Actualitate
Kovesi, un nou record/15 afirmaţii false, parţial false, confuze, inexacte sau contradictorii. Distorsionarea şi contorsionarea realităţilor factuale la fiecare 3 minute şi un pic
Un procuror şef al unei instituţii de luptă anticorupţie nu poate minţi sau induce în eroare opinia publică. Un interviu de 50 minute ce a cuprins 15 afirmaţii false, parţial false, confuze, inexacte sau contradictorii. Distorsionarea şi contorsionarea realităţilor factuale la fiecare 3 minute şi un pic.
*Despre participarea în lucrările comisiei parlamentare de anchetă
- LCK: “Aşa cum am procedat şi în 2007, când eram Procuror General. Nu există nicio prevedere legală în baza căreia un procuror să fie obligat să meargă să dea explicaţii în Parlament. Atunci am cerut punctul de vedere al CSM, s-a dat o hotărâre de principiu. Acelaşi lucru am făcut şi acum.”
Afirmaţie parţial falsă
Realitate: Deşi CSM nu a instituit în 2007 obligativitatea prezenţei în comisiile parlamentare, aceeaşi hotărâre a CSM din 2007 invocată şi în 2017 stipulează următoarele: “s-a hotarat ca, in mod exceptional, pot participa in calitate de invitati la Comisiile parlamentare atunci cand este necesara clarificarea unor aspecte de natura tehnica sau a unor informatii de interes public.”
Link Hotărârea CSM 2007, punctul 12
https://www.juridice.ro/…/exclusiv-sedintele-csm-din-24-mai…
- LCK: “Ca atare, potrivit legii, eu nu mă pot prezenta undeva, într-o comisie de anchetă care nu are atribuţii să ancheteze activitatea profesională pe care eu am desfăşurat-o sau o desfăşor. (…) Nu există nicio obligaţie legală de a te prezenta în calitate de martor sau altă calitate la o altă comisie de anchetă”
Afirmaţie falsă
Realitate: Decizia 430 din 2017 a CCR, punctul 43: “Persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezintă, în virtutea funcției lor de conducere autorități/instituții publice ce nu se află sub control parlamentar, care, în considerarea principiului colaborării loiale între instituțiile/autoritățile statului, au obligația să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile și indiferent de obiectul anchetei parlamentare ”. CCR decide în numele legii iar decizia e definitivă şi general obligatorie pentru toate instituţiile statului.
Link Decizie CCR 430 din 2017
https://www.ccr.ro/files/products/Decizie_430_2017.pdf
- LCK: “Am răspuns de fiecare dată la ceea ce am fost întrebată”
Afirmaţie falsă
Realitate: Din iunie 2017 până în august 2017, în 4 corespondenţe cu comisia parlamentară procurorul şef DNA a refuzat să se prezinte la invitaţiile comisiei iar în a 4-a scrisoare trimisă comisiei parlamentare, datată 11 august, în 7 pagini nu a răspuns la cele 2 întrebări transmise de comisie: dacă a fost în noaptea alegerilor prezidenţiale din 2009 acasă la G.Oprea şi, dacă da, în ce scop. Aşadar, procurorul şef DNA nu a răspuns de fiecare dată la ceea ce a fost întrebat.
Link a 4-a scrisoare din 11 august, de 7 pagini în care nu a răspuns la 2 întrebări
http://m.gandul.info/…/scrisoarea-in-15-puncte-trimisa-de-k…
Link ultima scrisoare trimisă de comisia parlamentară în care a adresat 2 întrebări
http://romanialibera.ro/…/foto–comisia-care-anchetea…/img/2
*Despre conflictul cu Inspecţia Judiciară
4. LCK:“Noi nu suntem în conflict cu Inspecţia Judiciară.”
Afirmaţie falsă
Realitate: Trei note apărute în public arată, pe de o parte, conflictul dintre Inspecţia Judiciară şi DNA şi, pe de altă parte, conflictul între inspectorii Inspecţiei Judiciare. O primă notă, datată 25 august 2017, descrie conflictul dintre procurorii DNA şi inspectori, prin manifestări “lipsite de calm şi răbdare, bazate pe un ton ridicat”, ce a creat mai multor procurori o stare de discomfort “manifestată prin plâns”- “lucru care poate fi confirmat şi de procurorul şef directie Laura Codruţa Kovesi”.
A doua notă, datată 29 august 2017, arată că şefa DNA le-a transmis inspectorilor pe “ton autoritar” că dacă vorbesc cu procurorii care şi-au încetat activitatea în cadrul DNA va contesta raportul Inspecţiei Judiciare. A treia notă, datată 25 august 2017 şi trimisă Inspecţiei, semnată de Laura Codruţa Koveşi şi alţi procurori DNA, arată nemulţumirile DNA în privinţa Inspecţiei referindu-se la aceeaşi temă a discuţiilor cu foşti procurori DNA.
Link notă 25 august 2017
https://www.luju.ro/…/inspectoarea-otravita-procuroarea-ele…
+
Link notă 29 august 2017
https://www.luju.ro/…/inspectorii-csm-amenintati-si-ironiza…
+
Link notă 25 august 2017- trimisă de DNA la Inspecţie
https://www.luju.ro/…/smiorcaitii-de-la-dna-intr-o-miorlaia…
*Despre ancheta DNA pe OUG 13
5. LCK: “Ancheta a început undeva în luna martie”
Afirmaţie falsă
Realitate. Ancheta DNA pe OUG 13 a început pe 2 Februarie, potrivit comunicatelor DNA din 2 şi 27 Februriarie 2017. Încă din 24 Februarie 2017, cauza era deja clasată la DNA, disjunsă şi declinată la Parchetul General, potrivit DNA.
Link comunicat DNA 2 Februarie 2017
http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8004
+
Link comunicat Dna 27 Februarie 2017
http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8044
*Despre nota/memoriul inspectorului Elena Rădescu
6. LCK:“Acest memoriu (n.m. memoriul depus de Elena Rădescu) vizează o chestiune internă a Inspecţiei Judiciare cu care DNA nu are nimic de-a face. Ce se întâmplă între membrii echipei de control, între echipa de control şi conducerea inspecţiei nu are nicio legătură cu DNA”
Afirmaţie parţial falsă
Realitate. Nota datată 25 august 2017 descrie inclusiv conflictul dintre procurorii DNA şi inspectori, prin manifestări “lipsite de calm şi răbdare, bazate pe un ton ridicat”, ce a creat mai multor procurori o stare de discomfort “manifestată prin plâns”- “lucru care poate fi confirmat şi de procurorul şef directie Laura Codruţa Kovesi”. Descrierea în note apărute în public şi depuse la CSM şi Inspecţia Judiciară a unui conflict cu procurorii DNA nu poate fi considerată numai o chestiune internă a Inspecţiei Judiciare cu care DNA nu are nimic de-a face.
Link notă 25 august 2017
https://www.luju.ro/…/inspectoarea-otravita-procuroarea-ele…
*Despre fugarii din România, Sebastian Ghiţă, Puiu Popoviciu
7. LCK:“Nu a întrebat nimeni Poliţia română cum au reuşit să treacă frontiera, nu ştiu dacă s-au constituit dosare penale pentru trecere frauduloasă a frontierei pentru că ei aveau interdicţie de a se prezenta, dar în niciun caz nu e treaba DNA ca în momentul în care a instituit un control judiciar la un inculpat să-l păzească. E treaba Poliţiei ”
Afirmaţii parţial false
Realitate. În cazul Sebastian Ghiţă, aflat sub control judiciar, DNA Ploieşti a dispus prin ordonanţă de supraveghere, emisă pe 48 de ore, măsuri ce nu au presupus control în trafic sau limitarea libertăţii inculpatului. Măsurile din ordonanţă au fost coordonate de procurorul DNA Ploieşti care a emis actul, măsurile au fost în responsabilitatea lui de coordonator al anchetei penale şi doar au fost puse în aplicare de DOS care a lucrat în subordinea procurorului DNA Ploieşti. Aşadar, cel puţin în cazul S.Ghiţă, nu a fost numai treaba Poliţiei, ci şi a coordonatorului anchetei- DNA Ploieşti.
Link măsuri dispuse de DNA Ploieşti
https://www.agerpres.ro/…/ancheta-interna-in-politia-romana…
*Despre procurorii care gândesc cu sufletul nu cu legea
8. LCK:“Pot să vă spun doar că noi nu gândim cu sufletul. Deci noi ca procurori trebuie să fim reci şi să aplicăm dispoziţiile legale(…) Noi nu gândim cu sentimentele. Noi nu judecăm, noi nu ne trăim viaţa prin prisma acestor evenimente”
Afirmaţie falsă.
Realitate. Chiar şefa DNA în declaraţii publice a arătat că gândeşte emoţional şi în funcţie de aşteptările din spaţiul public.
Declaraţie 21 Septembrie 2016, Laura Codruţa Kovesi, în cazul Gigină:”Deci o mamă rămâne să aştepte”
Declaraţie 30 Septembrie 2016, Laura Codruţa Kovesi, Europa FM:”E vorba de un caz în care așteptarea socială a fost extrem de mare și este foarte mare. Acel vot a blocat justiția. Deci toate așteptările din spațiul public, toate așteptările justificate sau nu ale oamenilor au rămas în așteptare pentru că nu se mai poate da niciun verdict în urma acelui vot politic.
CTP: V-aţi referit la opinia publică, la oameni din spaţiul public. Dvs n-aţi vorbit de dânşii, aţi vorbit de mamă, de o persoană care era mama lui Bogdan Gigină, cel care a murit, care era parte în procesul ce urma să se desfăşoare.
Declaraţie 30 Septembrie 2016, Laura Codruţa Kovesi, Europa FM: Da, m-am referit și la așteptările tuturor oamenilor, inclusiv la ale părților din dosar. (…) Era vorba de blocarea anchetei şi de aşteptarea pe care trebuie să o aibă şi cetăţenii sau pe care o au cetăţenii şi părţile din dosar.
CTP: Nu mi-aţi răspuns la întrebare. Consideraţi în continuare că această declaraţie este în concordanţă cu regulile meseriei de procuror
Declaraţie 30 Septembrie 2016, Laura Codruţa Kovesi, Europa FM: Bun. Meseria de procuror sau declarațiile mele în calitate de șef al DNA nu pot fi ca la matematică unu cu unu fac doi. Este posibil câteodată să existe anumite nuanţări, să existe anumite interpretări, este posibil ca mesajul pe care vreau să-l transmit să fie interpretat sau să fie perceput altfel. M-am referit la aceste aşteptări care există pe marginea acestui dosar, implicit şi a mamei care este parte în dosar”
Link Kovesi declaraţie mamă
https://www.agerpres.ro/…/kovesi-despre-cazul-oprea-este-un…
+
Link Kovesi declaratie mamă Europa FM
https://www.europafm.ro/laura-codruta-kovesi-la-avocatul-di…
*Despre recuperarea prejudiciilor
9. LCK:“Spre exemplu, anul trecut am instituit sechestre de peste 667 milioane de euro.(…) Problemele apar atunci când, prin hotărâre judecătorească se decide confiscarea acestor bunuri şi celelalte instituţii nu ştim cât reuşesc să confişte efectiv aceste bunuri sau nu…”
Î: Cât s-a recuperat din aceste sechestre de 667 de milioane?
LCK: “Într-unele din dosare s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti definitive. Anul trecut suma care a rămas definitivă de confiscat este undeva la 200 de milioane de euro. Mai departe, nu ştiu cât s-a confiscat că nu este de competenţa DNA”
Î: Deci din mai bine de jumătate de miliard de euro s-au recuperat vreo 200 de milioane…
LCK: “Da, efectiv, da, pentru că nu toate procesele au fost
judecate în acelaşi an. Sunt procese care se judecă în 2-3 ani. Dar din cele 200 de milioane de euro, decise de instanţă, trebuie întrebat ministerul de Finanţe cât % din cele 200 de milioane a reuşit să confişte efectiv sau nu”
Afirmaţii confuze şi parţial inexacte.
Realitate.
În 2016, DNA a dispus măsuri asiguratorii în echivalentul a 667,94 milioane de euro. Însă tot în 2016, numai din cauzele DNA- instanţele, prin 204 hotărâri judecătoreşti rămase definitive, au confirmat/validat/hotărât recuperarea a doar 226 milioane de euro din dosarele DNA. Aşadar, anual, doar o treime din cifrele DNA indicate ca măsuri asiguratorii sunt şi confirmate de instanţă prin decizii definitive.
În 2016, nu au fost recuperate 200 de milioane, aşa cum se recunoaşte ulterior. Suma exactă este de 226 milioane de euro validate de instanţă în 2016 în dosarele DNA. Din aceste 226 de milioane de euro, 190 de milioane au fost plată despăgubiri civile, iar confiscarea specială a fost indicată de către instanţe să se facă doar pentru 36 de milioane de euro. În 2016, suma recuperată în cursul procesului penal a fost doar de 5,1 milioane euro- sursa Bilanţ DNA pe 2016, punctul 4.3 lit a şi b.
Link Bilanţ DNA pe 2016
http://www.pna.ro/faces/bilant_activitate.xhtml?id=38
*Despre activitatea DNA
Î: Ascultătorii au această senzaţie. Că în ultima vreme activitatea DNA este mai puţin intensă decât a fost în anii trecuţi. E corect, greşesc oamenii?
10. LCK:“Din punct de vedere statistic îi contrazic. Statistica este observatorul cel mai obiectiv aş putea să spun eu. Ca număr de persoane trimise în judecată, ca număr de rechizitorii, cred că lucrurile stau la fel. Cel puţin în anul acesta, avem peste 209 trimiteri în judecată, sunt peste 570 de inculpaţi trimişi în judecată, deci statistic- cam cum stăteam şi anul trecut”
Afirmaţie parţial falsă
Realitate. Activitatea DNA e mai puţin intensă decât anul trecut, din punctul de vedere al numărului de inculpaţi. Pe tot anul 2016 au fost trimişi în judecată un total de 1271 de inculpaţi. Ceea ce înseamnă că până în luna iunie 2017 ar fi trebuit să fie în jur de 635 de inculpaţi. Şefa DNA vorbeşte în septembrie 2017 de 570 de inculpaţi, cu vreo 65 mai puţin decât trebuia să existe în iunie, deci acum 3 luni. Aşadar, DNA nu stă statistic cum stătea anul trecut.- sursa Bilanţ DNA pe 2016, punctul 2 .Ascultătorii au avut dreptate.
Link Bilanţ DNA pe 2016
http://www.pna.ro/faces/bilant_activitate.xhtml?id=38
*Despre decizia CCR
11. LCK:“ Însă vă reamintesc ce am spus anul trecut, în Martie 2016, când CCR a pronunţat o decizie privind modul cum se lucrează pe interceptările convorbirilor. Şi în acel moment am spus că DNA nu are suficiente resurse şi am spus că ritmul de soluţionare a dosarelor va creşte”
Afirmaţie parţial falsă
Realitate. În Martie 2016, după decizia CCR, Laura Codruţa Kovesi a spus că decizia “nu afectează capacitatea DNA de a-şi face activitatea”, că DNA este “pe drumul cel bun”, dar a spus că decizia “va avea efect asupra duratei soluţionării dosarelor”. Durata de soluţionare a dosarelor creşte, ritmul de soluţionare scade. Şi nu invers.
Link declaraţie Martie 2016- decizia CCR nu afectează capacitatea DNA
http://www.gandul.info/…/kovesi-arata-ca-decizia-ccr-privin…
+
Link declaraţie Martie 2016- sutem pe drumul cel bun va avea efect asupra soluţionarii dosarelor
http://www.rfi.ro/politica-85580-kovesi-la-rfi-decizia-ccr-…
*Despre competenţa umăririi penale
12. LCK:“ Spre deosebire de ceilalţi procurori din alte structuri, unde ei pot doar să supravegheze urmărirea penală, la DNA, competenţa de a efectua urmărirea penală este obligatorie pentru procuror şi el trebuie să facă efectiv ancheta”.
Afirmaţie parţial falsă
Realitate. Potrivit NCPP, art.56, sunt destul de puţine cazuri, şi acelea reglementate de lege- prin infracţiuni şi competenţe, în care urmărirea penală nu se efectuează în mod obligatoriu de procuror. Comparaţie nerelevantă menită să inducă în eroare.
Link art 56, NCPP
https://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art-56
*Despre resurse cerute de DNA
Î: Aţi cerut resurse şi nu vi s-au acordat?
13. LCK: “Am cerut, sigur că da. Anul trecut am făcut o solicitare la MJ. Am cerut şi resurse materiale şi umane. Din totalul resurselor pe care le-am cerut, am primit un număr de 40 de posturi de poliţişti. Eu am făcut cel puţin 5 reveniri la MJ…Reveniri avem din septembrie anul trecut. Ultima revenire e la începutul lunii iulie sau august către MJ, unde am adus la cunoştinţă această situaţie însă…”
LCK:”Deci este foarte greu cu aceste resurse limitate să reuşim să menţinem acelaşi ritm. Cum era poate în 2014 sau 2013.
Cât aţi cerut în total, cât aţi spus că aveţi nevoie?
Iniţial am cerut 120 de poliţişti, am primit 40.”
Afirmaţii confuze, parţial false.
Realitate. Încă din Martie 2016, DNA a primit, potrivit declaraţiilor Laurei Codruţa Kovesi, o suplimentare de încă 40 de poliţişti. DNA nu ceruse 120, ci 130 de poliţişti şi resurse materiale de încă 10 milioane de euro. La sfârșitul anului 2016, în total personalul poliției judiciare din DNA era format din 249 polițiști din totalul de 260 posturi prevăzute în organigramă. Aşadar, la finele lui 2016, mai existau doar 11 posturi în organigramă pentru angajarea de poliţişti.
La finalul lui 2015, DNA avea 218 poliţişti, la finalul lui 2014- DNA avea 187 de poliţişti, la finalul lui 2013- DNA avea 168 de poliţişti. Aşadar, mergând pe comparaţia procurorului şef, din 2013 până în 2016 inclusiv, resursele DNA nu au fost limitate, ci au crescut în timp, cu 81 de poliţişti.
Sursa/ bilanturile DNA http://www.pna.ro/faces/bilant_activitate.xhtml?id=38
+
Link declaraţie Martie 2016- am primit 40 de poliţişti, am cerut
130 de poliţişti şi încă 10 milioane de euro
http://www.rfi.ro/politica-85580-kovesi-la-rfi-decizia-ccr-…
*Despre protocoalele de colaborare cu SRI
Î: Duce instituţia lipsa protocoalelor de colaborare cu SRI între altele?
14. LCK:“N-are nicio legătură protocoalul de colaborare. În acest moment, avem nişte dispoziţii legale pe care trebuie să le respectăm. Din punct de vedere tehnic, noi respectăm în totalitate dispoziţiile legale, problema e că ducem lipsă de resurse. Sunt anumite activităţi şi vă dau un exemplu. Cu supravegherea operativă cum o numim noi, dar în termeni populari este acel filaj. Câteodată ai nevoie de filaj. Să vezi o persoană când se deplasează dintr-oparte în alta.Vă daţi seama că trebuie resurse umane şi materiale să poţi să faci această activitate pe care noi nu o desfăşuram. ”
Î: Deci duceţi sau nu lipsa acelor protocoale?
LCK: “Sigur că da, sigur că da, sigur.”
Afirmaţii contradictorii. De la “N-are nicio legătură protocoalele de colaborare” până la “Sigur, sigur că da, sigur” că ducem lipsa protocoalelor de colaborare.
*Despre ancheta pe OUG 13
- LCK: “Numai un pic. Că aş vrea să lămuresc aici cu OUG 13. Da, mi-am asumat pentru că eu din punct de vedere al atribuţiilor pe care le am. Una din atribuţii este să verific legalitatea actelor din DNA şi să mă asigur că toţi procurorii respectă legea. Şi din această perspectivă a faptului că noi am respectat legea în tot ce a însemnat acel dosar, din acel punct de vedere, în acea sedinţă, am spus că noi ne-am asumat acest lucru şi că tot ceea ce s-a întâmplat a fost legal. La acest lucru m-am…”
Î: Asumarea nu ar însemna în momentul de faţă şi asumarea consecinţelor? Pentru că s-a rostogolit…
LCK: “Asumarea înseamnă tot ce îţi asumi (sic!). Inclusiv din momentul înregistrării până s-a dat soluţia, tot ce s-a întâmplat în acel dosar eu am cunoscut ca şef. Am considerat şi consider în continuare că nu s-a întâmplat nimic nelegal, că procurorii au respectat legea în tot ceea ce s-a făcut şi din această perspectivă, în cadrul şedinţei, am spus că ne-am, mi-am asumat şi îmi asum în continuare tot ceea ce s-a întâmplat acolo.”
Afirmaţie falsă
Realitate. O decizie nu mai poate fi considerată legală atunci când CCR a stabilit pentru toate instituţiile statului că a încălcat 3 alineate din legea fundamentală. Decizia CCR nr 68 din 27 Februarie 2017: În numele legii, CCR a decis că acţiunea DNA , prin care şi-a arogat atribuţia de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ, a încălcat competenţele constituţionale ale Guvernului şi Parlamentului, prevăzute la art 115 alin 4 şi 5 din Constituţie şi competenţele Curţii Constituţionale, prevăzute la art 146 lit din Constituţie. Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie pentru toate instituţiile statului. (Sorina Matei)
Link
Decizia CCR nr 68 din 27 Februarie 2017 prin care DNA a încălcat 3 alineate din Constituţie- legea fundamentală
https://www.ccr.ro/files/products/decizia_68+opinie.pdf
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.
Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice
Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.
GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”
Incertitudine în fața amenințărilor moderne
Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.
Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.
Miliarde investite, costuri viitoare neclare
Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.
Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.
Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră
În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.
Recomandări pentru o redresare urgentă
GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:
- Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
- Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
- Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
- Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”
Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.
SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”
„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!
Ploiești, orașul contrariilor: „Il Capo” face evaziune, justiția se trezește! (apartamentele-fantomă mai așteaptă) Ploiești, orașul unde „șotronul” judiciar e sport...
IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
Dezvăluiri incendiare aruncă, din nou și cu un tupeu greu de digerat, în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova....
IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
Dezvăluiri incendiare aruncă din nou în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, unde, se pare, conceptul de „conflict de...
Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
Sora, Soțul și Fiul – O triplă alianță contabilă în umbra viceprimarului În micuța și, până acum, liniștita localitate Boldești-Scăeni,...
Vărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
Trei crai de la răsărit, aceeași masă, aceeași recepție: rețeaua de apă-blat Anul de grație 2021. În timp ce cetățenii...
Coca-Cola sub domnia absurdului: Cum „Lordul” Nan și clanul său au transformat fabrica de fericire într-un focar de incompetență și ilegalități!
In adâncurile spumoase ale corporației Coca-Cola, acolo unde se presupunea că ar trebui să curgă bule de fericire și efervescență,...
Mizeria din poliție: Când sefii se spală pe mâini, iar polițiștii se spală… singuri!
Codul Muncii? O hârtie igenică prea scumpă pentru unii „Înalți”! Alarmă, șoc și groază în sistemul românesc de ordine publică!...
Scandal la ANP: Justiția română, o glumă proastă cu 24 de permisii și un polițist mort!
O corecție „dureroasă”: Nu 10, ci 24 de permisii pentru un criminal! Bucureștiul fierbe, iar scandalul din sistemul penitenciar capătă...
MAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!
Avertisment pentru naivii contribuabili: În România, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a perfecționat arta de a ignora legea, de a dezinforma...
SCANDALUL BONUSURILOR ÎN POLIȚIE: Europol acuză opacitate și favoritisme la acordarea majorărilor salariale
Sindicatul Europol trage un semnal de alarmă categoric cu privire la modul în care sunt distribuite majorările salariale pentru lucrări...
BONUSURI DE PERFORMANȚĂ ÎN POLIȚIE: Majorări salariale de până la 50% anunțate pentru semestrul I 2026
Sindicatul Sidepol a adus în atenția publicului vestea bună pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne: majorările salariale pentru lucrări de excepție...
Circul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
Când reformele bat la ușă, Ploieștiul petrece cu incompetența la masă! În plin avânt al reformelor guvernamentale, care amenință să...
Penitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
Ochi, urechi și… gura inchisă – Secretele bine păzite din pârnaie În peisajul pitoresc al penitenciarelor românești, unde fiecare zid...
SCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
CENEI 2026: CRIMA PERFECTĂ A NEPĂSĂRII STATULUI, NU A MINORILOR! Localitatea Cenei, județul Timiș, intră în istorie nu prin frumusețea...
Scandal fără precedent în sistemul penitenciar: Zece permisii acordate ucigașului unui polițist, pe fondul suspiciunilor de corupție la vârful ANP
Un val de indignare cutremură sistemul de justiție și ordine publică din România, după ce Sindicatul Europol a dezvăluit un...
-
Exclusivacum 2 zile
Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 4 zile
Circul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum o zi
IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 4 zile
SCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 2 zile
Vărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 3 zile
MAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!