Câteva exemple de amnezie populară, pur aleatorii

0
428

Că poporul are memoria scurtă, nu-i nicio noutate şi nici nu poţi pretinde, de altfel, să o aibă în vreun fel: aceasta este cum este şi punct. Vă dăm câteva exemple de amnezie populară, pur aleatorii, enumerate fără a avea vreun criteriu anume, pentru ca afirmaţia să nu apară ca fiind nesusţinută:

–         Românii au uitat tăierile salariale, ale pensiilor şi ale diferitelor indemnizaţii operate de piticul Boc, cu acordul matrozului Băsescu, pe motiv că, chipurile, austeritatea era impusă de iminenta intrare în colaps financiar a României, când, în realitate, măgăria guvernamentalo-prezidenţială a fost samavolnic săvârşită pentru a avea ea, „elita”, bani pentru a cheltui miliarde de euro cu clientela de partid şi a camarilei prezidenţiale, cu, bineînţeles, paraîndărătul aferent. Miliarde prăduite prin: retrocedările ilegale de la ANRP, investiţiile supraevaluate şi inutile ale diferitelor ministere în terenuri de fotbal în pantă, patinoare, parcuri în păduri ori mlaştini, piscine şi ştranduri olimpice, toate în comune care nu aveau nici măcar alimentare cu gaze ori cu apă potabilă şi nici canalizare, pârtii de schi, telegondole sau telescaune care au funcţionat, cel mult la inaugurare (şi atunci prost!), precum şi pentru multe alte tâmpenii şi năzdrăvănii care au umplut ţara pe vremea regimului de tristă amintire al PDL, una nemaifiind funcţională astăzi.

–         Românii au uitat cazul Mariana Rarinca, executată abuziv, în stil liberian, de trinomul DNA-SRI-ÎCCJ, numai pentru a satisface orgoliile decrepitei preşedintă a ÎCCJ.

–         Românii au uitat (în acest caz chiar au ignorat), aberantele dispoziţii ale noilor coduri în materie civilă şi penală pentru care executivul portocaliu şi-a asumat răspunderea parlamentară, aşa de „profesionist” lucrate că, până în prezent, sute de texte de lege au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională a României.

Sigur, sunt multiple şi variate alte exemple de amnezie colectivă, pe care nu are rost să le inventariem acum, deoarece nu acesta ne este scopul.

Demersul nostru vizează, însă, uitarea pe care o observăm la „organe”. Într-un stat normal, de drept şi democratic, cum clamează puterea politică că ar fi România, instituţiile publice – aflate în structura uneia dintre puterile statului (legislativă, executivă, judecătorească) –, ar trebui să aibă o memorie de pachiderm. Aş, ţi-ai găsit!

Sesizate / informate, toate, în 2014 şi, după caz, 2015, următoarele vajnice instituţii ale bietului stat român, au pus batista pe ţambal, au băgat gunoiul sub preş şi au mers, lăutăreşte, înainte:

– conducerea SRI, în repetate rânduri;

– Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii nr. 4c-20/ 131/ 26.08.2014;

– Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii – cerere de verificare cu nr. P 2551/14 din 27.08.2014;

– Directia Nationala Anticoruptie – plangere penala si denunt[1], dosar nr. 83/P/2014 (reunit cu nr.84/P/2014) si dosar nr. 109/P/2014 (reunit cu nr. 125/P/2014), pentru savarsirea infractiunilor de: abuz in serviciu, uzurparea functiei, omisiunea sesizarii organelor judiciare, delapidare, fals intelectual, uz de fals, luare si dare de mita. La ingerinta nepermisa a SRI (exista indicii certe chiar in Ordonantele de clasare si in lucrarile oficiale din dosare), procurorii de caz au clasat toate cauzele cu motivatii vadit netemeice, nelegale si neprofesionale.

In aceste dosare penale, trei denuntatori au sesizat procurorilor un amplu si complex ansamblu infractional descris, argumentat, detaliat si cu indicarea probelor, in care sunt implicati generali si ofiteri SRI si care vizeaza / se refera si la:

– amploarea coruptiei in SRI, cu insertie de ofiteri conspirati /deplin conspirati, cunoscuta si tolerata de conducerea Serviciului;

– conexiunile faptelor si faptuitorilor cu numerosi magistrati prahoveni (TUDOSE LIVIU – procuror general al Parchetului de le langa Curtea de Apel Ploiesti, TUDOSE ROXANA – vicepresedinte al Curtii de Apel Ploiesti, URLATEANU ELISABETA, TEISANU FLORENTIN – judecatori, NEGULESCU MIRCEA – procuror);

– implicarea unor oameni politici din formatiunea politica aflata in prezent la guvernare (DRAGNEA LIVIUGHITA SEBASTIAN – fost deputat si membru in Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de InformatiiCOSMA MIRCEA – presedintele Consiliului Judetean Prahova, fost presedinte al organizatiei judetene PSD Prahova);

– implicarea unor alesi  locali / functionari publici  din administratia publica (VLAD OPREA – primarul orasului SinaiaRADULESCU BEATRICE – secretara Primariei orasului Sinaia, fina col. SRI MARIN CONSTANTIN, BUCĂ TOPALU GHEORGHE – director in Consiliul Judetean Prahova); FILIP ALINA, manager de spital, oameni de afaceri (VÎRCOLICI ALEXANDRU, OJOGA MIRCEA, FILIP ALIN) etc. etc.

– gruparea de criminalitate economico-finaciara organizata COSMA MIRCEA – ALEXE RAZVAN – PĂVĂLEANU MARCEL (fost functionar public inSecretariatul General al Guvernului) s.a.

Am constatat cu amaraciune ca nici macar nu s-a dorit elucidarea tuturor faptelor si imprejurarilor savarsirii acestora, unele fiind calificate, de plano, ca nefiind infractiuni ori ca, pur si simplu, nici nu s-ar fi comis.

Procurorii de caz au inceput si efectuat urmarirea penala plecand de la premisa inoculata de SRI – care i-a dominat determinant pana la adoptarea solutiilor de clasare – ca sesizarile au fost promovate de persoane nemultumite de anumite masuri sanctionatorii care li s-au aplicat (si, numai din acest motiv, le considera abuzive, nelegale si netemeinice), fiind animate de dorinta de razbunare si de a-i face rau onestului si candidului col. SRI MARIN CONSTANTIN, care a acumulat o avere de un milion euro, partial fraudulos. Se observa mentalitatea nedeontologica a DNA care crede că, dacă denunţătorul are probleme, denunţul e ilegitim, ceea ce este contrar principiilor procesului penal si contravine obligatiilor procurorilor statuate in legile si regulamentele care le reglementeaza activitatea.

– Curtea Militara de Apel Bucuresti şi Tribunalul Militar Bucureşti – sesizate cu plangeri impotriva solutiilor de neurmarire penala in dosarele DNA, care – la intervenţia Binomului şi a tovarăşului general Gabriel Oprea (pe atunci necăzut în dizgraţie) – au respins en fanfare acţiunile credulilor foşti ofiţeri SRI !

– Preşedinţia României, care a trimis memoriile, spre „competentă” soluţionare, la … SRI (sic!).

Avem bănuiala legitimă că, dacă ar fi fost de bună credinţă, profesioniste şi fără partipris, astăzi, probabil, nu mai existau cazurile Dragnea, Ghiţă, Tudose Liviu sau Negulescu Mircea şi altele care, implacabil, vor mai apărea în viitorul imediat!

Pentru că, dacă de regula, in ordinele elitare, injustiţiile se indura de dragul mentinerii rolului coagulant al ierarhiei, la organele judiciare şi în instanţe, însă, abordarea ar trebui să fie strict şi exclusiv „pe lege”.

Dar, cu procurori ca ROŞU CLAUDIA, DORU ŢULUŞ ori, mai recent, NEGULESCU MIRCEA, alias „Portocală” sau „sunt periculos, să moară mama!”, precum şi cu judecători ca BOGDAN CAMELIA, nicio şansă!***

 

[1] Document cu 62 file si 105 file de inscrisuri izvoare de proba / probe anexate pentru sustinerea sesizarii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here