat că dependența de tehnologii dezvoltate sub egida unor companii americane poate aduce riscuri de restricții operaționale impuse prin licențe de export sau clauze contractuale.
Deși oficialii susțin că un model de proprietate directă a guvernului britanic asupra sateliților ar diminua aceste riscuri, realitatea tehnică este mult mai nuanțată. Chiar și în cazul unei achiziții directe, dependența de lanțurile de aprovizionare din SUA și de licențele de componente critice rămâne o vulnerabilitate. În acest context, dezbaterea privind Skynet devine nu doar o luptă comercială între doi giganți, ci un test esențial pentru capacitatea Marii Britanii de a-și defini o strategie de apărare autonomă și de a echilibra parteneriatele transatlantice cu necesitatea integrării europene în materie de securitate.
Actualitate
Miza „dreptului la reparație”: Pentagonul și industria de apărare, în conflict pentru controlul datelor tehnice
O dezbatere crucială domină agenda legislativă privind bugetul apărării, punând față în față necesitatea urgentă a armatei de a-și menține echipamentele în stare de funcționare și temerile companiilor din sectorul de apărare privind protejarea proprietății intelectuale. În centrul discuțiilor se află legislația privind „dreptul la reparație”, o măsură menită să ofere militarilor capacitatea de a interveni rapid asupra echipamentelor desfășurate, dar care ar putea rescrie regulile jocului în ceea ce privește accesul la datele tehnice și software.
Miza strategică: Disponibilitatea echipamentelor în teatrul de operațiuni
Pentru liderii militari, capacitatea de a repara rapid echipamentele în teren este o chestiune de pregătire pentru luptă. În prezent, restricțiile asupra datelor tehnice obligă deseori Pentagonul să depindă exclusiv de producătorul original pentru întreținere și piese de schimb, deoarece nu deține drepturile necesare pentru a partaja informațiile proprietare cu alți contractori capabili să execute lucrările.
Această dependență, cunoscută sub numele de „blocarea furnizorului”, nu doar că prelungește timpii de reparație, dar conduce la creșterea semnificativă a costurilor pe întregul ciclu de viață al programelor de apărare. Susținătorii reformei argumentează că acordarea „drepturilor implicite în scop guvernamental” pentru datele tehnice și software ar permite armatei să negocieze de pe o poziție de forță, să deschidă piața pentru concurență și să reducă monopolurile contractuale care domină mentenanța.
Industria avertizează: Riscurile pierderii avantajului competitiv
Pe de altă parte, organizațiile din industrie susțin că noile reglementări ar putea avea consecințe grave. Companiile avertizează că, în cazul în care guvernul ar putea partaja liber secrete comerciale și informații proprietare cu terțe părți, avantajul lor tehnologic ar fi rapid erodat.
Principala îngrijorare este că transformarea drepturilor guvernamentale în regulă implicită ar descuraja finanțarea privată a dezvoltării tehnologice, deoarece companiile și-ar vedea investițiile partajate în mod tacit. Într-un ecosistem în care inovația este vitală, companiile consideră că această abordare riscă să îndepărteze furnizorii de tehnologii de ultimă oră de contractele cu Departamentul Apărării.
Dezbateri legislative sub presiunea lobby-ului
Deși ambele camere ale legislativului au introdus prevederi similare în actele de autorizare a apărării, există diferențe tehnice importante care fac obiectul negocierilor intense. În timp ce inițiativele beneficiază de un sprijin bipartizan solid, un val de presiuni din partea grupurilor industriale și a organizațiilor de supraveghere transformă acest subiect în unul dintre cele mai disputate puncte ale legislației actuale.
În timp ce unii observatori susțin o abordare agresivă, care să includă mecanisme de recuperare a finanțării în cazul în care companiile obțin „nedrept” drepturi restrictive, industria militează pentru o abordare mai moderată. Companiile propun alternative, precum instituirea unui ombudsman pentru proprietate intelectuală și a unui proces de mediere pentru soluționarea disputelor, în loc de o preluare automată a drepturilor de date pentru toate contractele.
Căutarea unui echilibru: Soluții alternative
Pentagonul a transmis că scopul său nu este prejudicierea industriei, ci asigurarea necesarului de date pentru operabilitatea echipamentelor în misiunile desfășurate. Liderii militari caută o cale de mijloc, explorând grupuri de lucru cu reprezentanții industriei pentru a echilibra nevoia de livrare a datelor cu necesitatea de a proteja capitalul intelectual al partenerilor comerciali.
În paralel, voci critice din cadrul analizei de apărare sugerează că problema disponibilității nu se rezumă doar la drepturile de proprietate intelectuală. Deficiențele în infrastructura tehnologică și în gestionarea contractelor contribuie, de asemenea, la problemele de mentenanță. Se propune o îmbunătățire a managementului activelor digitale și încheierea unor acorduri contractuale mai precise, care să vizeze exact datele necesare, evitând astfel soluțiile care ar putea inhiba inovația pe termen lung.
În contextul actual, succesul „dreptului la reparație” depinde de capacitatea negociatorilor de a găsi un echilibru între urgența tactică și menținerea unui sector industrial competitiv și inovator.
Actualitate
Jocul de putere al Pentagonului: „Țarul dronelor” și provocarea de a unifica un arsenal în haos
Pentagonul se află în plin proces de reorganizare radicală a programelor de drone, sub coordonarea secretarului apărării, Pete Hegseth. Deși a fost creată o structură unificată sub umbrela unui „Direct Reporting Portfolio Manager” (DRPM) – supranumit neoficial „țarul dronelor” – poziția cheie rămâne vacantă la aproape două săptămâni de la anunț. Această întârziere nu este doar una administrativă; ea subliniază miza politică și birocratică imensă din spatele unei inițiative care promite să redefinească modul în care Statele Unite își dezvoltă și achiziționează capacitățile autonome.
Mai mult decât un simplu memorandum: Căutarea autorității supreme
Experții din domeniu avertizează că, într-un mediu dominat de personalități, documentele formale valorează puțin fără un lider capabil să navigheze conflictele interne. „Țarul” dronelor nu are nevoie doar de o fișă a postului bine definită, ci și de sprijin necondiționat de la cel mai înalt nivel al Pentagonului. Pentru a reuși, cel care va ocupa acest scaun va avea nevoie de o autoritate incontestabilă și de o doză considerabilă de influență informală – acel tip de „wasta” necesară pentru a depăși obstacolele birocratice și rezistența structurilor tradiționale.
Eșecul acestui demers ar putea transforma noul birou într-o entitate ineficientă, blocată în disputele ramurilor militare, în timp ce succesul depinde de capacitatea viitorului manager de a lucra cu serviciile, nu împotriva lor, asigurându-și în același timp susținerea politică necesară în Congres.
Conflict de viziuni: Eficiență centralizată sau ignorarea expertizei ramurilor militare?
Reacțiile la această centralizare sunt polarizate, reflectând o dezbatere veche de când există Departamentul Apărării: câtă autonomie trebuie să aibă serviciile militare față de autoritatea centrală?
Susținătorii inițiativei argumentează că urgența achiziției a peste 200.000 de drone necesită o coordonare centrală fermă pentru a pune ordine în ceea ce este descris drept „Vestul Sălbatic” al achizițiilor militare. Aceștia invocă precedente de succes în domenii precum apărarea antirachetă sau războiul subacvatic, unde structuri similare au reușit să armonizeze programe disparate.
Pe de altă parte, vocile sceptice avertizează că ignorarea expertizei specifice a fiecărei ramuri – terestră, aeriană sau navală – în detrimentul unei viziuni impuse de sus este o eroare strategică. Argumentul central este că instituțiile militare sunt cele care trebuie să opereze, să antreneze personalul și să asigure logistica acestor sisteme complexe. Încercarea de a gestiona toate acestea din afara serviciilor respective ar putea submina leadership-ul responsabil pentru echiparea forțelor armate și ar putea, în final, să încetinească inovația.
Bătăliile birocratice și presiunea timpului
Dincolo de filosofiile de management, realitatea imediată este una a disputelor pentru buget și competențe. Cu multiple cicluri financiare în plină desfășurare – de la fondurile anului fiscal 2025 care trebuie obligate urgent, până la planificarea pe termen lung pentru 2028-2032 – noul birou intră într-un câmp minat birocratic.
Orice dispută care va ajunge pe masa Secretarului Adjunct al Apărării – responsabil cu arbitrarea acestor conflicte – riscă să blocheze procesul decizional. Experții anticipează că, pe termen scurt, această consolidare va genera inevitabil fricțiuni majore, care vor încetini ritmul operațional, deși, teoretic, promite o structură mai integrată și rezultate mai performante la orizontul anilor viitori. Pentru moment, „țarul” dronelor rămâne o piesă lipsă dintr-un puzzle extrem de complex, a cărui rezolvare va dicta succesul sau eșecul unei reforme de miliarde de dolari.
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional Primăria care funcționează pe încredere, nu pe...
Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează Potrivit Curții de Conturi a...
Gherghița – Prahova, campioană la „bugetul invizibil”: taxe uitate, datorii prescrise și acte dispărute din arhivă – I – (DOCUMENTE)
La Primăria Gherghița, veniturile locale par să fi avut parte de un tratament special: unele au fost calculate prea timid,...
Paradisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
În plină „situație dificilă”, fabrica Coca‑Cola Ploiești reușește, culmea, să fie din ce în ce mai „inovatoare”. Nu neapărat datorită...
Polițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
Cine e, de fapt, „șoferul primarului” Vlăduț nu e nici șoferul personal al primarului, nici bodyguardul lui de campanie și...
Mizil – orașul unde legea e „opțională”, dar nota de plată o achită contribuabilul
În România în care fiecare leu bugetar ar trebui cântărit, la Mizil pare că s-a inventat un nou sport: aruncatul...
Penitenciarul unde pâinea se cumpără la mica înțelegere, iar lucrările se fac pe hârtie
„Ordine și disciplină”: doar pentru deținute, nu și pentru achiziții (cazul Penitenciarului de Femei Ploiești – Târgșoru Nou, după raportul...
„Excelența” la M.A.I.: Cum să furi legal (sau nu) din buzunarele propriilor oameni
Conflictul privind majorarea pentru „lucrări de excepție” – sau „excelența”, cum o alintă, ironic, șefii din M.A.I. – a scos...
IPJ Prahova – „Structuri SRL” și lăutarul de serviciu. Mocanu Horia, duba nouă, Renaultul „upgrade” și planul de a pune mâna pe Băicoi
În universul paralel numit IPJ Prahova, unde „Structuri SRL” pare să fie adevărata firmă de apartament care coordonează uniformele, cariera...
„Academia de invârtit facturi”: Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE!
„Formare profesională” pe bani publici: când controlul intern ia pauză Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Prahova,...
„Secret” cu ștampilă Nesecret: cum a inventat I.P.J. Neamț infracțiuni din propriile hârtii
Ministerul face, sindicatul întreabă, poliția „se autosesizează” Există un gen special de umor administrativ în România: îți tipărești „secretele” pe...
Eroi de unică folosință: ne aducem aminte de polițiști doar când cad la pământ
Jurământ cu glonț inclus: „chiar cu prețul vieții” nu e o figură de stil În primele săptămâni de școală, tinerii...
Fermierii, la cuțitul Bruxelles-ului: FAPPR intră în ring cu noul PAC 2028–2034
Luni, 9 noiembrie 2026: Bruxelles-ul taie, FAPPR trage de mânecă Luni, 9 noiembrie 2026, Parlamentul European mai bifează o rundă...
I.P.J. Prahova – De la «Siguranță și Încredere» la «parapet și fier vechi»
IPJ Prahova – Facem zob mașinile, Nu infractorii! Încă o mașină făcută praf. Nimic nou la IPJ Prahova Încă un...
Polițistul român, plătit la preț de 2009, folosit la standard NATO: „Salariul tău a fost, rămâne și va fi o glumă proastă”
România, 2026: statul cu iPhone 15, dar cu fluturaș de salarizare pe Nokia 1100 În anul 2026, într-o țară membră...
-
Exclusivacum o zi
IPJ Prahova – „Structuri SRL” și lăutarul de serviciu. Mocanu Horia, duba nouă, Renaultul „upgrade” și planul de a pune mâna pe Băicoi
-
Exclusivacum 4 zile
I.P.J. Prahova – De la «Siguranță și Încredere» la «parapet și fier vechi»
-
Exclusivacum 2 zile
„Academia de invârtit facturi”: Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE!
-
Exclusivacum o zi
Mizil – orașul unde legea e „opțională”, dar nota de plată o achită contribuabilul
-
Exclusivacum 4 zile
Polițistul român, plătit la preț de 2009, folosit la standard NATO: „Salariul tău a fost, rămâne și va fi o glumă proastă”
-
Exclusivacum 4 zileMAI, fabrica de șefi „desemnați”: cum s-a transformat DGMRU în biroul de lipit grade și pile
-
Ancheteacum 4 zileDe la dosar la refren: cum a ajuns „Rapcea” rimă pentru „Garcea” în România justiției pe beat de hip-hop
-
Exclusivacum o zi
Penitenciarul unde pâinea se cumpără la mica înțelegere, iar lucrările se fac pe hârtie