(Preluare Inpolitics):

Scandalul ordinului ministerial privind înhumarea morților de Covid despre care ministrul Sănătății nu avea habar, l-a lovit teribil pe Vlad Voiculescu, căruia i se cere chiar demisia după gafa făcută. Marea întrebare e dacă nu cumva scandalul ar putea lua o altă turnură, de-a dreptul penală.

Scandalul Voiculescu, dar și alte acțiuni din ultima vreme au scos iar la lumină prevederile unui ordin de ministru de anul trecut, cu nr. 570 din 6 aprilie 2020, semnat de fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru: „cadavrele contaminate ca urmare a infecției COVID-19 confirmate prin teste specifice de laborator, care au fost autopsiate, se îmbălsămează cu caracter obligatoriu la sfârșitul autopsiei pentru a preveni transmiterea infecției. Aceste cadavre se igienizează, dar nu se efectuează asupra lor manopere de cosmetizare și nici nu se îmbracă, înainte de a fi introduse în sac”.

Oamenii nu mor, însă, dezbrăcați, ceea ce înseamnă că ei, de fapt, au fost dezbrăcați înaintea înhumării, în urma ordinului lui Tătaru.

Poate, însă, un ordin de ministru, adică legislație secundară, să bată o lege, precum Codul penal?

Iar potrivit Codului penal și jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, dezbrăcarea cadavrelor se încadrează la profanare de cadavre, prevăzute în noul cod penal, cel care, față de vechiul, introduce o separație față de profanarea de morminte.

Ce prevede Codul penal:

Art. 383
Profanarea de cadavre sau morminte
(1) Sustragerea, distrugerea sau profanarea unui cadavru ori a cenuşii rezultate din incinerarea acestuia se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Și ce spune despre profanarea cadavrelor o interpretare a ICCJ din decizia nr. 907 din 21 februarie 2003, care se menține intactă chiar dacă avem un nou Cod penal, pentru că nu au existat modificări de fond:

”Din interpretarea prevederilor art. 319 C. pen. rezultă că pot fi încadrate în această infracţiune lovirea, vătămarea, tăierea, străpungerea cadavrului, întoarcerea acestuia în altă poziţie, degradarea, distrugerea, suprimarea, sustragerea cadavrului sau unei părţi din acesta, a cenuşii, dezgroparea, dezbrăcarea cadavrului, aruncarea oaselor sau rămăşiţelor pământeşti ori a cenuşei, murdărirea cadavrului, ataşarea unui obiect sau însemn de natură a leza memoria persoanei decedate”.

Într-un articol de specialitate de acum cîțiva ani al prof.univ.dr.Nicolae Grofu, criminalist de mare calibru și autor de numeroase cărți, se arăta:

”Infracţiunea de profanare de cadavre sau morminte ocroteşte relaţiile privind convieţuirea socială, a căror normală formare, desfăşurare şi dezvoltare depind de apărarea sentimentului colectiv de pietate faţă de cadavrul uman, cenuşa rezultată din incinerarea acestuia, mormântul, urna funerară şi monumentul funerar. Existenţa unor asemenea fapte în viaţa socială l-a determinat pe legiuitor să le incrimineze pentru a proteja respectul cuvenit cadavrului uman şi cenuşii rezultate din incinerarea acestuia, mormântului, urnei funerare şi monumentului funerar. Obiectul juridic special al acestei infracţiuni îl constituie relaţiile de convieţuire socială, a căror normală dezvoltare este condiţionată de cultivarea şi păstrarea sentimentului colectiv de respect profund faţă de cadavrele omeneşti şi de cenuşa rezultată din incinerarea acestora, precum şi de lucrurile în care sunt păstrate acestea (morminte, urne şi monumente funerare), sentiment care constituie o valoare socială. Este vorba deci de relaţii de convieţuire socială ce se formează în jurul acestei valori, împreună cu care formează obiectul ocrotirii penale. Cadavrul unei persoane (chiar nou-născute) poate constitui obiect material al infracţiunii de profanare de cadavre sau morminte atât înainte, cât şi după înhumarea sau incinerarea lui, indiferent unde şi în ce stare s-ar afla, precum şi cenuşa rezultată din incinerarea acestuia”.

Concluzia e limpede: tratarea fără respectul cuvenit a cadavrelor e infracțiune pedepsită cu pușcărie.

De aici, o întrebare justificată: ar putea scandalul cadavrelor dezbracate în spitale înainte de înhumare să genereze acțiuni penale în justiție?

Să menționăm în treacăt un scandal în derulare în Italia, acolo unde sute de familii care au avut morți de Covid s-au unit și au acționat în justiție premierul Giuseppe Conte și pe ministrul Sănătății, Roberto Speranza, cerînd despăgubiri imense pe motiv că nu au luat măsurile potrivite în pandemie.