Connect with us

Actualitate

Controlul Serviciilor Secrete, societatea civilă si mass-media

Publicat

pe

Deşi se admite faptul că  societatea civilă e un concept amorf, în general, ea este înţeleasă ca înglobând organizaţiile autonome care se plasează în spaţiul public între instituţiile statului şi viaţa privată a indivizilor şi comunităţilor. O astfel de definiţie include, de exemplu, mediul academic, organizaţiile negu­vernamentale (ONG-urile), grupurile de interese şi ordinele religioase. Un mare avantaj al organizaţiilor din societatea civilă în efectuarea supravegherii serviciilor de informaţii este capacitatea lor de a analiza şi critica fără restricţii politicile guvernului.

La fel ca organizaţiile societăţii civile, entităţile din mass-media utilizează ex­pertiza independentă (adică neguvernamentală) pentru a oferi un feedback constant cu privire la acţiunile serviciilor de informaţii. Îndeosebi jurnaliştii de investigaţie au un rol esenţial în sesizarea conduitei incorecte, ilegale, inefi­cace şi/sau ineficiente a serviciilor de informaţii. Odată sesizate, aceste cazuri de eşec sau acţiune reprobabilă devin adeseori obiectul unor anchete oficiale, conduse de comisiile parlamentare sau alte organisme independente de su­praveghere, aşa cum sunt organismele specializate de supraveghere, instituţiile de tip ombudsman sau instituţiile supreme de audit (SAI). În absenţa relatărilor făcute de mass- media, care atrag atenţia asupra unor astfel de chestiuni, acestea ar putea să nu fie investigate niciodată Fie că sunt sesizări ale unor fapte reprobabile sau pur şi simplu ştiri de presă despre politica executivului, relatările din mass-media tind totodată să plaseze pe agenda guvernului anumite probleme, făcând din ele subiecte de dezbatere publică. De pildă, seria de articole „Top Secret America” publicată de Washin­gton Post, a dezvăluit expansiunea uimitoare a comunităţii de informaţii din SUA în deceniul care a urmat atacurilor din 11 septembrie 2001, dând naştere unei aprinse dezbateri publice despre raportul cost-eficienţă al unei asemenea investiţii. Cu toate acestea, trebuie să se recunoască faptul că jurnalismul pu­ternic politizat sau subiectiv poate prejudicia supravegherea serviciilor de informaţii.

CICLUL DE SUPRAVEGHERE A SERVICIILOR DE INFORMAŢII

Supravegherea se poate efectua în diferite momente. Se poate face la începu­tul unei operaţiuni care a fost propusă, dar nu încă întreprinsă (supraveghere ex ante), se poate produce în timpul efectuării operaţiunii (supraveghere pe parcurs), sau poate avea loc după terminarea acesteia (supraveghere ex post).

Supravegherea ex ante

Cele mai comune activităţi de supraveghere ex ante includ: crearea unui cadru legal cuprinzător pentru serviciile de informaţii şi organismele care le suprave­ghează, stabilirea şi aprobarea bugetelor serviciilor de informaţii şi autorizarea operaţiunilor de informaţii care depăşesc un anumit prag de sensibilitate.

Pentru ca un cadru legal să fie eficace, el trebuie să stabilească cu claritate mandatul serviciului sau al organismului de supraveghere şi competenţele de care dispun aceste entităţi. Deşi poate că nu este o supraveghere în sensul convenţional, această activitate legislativă constituie un punct de plecare (şi un element sine qua non) pentru orice sistem de supraveghere util. Fără man­date şi competenţe clar definite, serviciile de informaţii şi organismele de su­praveghere nu pot funcţiona corect.

Agenţiile guvernamentale nu pot funcţiona fără fonduri. Aşa că parlamentul, care, într-o democraţie, controlează utilizarea fondurilor publice, trebuie să adopte bugete anuale pentru toate agenţiile guvernamentale, inclusiv pentru serviciile de informaţii. Bugetele propuse sunt, de regulă, prezentate comisiei parlamentare pertinente de către ministrul responsabil, care acţionează în propus din perspectiva politicii curente a executivului în domeniul intelligence. Deloc surprinzător, parlamentarii folosesc frecvent pro­cesul bugetar ca pe o oportunitate de a critica politica executivului şi priorităţile pe care acesta le-a stabilit pentru serviciile de informaţii.

Activităţile de intelligence care necesită o autorizare prealabilă implică de obi­cei utilizarea unor puteri speciale care încalcă drepturile individuale, ca, de exemplu, supravegherea electronică a comunicaţiilor personale. Cel mai ade­sea, această formă de supraveghere ex ante este efectuată de un judecător, însă, în anumite situaţii, ea poate fi realizată de un organism de supraveghere care nu e judiciar sau este cvasi-judiciar, precum Comisia G10 din Bundestag-ul german (denumită astfel după Articolul 10 din legea fundamentală germană, care se referă la caracterul privat al poştei şi telecomunicaţiilor).

Supravegherea pe parcurs

Supravegherea pe parcurs poate include investigaţii, inspecţii la faţa locului, audieri periodice şi raportarea regulată a activităţilor de către serviciile de informaţii şi de înseşi organismele de supraveghere. În plus, în unele state, ju­decătorii verifică periodic operaţiunile în curs, de culegere a informaţiilor, pre­cum interceptarea convorbirilor telefonice, pentru a stabili dacă operaţiunile în cauză se justifică în continuare.

În 2011, Comisia olandeză de Verificare a Serviciilor de Informaţii şi de securi­tate (CTIVD) a raportat că activităţile ei de supraveghere pe parcurs au inclus verificări regulate ale operaţiunilor de interceptare a convorbirilor telefonice, întreprinse de servicii, ale operaţiunilor de control de securitate efectuate de servicii şi ale prelucrării cererilor de acces la dosarele serviciilor. În plus, Comi­sia de Verificare a urmărit dacă serviciile şi-au îndeplinit obligaţia legală de a notifica persoanele în cauză că au fost supuse utilizării unor măsuri speciale de investigare. Un alt organism de supraveghere a serviciilor de informaţii cu un mandat specific de a efectua supraveghere pe parcurs este Comisia parlamen­tară norvegiană de supraveghere a serviciilor de informaţii .

Supravegherea ex post

Cele mai frecvente forme de supraveghere ex post sunt verificările tematice, verificările de caz, verificarea cheltuielilor şi verificările anuale. Totuşi, în anumite situaţii, aşa cum ar fi atunci când este se­sizată o presupusă faptă reprobabilă, supravegherea ex post poate lua forma unei anchete ad hoc. Asemenea anchete sunt iniţiate, în mod normal, pentru a cerceta şi a face recomandări cu privire la anumite evenimente.

De exemplu, în 2004, guvernul canadian a lansat o anchetă specială privind rolul jucat de Poliţia Regală Călare Canadiană (RCMP) în cazul Maher Arar, un cetăţean canadian care, în urma extrădării sale de către SUA în Siria, a fost tor­turat. Ancheta a avut două aspecte: o ve­rificare faptică şi o verificare a politicilor RCMP. Scopul verificării faptice a fost de „a investiga şi raporta cu privire la acţiunile oficialilor canadieni în legătură cu ceea ce i s-a întâmplat lui Maher Arar.” Scopul verificării politicilor a fost de „a face recomandări pentru un mecanism independent şi neutru de verifi­care a activităţilor RCMP legate de securitatea naţională.” Structurarea investigaţiilor ex post în această manieră, în două părţi, este utilă deoarece stabileşte adevărul despre ceea ce a fost deconspirat şi, în acelaşi timp, oferă o oportunitate pentru formularea unor politici adecvate.

O altă zonă importantă a supravegherii ex post este gestionarea reclamaţiilor (a se vedea Forcese – Instrumentul 9), care se poate realiza în diverse for­mate instituţionale. Deseori, reclamaţiile sunt gestionate de puterea judecăto­rească, însă ele pot fi gestionate şi pe cale nejudiciară, de entităţi precum instituţiile de tip ombudsman (de exemplu în Serbia), comisiile parlamentare (ca în Ungaria) sau organismele specializate de supraveghere (în Norvegia).

EVALUAREA SUPRAVEGHERII SERVICIILOR DE INFORMAŢII

Organismele de supraveghere a serviciilor de informaţii evaluează rezultatele serviciilor de informaţii, dar cine evaluează rezultatele sistemelor de suprave­ghere şi cum se face această evaluare? Persoanele care supraveghează servici­ile de informaţii şi teoreticienii au început numai de curând să îşi pună astfel de întrebări, deoarece, printre alte motive, în multe state, sistemele de supra­veghere a serviciilor de informaţii nu au fost înfiinţate decât începând cu anii 1990.

Puţine ţări au apelat la evaluarea externă a sistemelor lor de supraveghere a serviciilor de informaţii. În Canada, o comisie specială a Camerei Comunelor a făcut acest lucru ca parte a unei evaluări după cinci ani a Legii privind Serviciul Canadian pentru Informaţii de Securitate, în vreme ce în Olanda, la cererea CTIVD, un expert independent a efectuat o examinare similară a Legii privind serviciile de informaţii şi de securitate. In plus, unele ţări şi-au evaluat siste­mele de supraveghere ca parte a unor anchete parlamentare sau indepen­dente, referitoare la presupuse eşecuri sau acte reprobabile ale serviciilor de informaţii. Asemenea exemple includ Comisia 9/11 din SUA şi ancheta cazului Arar în Canada.

Următoarele principii pot ghida cercetările viitoare asupra acestui important subiect, a cărui complexitate, în ansamblul său, depăşeşte sfera lucrării de faţă:

  • Legea de reglementare trebuie să prevadă verificări periodice ale siste­mului de supraveghere a serviciilor de informaţii pentru a stabili dacă el serveşte în continuare scopului pentru care a fost creat.
  • Aceste verificări periodice trebuie să vizeze întreg sistemul de suprave­ghere – inclusiv conducerea superioară a serviciilor de informaţii, exe­cutivul, parlamentul, puterea judecătorească, organismele indepen­dente de supraveghere, societatea civilă şi mass-media.
  • Asemenea verificări trebuie să stabilească dacă mandatele organisme­lor de supraveghere a serviciilor de informaţii, atunci când sunt evalu­ate în ansamblu, acoperă cele mai importante aspecte din activitatea serviciilor. Ele trebuie să determine, în special, dacă mandatele aco­peră atât legalitatea, cât şi eficacitatea conduitei serviciilor.
  • Evaluarea organismelor specifice de supraveghere trebuie să se axeze pe capacitatea acestora de a trage la răspundere serviciile pe care le supraveghează. Cu alte cuvinte, competenţele şi resursele de care dis­pune un organism de supraveghere sunt suficiente pentru a-şi executa mandatul? Mai precis, este acest organism îndeajuns de independent faţă de executiv şi de serviciile de informaţii, poate accesa în suficientă măsură informaţiile clasificate, are competenţele necesare pentru in­vestigare şi dispune de un număr suficient de experţi în stafful său ?

DE CE ESTE IMPORTANTĂ SUPRAVEGHEREA SERVICIILOR DE INFORMAŢII?____________________________

Cele trei raţiuni principale pentru care statele creează sisteme de suprave­ghere a serviciilor de informaţii sunt întărirea guvernanţei democratice a servi­ciilor de informaţii (inclusiv a responsabilităţii lor în faţa electoratului),

 

Actualitate

Instanța federală menține interdicția Pentagonului împotriva Anthropic. Compania mai are însă opțiuni juridice

Publicat

pe

De

Curtea de Apel confirmă etichetarea Anthropic drept risc pentru lanțul de aprovizionare

Un complet format din trei judecători ai Curții de Apel a Statelor Unite pentru Districtul Columbia a validat decizia Pentagonului de a considera produsele dezvoltate de Anthropic drept un „risc pentru lanțul de aprovizionare” în materie de securitate națională.

Hotărârea permite Departamentului Apărării să interzică utilizarea sistemelor de inteligență artificială dezvoltate de companie nu doar de către propriii angajați, ci și de salariații firmelor private care lucrează în cadrul unor contracte de apărare.

Decizia reprezintă o victorie importantă pentru Pentagon, însă nu încheie disputa juridică dintre administrația americană și compania care dezvoltă modelul Claude.

Două procese distincte, două direcții juridice diferite

Hotărârea pronunțată la Washington se referă exclusiv la măsura adoptată de Departamentul Apărării. Ea nu influențează un alt proces, desfășurat separat în Districtul de Nord al Californiei.

În acel dosar, judecătoarea Rita Lin a respins, luna trecută, încercarea administrației Trump de a exclude Anthropic de la toate contractele federale. Prin urmare, compania se confruntă cu două litigii paralele, ale căror rezultate au fost până acum diferite.

Pentagonul își apără decizia, Anthropic ia în calcul noi apeluri

Emil Michael, directorul tehnologic al Pentagonului și unul dintre principalii susținători ai măsurilor împotriva Anthropic, a salutat public hotărârea instanței.

Acesta a afirmat că argumentele companiei au fost respinse și că desemnarea Anthropic drept risc pentru baza industrială de apărare oferă o mai mare siguranță militarilor și sistemului de comandă.

La rândul său, Anthropic a transmis că nu este de acord cu verdictul, dar a lăsat deschisă posibilitatea continuării demersurilor judiciare. Compania a invocat hotărârea favorabilă pronunțată în California și a precizat că analizează toate opțiunile, inclusiv solicitarea unei noi examinări a cazului.

Judecătorii majoritari au invocat restricțiile impuse de Anthropic asupra modelului Claude

Avizul majoritar a fost redactat de judecătorul Gregory Katsas și susținut de judecătoarea Naomi Rao, ambii numiți de Donald Trump.

Cei doi au considerat că administrația a avut suficiente argumente pentru a concluziona că integrarea în continuare a modelului Claude în sistemele informatice ale Departamentului Apărării, fie direct, fie prin intermediul contractorilor, poate reprezenta un risc pentru securitatea națională.

Judecătorii au pus accent pe faptul că Anthropic introduce în model restricții menite să împiedice executarea anumitor sarcini. În opinia majoritară, aceste limitări au împiedicat în mai multe rânduri modelul să răspundă unor solicitări formulate de utilizatori guvernamentali.

Opinia separată: legea nu vizează o companie americană preocupată de siguranța AI

Judecătoarea Karen Henderson, numită de fostul președinte George H.W. Bush, a avut o opinie diferită și a votat împotriva deciziei majoritare.

Ea a susținut că legislația utilizată pentru desemnarea Anthropic drept risc — Federal Acquisition Supply Chain Security Act, adoptată în 2018 — a fost creată pentru a preveni sabotajul unor puteri străine ostile.

În opinia sa, această lege nu ar trebui aplicată unei companii americane care introduce în propriile produse mecanisme de siguranță și reguli etice cunoscute public.

Anthropic poate cere rejudecarea de către întregul tribunal

Experții juridici consideră că firma are două căi principale de atac. Anthropic poate solicita intervenția Curții Supreme a Statelor Unite sau poate cere ca dosarul să fie analizat de un complet extins al Curții de Apel pentru Districtul Columbia.

Ambele variante sunt însă incerte. Curtea Supremă nu este obligată să accepte un caz, iar astfel de solicitări sunt aprobate doar într-un număr redus de situații. La rândul său, rejudecarea de către întregul complet al Curții de Apel este o procedură discreționară și nu este acordată în mod frecvent.

Componența întregii Curți de Apel ar putea schimba rezultatul

Spre deosebire de completul care a pronunțat decizia — format din doi judecători numiți de Donald Trump și unul numit de George H.W. Bush — întregul tribunal federal are o componență mai diversă, cu judecători numiți de președinți republicani și democrați.

Această structură ar putea face ca o eventuală rejudecare să fie mai puțin previzibilă. Unii specialiști consideră că judecătorii ar putea analiza mai atent limitele puterii executive atunci când administrația invocă motive de securitate națională.

Totuși, apărarea bazată pe securitatea națională oferă executivului o marjă largă de apreciere, iar instanțele sunt adesea prudente atunci când sunt chemate să conteste decizii ale Pentagonului în acest domeniu.

Un dosar cu miză majoră pentru industria AI și securitatea națională

Cazul Anthropic depășește disputa dintre o companie de tehnologie și Departamentul Apărării. El poate stabili cât de mult control pot exercita furnizorii de inteligență artificială asupra utilizării produselor lor de către guvern și în ce măsură administrația poate interzice aceste tehnologii în numele securității naționale.

Analiștii consideră că, dacă va primi dreptul de a contesta decizia în fața unui complet extins, Anthropic ar putea avea șanse reale să obțină un rezultat diferit. O eventuală sesizare a Curții Supreme ar putea amplifica și mai mult importanța cazului.

Pentru moment, însă, compania nu are garantat dreptul la o nouă etapă de judecată, iar interdicția Pentagonului rămâne în vigoare.

Citeste in continuare

Actualitate

Italia comandă două distrugătoare DDX pentru apărarea împotriva rachetelor hipersonice

Publicat

pe

De

Contract de 3,7 miliarde de euro pentru Marina Italiană

Organizația Europeană pentru Cooperare în Domeniul Armamentului (OCCAR) a atribuit un contract în valoare de 3,7 miliarde de euro pentru construirea a două distrugătoare DDX destinate Marinei Italiene.

Acordul a fost încheiat cu Orizzonte Sistemi Navali (OSN), companie mixtă controlată de producătorul naval Fincantieri și grupul de tehnologie și apărare Leonardo. Aproximativ 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a contractului reprezintă opțiuni.

Fincantieri și Leonardo își împart responsabilitățile

În următoarele săptămâni, OSN urmează să semneze contracte de subcontractare cu cele două companii italiene. Fincantieri va primi comenzi estimate la 1,8 miliarde de euro, în timp ce valoarea contractelor atribuite companiei Leonardo este evaluată la aproximativ 1,7 miliarde de euro.

Fincantieri va răspunde de proiectarea și construcția celor două nave, iar Leonardo va contribui la dezvoltarea sistemului de luptă.

Potrivit producătorilor, programul DDX va aduce o schimbare majoră în profilul operațional al Marinei Italiene, atât prin caracteristicile platformei navale, cât și prin nivelul de integrare al sistemelor de luptă.

Navele vor înlocui distrugătoarele din clasa Horizon

Cele două distrugătoare sunt programate să fie livrate în 2033 și 2035. Calendarul reprezintă o întârziere față de planurile inițiale ale Romei. În momentul în care Italia a prezentat programul noilor nave, în 2020, primele livrări erau anticipate pentru anul 2028.

Contractul pentru construcție ar fi trebuit să fie semnat în 2023, în funcție de disponibilitatea finanțării. Definirea cerințelor operaționale și identificarea resurselor financiare ar fi provocat însă întârzieri semnificative, proiectul fiind amânat cu aproximativ trei ani.

Noile nave vor înlocui distrugătoarele italiene din clasa Horizon și vor deveni unele dintre cele mai importante platforme de apărare aeriană și antirachetă ale flotei.

Distrugătoare de 180 de metri, cu rază de acțiune de peste 4.000 de mile

Fiecare distrugător DDX va avea o lungime de 180 de metri și o deplasare de aproximativ 13.500 de tone. Navele vor putea parcurge peste 4.000 de mile nautice fără realimentare.

Platformele vor fi echipate cu un sistem integrat de comandă, control, comunicații, calculatoare și informații, denumit SADOC 5 C5I. La bord vor fi instalate și un radar digital AESA în banda S, precum și sisteme de armament dezvoltate de compania europeană MBDA.

Scut naval împotriva amenințărilor aeriene și hipersonice

Principalul obiectiv al programului este asigurarea unei capacități avansate de apărare aeriană și antirachetă. Sistemele instalate pe distrugătoare vor fi concepute pentru detectarea și combaterea rachetelor convenționale, balistice și hipersonice.

Prin integrarea radarului AESA, a sistemului de comandă SADOC și a armamentului MBDA, navele vor putea proteja atât propria platformă, cât și alte unități navale aflate în aceeași formație.

Programul este prezentat drept un salt tehnologic major pentru Marina Italiană, într-un context în care amenințările aeriene și cu rachete devin tot mai complexe și mai greu de contracarat.

Fincantieri își extinde portofoliul de comenzi

Fincantieri anunțase anterior că se așteaptă la contracte noi în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro pe termen scurt, iar proiectul DDX se numără printre principalele acorduri incluse în această estimare.

Compania urma să contracteze, în perioada următoare, și două unități navale în cadrul programului italian Joint Maritime Mission System, cunoscut sub denumirea J3MS.

Strategia Fincantieri vizează, în același timp, extinderea activității pe piețele externe. Producătorul italian intenționează să încheie contracte importante cu mai multe marine militare străine pentru furnizarea de nave de suprafață, inclusiv fregate FREMM, dar și pentru servicii destinate unor clienți din Orientul Mijlociu și din alte regiuni strategice.

Un nou sistem de război electronic pentru protecția flotei

Compania italiană ELT Group va dota distrugătoarele DDX cu un sistem de război electronic de nouă generație.

Soluția este destinată să îmbunătățească protecția navelor și a întregii formații navale în scenarii operaționale caracterizate de amenințări multiple, desfășurate simultan în domeniile maritim, aerian, terestru, spațial și cibernetic.

Prin combinația dintre apărarea antirachetă, radarul avansat, sistemele de comandă și războiul electronic, cele două distrugătoare vor reprezenta un element central al viitoarei arhitecturi de apărare a Marinei Italiene.

Citeste in continuare

Actualitate

Siria vrea să elimine toate bazele militare străine de pe teritoriul său

Publicat

pe

De

Al-Sharaa: „Suveranitatea deplină” este obiectivul Damascului

Siria urmărește să nu mai găzduiască baze militare străine, a declarat președintele Ahmad al-Sharaa în cadrul unui eveniment organizat de Atlantic Council. Liderul de la Damasc a susținut că retragerea prezenței militare externe ar permite statului sirian să își exercite „suveranitatea completă și neîngrădită”.

Declarația vine în contextul reorganizării relațiilor militare ale Siriei cu Rusia și Turcia, două state care au menținut, în perioada regimului Assad, o prezență militară semnificativă pe teritoriul sirian.

Rusia și-a redus drastic infrastructura militară

Potrivit lui Ahmad al-Sharaa, Rusia opera înainte de schimbarea regimului de la Damasc aproximativ 170 de baze militare în Siria. După înlăturarea regimului Assad, numărul acestora s-a redus la doar două.

„Avea în jur de 170 de baze militare, iar acum au mai rămas doar două”, a declarat președintele sirian.

Cele două instalații rusești — baza aeriană Hmeimim și baza navală de la Tartus — nu ar mai urma să fie utilizate ca puncte de sprijin pentru operațiuni militare externe. În urma unor negocieri îndelungate, Damascul și Moscova au convenit transformarea lor în centre destinate pregătirii armatei siriene.

În luna august, cele două țări au semnat un memorandum de înțelegere prin care bazele urmau să fie transformate în „centre comune de instruire și calificare”.

Prezența turcă, reevaluată de autoritățile de la Damasc

Siria a început, de asemenea, să reducă numărul bazelor militare deținute de Turcia, a mai afirmat Ahmad al-Sharaa. Președintele nu a precizat însă câte instalații turcești existau inițial și câte mai sunt active în prezent.

În timpul regimului Assad, Turcia avea trupe și posturi de observare în nordul și nord-vestul Siriei. Prezența militară turcă fusese justificată prin necesitatea protejării frontierei și combaterii infiltrării unor grupări teroriste și miliții înarmate.

Damasc cere un cadru legal pentru bazele rămase

Ahmad al-Sharaa a subliniat că bazele turcești nu au fost autorizate anterior de parlamentul sirian. În acest context, autoritățile de la Damasc analizează posibilitatea acordării unui statut juridic instalațiilor turcești care ar urma să rămână pe teritoriul țării.

„Orice prezență străină trebuie să se bazeze pe aprobarea Adunării Poporului și să aibă un statut legal”, a explicat liderul sirian.

Declarația indică intenția noii conduceri de a supune orice formă de prezență militară externă controlului instituțiilor siriene și de a elimina situațiile considerate nelegale de autoritățile de la Damasc.

Siria vizează relații diplomatice, nu alianțe militare

Președintele sirian a afirmat că țara sa nu va mai avea, într-un viitor apropiat, nevoie de trupe străine sau de baze militare aparținând altor state.

În locul sprijinului militar extern, Damascoul urmărește dezvoltarea unor relații bazate pe diplomație, respect reciproc și cooperare cu statele vecine și cu partenerii internaționali ai Siriei.

Obiectivul anunțat de Ahmad al-Sharaa este transformarea teritoriului sirian într-un spațiu aflat exclusiv sub autoritatea statului, fără baze străine capabile să susțină operațiuni militare împotriva altor țări.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv2 ore ago

Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița

Dreptul european, noul paravan universal: „noi nu încălcăm legea, doar o oprim la frontieră” Situație de manual la Vama Albița:...

Exclusiv2 ore ago

M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă

Există momente în care nu e nevoie să spui cine știe ce despre un adjunct de inspectorat general. Este suficient...

Exclusiv22 de ore ago

Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”

Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu...

Exclusiv22 de ore ago

M.A.I. – Onoarea, declarată strict secret. Vă rugăm să reveniți cu sentință definitivă!

În Poliția Română, onoarea pare să fi ajuns un obiect de inventar cu regim special: se scoate la ceremonii, se...

Exclusiv22 de ore ago

Milu, la plimbare pe banii CSM: cum să te duci la conferința de „înțepat” CSM pe bugetul instituției

Șezătoare cu parfum de Coldea-Kovesi În 21 septembrie 2026, la Timișoara, s-a ținut o șezătoare cu iz tare de vremuri...

Exclusiv2 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a IV-a: Racheta certitudinilor și parașuta dovezilor lipsă

Aproape doi ani de investigații ale ziarului Incisiv de Prahova aduc în prim-plan o întrebare pe care sistemul antigrindină nu...

Exclusiv2 zile ago

Republica Coca‑Cola Ploiești: apă, gunoi și baroni în costum de corporație

Republica Coca‑Cola Ploiești Fabrica‑stat în stat: când „politicile de grup” se scriu cu neamuri și telefoane În teorie, la Ploiești...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă

IPJ Prahova, prins cu mâța în „comartiment”: după ce se face de râs, corectează în grabă (aici) Pe 23.09.2026, Incisiv...

Exclusiv2 zile ago

Republica „NU”: Cum a ajuns IPJ Arad să transforme o banală solicitare în proces de stat

„Vedeti cât sunt de nesimțiți?” – strigătul Sindicatului Diamantul „Vedeți cât sunt de nesimțiți?” – nu este un capriciu, ci...

Exclusiv3 zile ago

Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea

Bomba bombelor la IPJ Prahova: „Mutarea de aur” la DGA pentru salvarea lui Marcel Bălan din incompatibilitate Incisiv de Prahova...

Exclusiv3 zile ago

MEDAT! Cum rescrie un Guvern demis votul Parlamentului, Constituția și securitatea națională – sub masca „reorganizării” și a scaunelor goale economisite la buget –(Documente)

MARELE VETO DIN ADMINISTRAȚIE  Există o regulă nescrisă în politica românească: cu cât ai mai puțină legitimitate, cu atât mai...

Exclusiv3 zile ago

Poliția fără „autorizație la igienă”: România păzită de lege din WC-ul din curte

„Legea e pentru fraieri”: cum arată, pe hârtie oficială, igiena în Poliția Română În România, un restaurant fără autorizație sanitară...

Exclusiv3 zile ago

Un nou ghid pentru polițiști, aceeași veche problemă: lipsa de oameni și de bun-simț instituțional

Sindicatul Europol anunță cu entuziasm „un instrument de referință” pentru polițiștii din stradă: manualul pompos intitulat „Tehnici și tactici profesionale...

Exclusiv4 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a III a–Incidente, lipsă de anchete, infrastructură critică doar pe hârtie. Antigrindina la nimereală: sute de incidente, zero lecții învățate

„Știința” oficială: monitorizare de formă, concluzii tari pe date șubrede Așa‑zisa monitorizare „independentă” a SNACP: Concluziile de tip „nu au...

Exclusiv4 zile ago

ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE –  Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)

Războiul de gherilă administrativă de la vârful Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a trecut de mult linia roșie....

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv