Exclusiv
Acoperiții nelegali din serviciile secrete sunt buni de pușcărie
Servicii secrete, alte instituții ale statului, mass-media, ONG-uri și firme particulare, cu toate apelează fără drept la investigatori sub acoperire, încălcând flagrant și fără jenă drepturile cetățenești. Prin lege, doar Poliția și Parchetele poate utiliza ofițeri sub acoperire și numai în condiții speciale, cu aprobările de rigoare.
SRI dispune de ofițeri sub acoperire plătiți cu bani grei din buzunarul contribuabilului, repartizați în toate sectoarele vieții economico-sociale ale țării noastre. Inclusiv în mediul politic și justiție – nu mai e un secret pentru nimeni -, a treia putere în stat devenind un câmp strategic jinduit de mulți. SIE pune în practică aceeași procedură, atât sub formă de spionaj ori contraspionaj, cât și în treburile noastre interne, care n-au legătură cu siguranța națională. Mass-media este penetrată de ani buni de diverse interese, care n-au nici cea mai mică tangență cu cel național, ci mai degrabă cu cel personal, partinic ori de grup. ONG-urile îți strecoară și ele proprii investigatori prin zonele considerate de interes, la fel ca și firmele particulare importante, pentru a-și proteja propriile interese, deoarece este știut că acela care deține informația deține puterea.
Ca atare, întrebările pe care le lansăm în acest demers sunt următoarele:
- Activitatea investigatorilor sub acoperire este sau nu legală?
- Atentează această activitate la drepturile noastre cetățenești?
- Cum ne putem proteja, atunci când granița dintre investigația sub acoperire și instigare este încălcată?
Când este legală munca sub acoperire
În legile privind organizare și funcțioarea serviciilor secrete din țara noastră nu există reglementări privind munca sub acoperire a ofițerilor fără nume. La fel cum nu există în alte domenii de activitate, că doar trăim – după toate declarațiile și angajamentele – într-o societate democratică. Și-atunci, de ce „urechea și timpanul“ sunt mereu prezente, fără ca noi să prindem măcar de veste?
Gaborii au dreptul să lucreze sub acoperire, potrivit Legii nr. 218/2002 a Poliției Române. Însă asemenea misiuni sunt posibile doar pentru „prevenirea și combaterea corupției, a criminalității transfrontaliere, a traficului de ființe umane, terorismului, traficului de droguri, spălării banilor, infracțiunilor informatice și a crimei organizate“. Iar aceste activități sub acoperire pot fi ordonate doar „la propunerea Inspectoratului General al Poliției Române, cu aprobarea ministrului de Interne și cu autorizarea procurorului desemnat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București“.
În acest caz, cum de-și permit pseudo-investigatorii ANAF să desfășoare fără drept acțiuni sub acoperire pe la covrigării și tarabe, ca să constate cine nu eliberează bon fiscal? Sau cum de au tupeul agenții de circulație să monteze aparatură radar pe automobile neinscripționate cu însemnele Poliției, desfășurând o activitate sub acoperie, tot fără drept? Și exemplele pot continua, din păcate, la nesfârșit.
Acoperiții nelegali sunt buni de pușcărie
Noul Cod de procedură penală al României, în vigoare din februarie 2014, reglementează cu exactitate „Utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reală și a colaboratorilor“. Numai că legea nu este respectă. Astfel, folosirea acoperiților nu este posibilă decât dacă a fost dispusă de către procurorul care supraveghează ori efectuează o urmărire penală și doar pe o perioadă de 60 de zile. Iar munca investigatorilor acoperiți este posibilă și legală doar atunci când „există o suspiciune rezonabilă“ privind săvârșirea de infracțiuni privind securitatea națională, traficul de droguri, arme sau persoane, actele de terorism sau finanțare a terorismului, spălarea banilor, falsificarea de monede, alte valori ori instrumente electronice de plată, șantajul, lipsirea de libertate, evaziunea fiscală când este vorba despre acte de corupție, infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE etc., în general infracțiuni a căror pedeapsă se ridică la peste șapte ani de închisoare (art. 148 din noul Cod de procedură penală).
Drept urmare, cum se face că inspectorii ANAF îndrăznesc să-și pună peruci și mustăți false, deghizându-se în ceea ce nu sunt, pentru a-i prinde cu ocaua mică pe ospătarii care primesc ciubuc nefiscalizat, pe gogoșari sau pe babele din piață care nu eliberează bon fiscal? Total în disprețul legii, este răspunsul exact. Mod în care cetățeanului de rând îi sunt răstrânse în chip samavolnic libertăți fundamentale, deoarece astfel de operațiuni sub acoperire nu sunt avizate de către procuror.
În concluzie, acoperiții care lucrează sub acoperire fără drept nu sunt decât niște infractori, deoarece au foarte clară reprezentarea faptului că încalcă legea (nu contează dacă din proprie inițiativă sau la dispoziția superiorilor) și totuși o fac. Iar pedeapsa pentru aceștia ar trebui să fie majorată corespunzător, datorită funcțiilor pe care le ocupă.
Exclusiv
O încercare de repozitionare: de la infractor narcoman, santajist si spagar la cetățean
De ceva timp remarcam o incercare de repozitionare a infractorului narcoman, santajist si spagar Catalin Stavri la noile realitati cotidiene conferite de calitatea de simplu cetatean, calitate care nu ii prieste deloc.
Dupa ce, in cursul saptamanii trecute, la sesizarea unor cetateni, infractorul narcoman, santajist si spagar Catalin Stavri a fost sanctionat contraventional pentru oprirea autovehiculului in loc interzis (aici), acesta tradeaza in modul specific si incearca o noua repozitionare prin prezentarea unei stiri care vizeaza situatia unor spatii detinute de comerciantii de flori din zona platoului Halelor Centrale.
Un demers dubios
Pentru cititori acest lucru nu ar avea o semnificatie aparte si ar putea fi privit ca o stire care prezinta un demers al noii administratii (aici).
Insa, pentru cunoscatori, prezentarea unui astfel de material ridica mai multe semne de intrebare.
Primul dintre acesta este legat de situatia juridica a autorului care a prezentat o situatie care (aici), din putinele informatii pe care le detinem, are legatura cu faptele pentru care este acuzat in dosarul penal instrumentat de domnul procuror Mihaila Mihai, Seful Sectiei Urmarire Penala din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si pentru care a fost cazat in arestul IPJ Prahova si/sau IPJ Dambovita, sa fim mai exacti.
Poate infractorul incearca vigilenta domnului procuror!
De aceea se impune verificarea modului de respectare a obligatiilor impuse prin masura preventiva a controlului judiciar si daca aceste abordari constituie o incalcare a obligatiilor.
Încercarea de a se adapta noilor condiții
Un al doilea semn de intrebare vizeaza incercarea de repozitionare in siajul noii administratii, acesta uitand, in maniera caracteristica unui tradator, faptul ca aceste tipuri de situatii erau cele care ii confereau un atu in relationarea cu fosta administratie condusa de primarul Volosevici Andrei, care la randul sau fusese avertizat, la inceputul mandatului, de legatura nefireasca si asocierea nepotrivita cu acest tradator.
Un trecut marcat de cunoștințe dubioase
Asocierea de la care se pare ca i s-a tras atat sfarsitul politic dar si inceputul problemelor judiciare.
Daca ar fi manifestat putina atentie si ar fi pus cap la cap toate informatiile publice, macar cele publice, si-ar fi dat seama ca nu era decat o chestiune de timp pana cand acesta va fi victima gruparii infractionale, grupare care a actionat si in timpul fostului procuror Negulescu, care ii furniza informatii cu privire la persoanele cercetate in dosarele penale instrumentate si cu privire la masurile, in special preventive, care urmau a fi dispuse in privinta acestora.
Cu toate ca ascensiunea infractorului i s-a datorat exclusiv procurorului Negulescu, acesta nu a ezitat sa intoarca miseleste armele impotriva acestuia in momentul in care Negulescu a avut primele probleme judiciare.
Caracterul infractorului narcoman, santajist si spagar Catalin Stavri (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc
Bine ca macar el nu a avut tupeul inimaginabil sa il minta privindu-l pe acesta in ochi, preferand sa ii intoarca spatele precum o curva.
Acesta este caracterul, acesta este omul.
Aceasta este adevărata față a infractorului narcoman, santajist si spagar Catalin Stavri ale cărui acțiuni reflectă degringolada morală și etică. În loc să manifeste loialitate și respect, a ales să se războiască cu cei care i-au fost aliați, dovadă că trădarea este un risc inerent în carierele marcate de crima organizată și corupție (aici).
Această situație subliniază nevoia urgentă de a restaura integritatea în administrația publică și de a acționa împotriva corupției, asigurând un climat de transparență și responsabilitate în comunitate. (Cristina T.).
Exclusiv
Stătescu, acoperit de corupție și speranțe neîmplinite: Soarta electorală a fostului primar
Exclusiv
Alexandru Fulgeanu: De la ghivece la scandaluri, între mantia de primar și controversele personale
Relații complicate și scandaluri personale
-
Exclusivacum o zi
Guvernul răspunde criticilor Avocatului Poporului privind pensiile militare
-
Exclusivacum 2 zile
Moștenirea lui Silviu Prigoană: Un labirint al corupției și alianțelor periculoase (II)
-
Exclusivacum 2 zile
Mihai Polițeanu promite legalitate în Ploiești: Acțiuni impotriva ilegalităților în zona Hale și Piețe
-
Exclusivacum 4 zile
Sindicatele din Penitenciare reacționează la declarația lui Ilie Bolojan cu privire la pensiile militare
-
Exclusivacum 5 zile
Afacerea ROSAL: Meciul subteran între mafia deșeurilor și justiție
-
Exclusivacum 3 zile
Acuzații de corupție în procesul de mutare a Polițiștilor de Penitenciare
-
Exclusivacum 3 zile
Moștenirea lui Silviu Prigoană: Un labirint al corupției și alianțelor periculoase
-
Exclusivacum 4 zile
Impactul protestului pensionarilor militari din 29 noiembrie 2024: O privire asupra așteptărilor și cerințelor