Actualitate
Kovesi, un nou record/15 afirmaţii false, parţial false, confuze, inexacte sau contradictorii. Distorsionarea şi contorsionarea realităţilor factuale la fiecare 3 minute şi un pic

Un procuror şef al unei instituţii de luptă anticorupţie nu poate minţi sau induce în eroare opinia publică. Un interviu de 50 minute ce a cuprins 15 afirmaţii false, parţial false, confuze, inexacte sau contradictorii. Distorsionarea şi contorsionarea realităţilor factuale la fiecare 3 minute şi un pic.
*Despre participarea în lucrările comisiei parlamentare de anchetă
- LCK: “Aşa cum am procedat şi în 2007, când eram Procuror General. Nu există nicio prevedere legală în baza căreia un procuror să fie obligat să meargă să dea explicaţii în Parlament. Atunci am cerut punctul de vedere al CSM, s-a dat o hotărâre de principiu. Acelaşi lucru am făcut şi acum.”
Afirmaţie parţial falsă
Realitate: Deşi CSM nu a instituit în 2007 obligativitatea prezenţei în comisiile parlamentare, aceeaşi hotărâre a CSM din 2007 invocată şi în 2017 stipulează următoarele: “s-a hotarat ca, in mod exceptional, pot participa in calitate de invitati la Comisiile parlamentare atunci cand este necesara clarificarea unor aspecte de natura tehnica sau a unor informatii de interes public.”
Link Hotărârea CSM 2007, punctul 12
https://www.juridice.ro/…/exclusiv-sedintele-csm-din-24-mai…
- LCK: “Ca atare, potrivit legii, eu nu mă pot prezenta undeva, într-o comisie de anchetă care nu are atribuţii să ancheteze activitatea profesională pe care eu am desfăşurat-o sau o desfăşor. (…) Nu există nicio obligaţie legală de a te prezenta în calitate de martor sau altă calitate la o altă comisie de anchetă”
Afirmaţie falsă
Realitate: Decizia 430 din 2017 a CCR, punctul 43: “Persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezintă, în virtutea funcției lor de conducere autorități/instituții publice ce nu se află sub control parlamentar, care, în considerarea principiului colaborării loiale între instituțiile/autoritățile statului, au obligația să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile și indiferent de obiectul anchetei parlamentare ”. CCR decide în numele legii iar decizia e definitivă şi general obligatorie pentru toate instituţiile statului.
Link Decizie CCR 430 din 2017
https://www.ccr.ro/files/products/Decizie_430_2017.pdf
- LCK: “Am răspuns de fiecare dată la ceea ce am fost întrebată”
Afirmaţie falsă
Realitate: Din iunie 2017 până în august 2017, în 4 corespondenţe cu comisia parlamentară procurorul şef DNA a refuzat să se prezinte la invitaţiile comisiei iar în a 4-a scrisoare trimisă comisiei parlamentare, datată 11 august, în 7 pagini nu a răspuns la cele 2 întrebări transmise de comisie: dacă a fost în noaptea alegerilor prezidenţiale din 2009 acasă la G.Oprea şi, dacă da, în ce scop. Aşadar, procurorul şef DNA nu a răspuns de fiecare dată la ceea ce a fost întrebat.
Link a 4-a scrisoare din 11 august, de 7 pagini în care nu a răspuns la 2 întrebări
http://m.gandul.info/…/scrisoarea-in-15-puncte-trimisa-de-k…
Link ultima scrisoare trimisă de comisia parlamentară în care a adresat 2 întrebări
http://romanialibera.ro/…/foto–comisia-care-anchetea…/img/2
*Despre conflictul cu Inspecţia Judiciară
4. LCK:“Noi nu suntem în conflict cu Inspecţia Judiciară.”
Afirmaţie falsă
Realitate: Trei note apărute în public arată, pe de o parte, conflictul dintre Inspecţia Judiciară şi DNA şi, pe de altă parte, conflictul între inspectorii Inspecţiei Judiciare. O primă notă, datată 25 august 2017, descrie conflictul dintre procurorii DNA şi inspectori, prin manifestări “lipsite de calm şi răbdare, bazate pe un ton ridicat”, ce a creat mai multor procurori o stare de discomfort “manifestată prin plâns”- “lucru care poate fi confirmat şi de procurorul şef directie Laura Codruţa Kovesi”.
A doua notă, datată 29 august 2017, arată că şefa DNA le-a transmis inspectorilor pe “ton autoritar” că dacă vorbesc cu procurorii care şi-au încetat activitatea în cadrul DNA va contesta raportul Inspecţiei Judiciare. A treia notă, datată 25 august 2017 şi trimisă Inspecţiei, semnată de Laura Codruţa Koveşi şi alţi procurori DNA, arată nemulţumirile DNA în privinţa Inspecţiei referindu-se la aceeaşi temă a discuţiilor cu foşti procurori DNA.
Link notă 25 august 2017
https://www.luju.ro/…/inspectoarea-otravita-procuroarea-ele…
+
Link notă 29 august 2017
https://www.luju.ro/…/inspectorii-csm-amenintati-si-ironiza…
+
Link notă 25 august 2017- trimisă de DNA la Inspecţie
https://www.luju.ro/…/smiorcaitii-de-la-dna-intr-o-miorlaia…
*Despre ancheta DNA pe OUG 13
5. LCK: “Ancheta a început undeva în luna martie”
Afirmaţie falsă
Realitate. Ancheta DNA pe OUG 13 a început pe 2 Februarie, potrivit comunicatelor DNA din 2 şi 27 Februriarie 2017. Încă din 24 Februarie 2017, cauza era deja clasată la DNA, disjunsă şi declinată la Parchetul General, potrivit DNA.
Link comunicat DNA 2 Februarie 2017
http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8004
+
Link comunicat Dna 27 Februarie 2017
http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8044
*Despre nota/memoriul inspectorului Elena Rădescu
6. LCK:“Acest memoriu (n.m. memoriul depus de Elena Rădescu) vizează o chestiune internă a Inspecţiei Judiciare cu care DNA nu are nimic de-a face. Ce se întâmplă între membrii echipei de control, între echipa de control şi conducerea inspecţiei nu are nicio legătură cu DNA”
Afirmaţie parţial falsă
Realitate. Nota datată 25 august 2017 descrie inclusiv conflictul dintre procurorii DNA şi inspectori, prin manifestări “lipsite de calm şi răbdare, bazate pe un ton ridicat”, ce a creat mai multor procurori o stare de discomfort “manifestată prin plâns”- “lucru care poate fi confirmat şi de procurorul şef directie Laura Codruţa Kovesi”. Descrierea în note apărute în public şi depuse la CSM şi Inspecţia Judiciară a unui conflict cu procurorii DNA nu poate fi considerată numai o chestiune internă a Inspecţiei Judiciare cu care DNA nu are nimic de-a face.
Link notă 25 august 2017
https://www.luju.ro/…/inspectoarea-otravita-procuroarea-ele…
*Despre fugarii din România, Sebastian Ghiţă, Puiu Popoviciu
7. LCK:“Nu a întrebat nimeni Poliţia română cum au reuşit să treacă frontiera, nu ştiu dacă s-au constituit dosare penale pentru trecere frauduloasă a frontierei pentru că ei aveau interdicţie de a se prezenta, dar în niciun caz nu e treaba DNA ca în momentul în care a instituit un control judiciar la un inculpat să-l păzească. E treaba Poliţiei ”
Afirmaţii parţial false
Realitate. În cazul Sebastian Ghiţă, aflat sub control judiciar, DNA Ploieşti a dispus prin ordonanţă de supraveghere, emisă pe 48 de ore, măsuri ce nu au presupus control în trafic sau limitarea libertăţii inculpatului. Măsurile din ordonanţă au fost coordonate de procurorul DNA Ploieşti care a emis actul, măsurile au fost în responsabilitatea lui de coordonator al anchetei penale şi doar au fost puse în aplicare de DOS care a lucrat în subordinea procurorului DNA Ploieşti. Aşadar, cel puţin în cazul S.Ghiţă, nu a fost numai treaba Poliţiei, ci şi a coordonatorului anchetei- DNA Ploieşti.
Link măsuri dispuse de DNA Ploieşti
https://www.agerpres.ro/…/ancheta-interna-in-politia-romana…
*Despre procurorii care gândesc cu sufletul nu cu legea
8. LCK:“Pot să vă spun doar că noi nu gândim cu sufletul. Deci noi ca procurori trebuie să fim reci şi să aplicăm dispoziţiile legale(…) Noi nu gândim cu sentimentele. Noi nu judecăm, noi nu ne trăim viaţa prin prisma acestor evenimente”
Afirmaţie falsă.
Realitate. Chiar şefa DNA în declaraţii publice a arătat că gândeşte emoţional şi în funcţie de aşteptările din spaţiul public.
Declaraţie 21 Septembrie 2016, Laura Codruţa Kovesi, în cazul Gigină:”Deci o mamă rămâne să aştepte”
Declaraţie 30 Septembrie 2016, Laura Codruţa Kovesi, Europa FM:”E vorba de un caz în care așteptarea socială a fost extrem de mare și este foarte mare. Acel vot a blocat justiția. Deci toate așteptările din spațiul public, toate așteptările justificate sau nu ale oamenilor au rămas în așteptare pentru că nu se mai poate da niciun verdict în urma acelui vot politic.
CTP: V-aţi referit la opinia publică, la oameni din spaţiul public. Dvs n-aţi vorbit de dânşii, aţi vorbit de mamă, de o persoană care era mama lui Bogdan Gigină, cel care a murit, care era parte în procesul ce urma să se desfăşoare.
Declaraţie 30 Septembrie 2016, Laura Codruţa Kovesi, Europa FM: Da, m-am referit și la așteptările tuturor oamenilor, inclusiv la ale părților din dosar. (…) Era vorba de blocarea anchetei şi de aşteptarea pe care trebuie să o aibă şi cetăţenii sau pe care o au cetăţenii şi părţile din dosar.
CTP: Nu mi-aţi răspuns la întrebare. Consideraţi în continuare că această declaraţie este în concordanţă cu regulile meseriei de procuror
Declaraţie 30 Septembrie 2016, Laura Codruţa Kovesi, Europa FM: Bun. Meseria de procuror sau declarațiile mele în calitate de șef al DNA nu pot fi ca la matematică unu cu unu fac doi. Este posibil câteodată să existe anumite nuanţări, să existe anumite interpretări, este posibil ca mesajul pe care vreau să-l transmit să fie interpretat sau să fie perceput altfel. M-am referit la aceste aşteptări care există pe marginea acestui dosar, implicit şi a mamei care este parte în dosar”
Link Kovesi declaraţie mamă
https://www.agerpres.ro/…/kovesi-despre-cazul-oprea-este-un…
+
Link Kovesi declaratie mamă Europa FM
https://www.europafm.ro/laura-codruta-kovesi-la-avocatul-di…
*Despre recuperarea prejudiciilor
9. LCK:“Spre exemplu, anul trecut am instituit sechestre de peste 667 milioane de euro.(…) Problemele apar atunci când, prin hotărâre judecătorească se decide confiscarea acestor bunuri şi celelalte instituţii nu ştim cât reuşesc să confişte efectiv aceste bunuri sau nu…”
Î: Cât s-a recuperat din aceste sechestre de 667 de milioane?
LCK: “Într-unele din dosare s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti definitive. Anul trecut suma care a rămas definitivă de confiscat este undeva la 200 de milioane de euro. Mai departe, nu ştiu cât s-a confiscat că nu este de competenţa DNA”
Î: Deci din mai bine de jumătate de miliard de euro s-au recuperat vreo 200 de milioane…
LCK: “Da, efectiv, da, pentru că nu toate procesele au fost
judecate în acelaşi an. Sunt procese care se judecă în 2-3 ani. Dar din cele 200 de milioane de euro, decise de instanţă, trebuie întrebat ministerul de Finanţe cât % din cele 200 de milioane a reuşit să confişte efectiv sau nu”
Afirmaţii confuze şi parţial inexacte.
Realitate.
În 2016, DNA a dispus măsuri asiguratorii în echivalentul a 667,94 milioane de euro. Însă tot în 2016, numai din cauzele DNA- instanţele, prin 204 hotărâri judecătoreşti rămase definitive, au confirmat/validat/hotărât recuperarea a doar 226 milioane de euro din dosarele DNA. Aşadar, anual, doar o treime din cifrele DNA indicate ca măsuri asiguratorii sunt şi confirmate de instanţă prin decizii definitive.
În 2016, nu au fost recuperate 200 de milioane, aşa cum se recunoaşte ulterior. Suma exactă este de 226 milioane de euro validate de instanţă în 2016 în dosarele DNA. Din aceste 226 de milioane de euro, 190 de milioane au fost plată despăgubiri civile, iar confiscarea specială a fost indicată de către instanţe să se facă doar pentru 36 de milioane de euro. În 2016, suma recuperată în cursul procesului penal a fost doar de 5,1 milioane euro- sursa Bilanţ DNA pe 2016, punctul 4.3 lit a şi b.
Link Bilanţ DNA pe 2016
http://www.pna.ro/faces/bilant_activitate.xhtml?id=38
*Despre activitatea DNA
Î: Ascultătorii au această senzaţie. Că în ultima vreme activitatea DNA este mai puţin intensă decât a fost în anii trecuţi. E corect, greşesc oamenii?
10. LCK:“Din punct de vedere statistic îi contrazic. Statistica este observatorul cel mai obiectiv aş putea să spun eu. Ca număr de persoane trimise în judecată, ca număr de rechizitorii, cred că lucrurile stau la fel. Cel puţin în anul acesta, avem peste 209 trimiteri în judecată, sunt peste 570 de inculpaţi trimişi în judecată, deci statistic- cam cum stăteam şi anul trecut”
Afirmaţie parţial falsă
Realitate. Activitatea DNA e mai puţin intensă decât anul trecut, din punctul de vedere al numărului de inculpaţi. Pe tot anul 2016 au fost trimişi în judecată un total de 1271 de inculpaţi. Ceea ce înseamnă că până în luna iunie 2017 ar fi trebuit să fie în jur de 635 de inculpaţi. Şefa DNA vorbeşte în septembrie 2017 de 570 de inculpaţi, cu vreo 65 mai puţin decât trebuia să existe în iunie, deci acum 3 luni. Aşadar, DNA nu stă statistic cum stătea anul trecut.- sursa Bilanţ DNA pe 2016, punctul 2 .Ascultătorii au avut dreptate.
Link Bilanţ DNA pe 2016
http://www.pna.ro/faces/bilant_activitate.xhtml?id=38
*Despre decizia CCR
11. LCK:“ Însă vă reamintesc ce am spus anul trecut, în Martie 2016, când CCR a pronunţat o decizie privind modul cum se lucrează pe interceptările convorbirilor. Şi în acel moment am spus că DNA nu are suficiente resurse şi am spus că ritmul de soluţionare a dosarelor va creşte”
Afirmaţie parţial falsă
Realitate. În Martie 2016, după decizia CCR, Laura Codruţa Kovesi a spus că decizia “nu afectează capacitatea DNA de a-şi face activitatea”, că DNA este “pe drumul cel bun”, dar a spus că decizia “va avea efect asupra duratei soluţionării dosarelor”. Durata de soluţionare a dosarelor creşte, ritmul de soluţionare scade. Şi nu invers.
Link declaraţie Martie 2016- decizia CCR nu afectează capacitatea DNA
http://www.gandul.info/…/kovesi-arata-ca-decizia-ccr-privin…
+
Link declaraţie Martie 2016- sutem pe drumul cel bun va avea efect asupra soluţionarii dosarelor
http://www.rfi.ro/politica-85580-kovesi-la-rfi-decizia-ccr-…
*Despre competenţa umăririi penale
12. LCK:“ Spre deosebire de ceilalţi procurori din alte structuri, unde ei pot doar să supravegheze urmărirea penală, la DNA, competenţa de a efectua urmărirea penală este obligatorie pentru procuror şi el trebuie să facă efectiv ancheta”.
Afirmaţie parţial falsă
Realitate. Potrivit NCPP, art.56, sunt destul de puţine cazuri, şi acelea reglementate de lege- prin infracţiuni şi competenţe, în care urmărirea penală nu se efectuează în mod obligatoriu de procuror. Comparaţie nerelevantă menită să inducă în eroare.
Link art 56, NCPP
https://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art-56
*Despre resurse cerute de DNA
Î: Aţi cerut resurse şi nu vi s-au acordat?
13. LCK: “Am cerut, sigur că da. Anul trecut am făcut o solicitare la MJ. Am cerut şi resurse materiale şi umane. Din totalul resurselor pe care le-am cerut, am primit un număr de 40 de posturi de poliţişti. Eu am făcut cel puţin 5 reveniri la MJ…Reveniri avem din septembrie anul trecut. Ultima revenire e la începutul lunii iulie sau august către MJ, unde am adus la cunoştinţă această situaţie însă…”
LCK:”Deci este foarte greu cu aceste resurse limitate să reuşim să menţinem acelaşi ritm. Cum era poate în 2014 sau 2013.
Cât aţi cerut în total, cât aţi spus că aveţi nevoie?
Iniţial am cerut 120 de poliţişti, am primit 40.”
Afirmaţii confuze, parţial false.
Realitate. Încă din Martie 2016, DNA a primit, potrivit declaraţiilor Laurei Codruţa Kovesi, o suplimentare de încă 40 de poliţişti. DNA nu ceruse 120, ci 130 de poliţişti şi resurse materiale de încă 10 milioane de euro. La sfârșitul anului 2016, în total personalul poliției judiciare din DNA era format din 249 polițiști din totalul de 260 posturi prevăzute în organigramă. Aşadar, la finele lui 2016, mai existau doar 11 posturi în organigramă pentru angajarea de poliţişti.
La finalul lui 2015, DNA avea 218 poliţişti, la finalul lui 2014- DNA avea 187 de poliţişti, la finalul lui 2013- DNA avea 168 de poliţişti. Aşadar, mergând pe comparaţia procurorului şef, din 2013 până în 2016 inclusiv, resursele DNA nu au fost limitate, ci au crescut în timp, cu 81 de poliţişti.
Sursa/ bilanturile DNA http://www.pna.ro/faces/bilant_activitate.xhtml?id=38
+
Link declaraţie Martie 2016- am primit 40 de poliţişti, am cerut
130 de poliţişti şi încă 10 milioane de euro
http://www.rfi.ro/politica-85580-kovesi-la-rfi-decizia-ccr-…
*Despre protocoalele de colaborare cu SRI
Î: Duce instituţia lipsa protocoalelor de colaborare cu SRI între altele?
14. LCK:“N-are nicio legătură protocoalul de colaborare. În acest moment, avem nişte dispoziţii legale pe care trebuie să le respectăm. Din punct de vedere tehnic, noi respectăm în totalitate dispoziţiile legale, problema e că ducem lipsă de resurse. Sunt anumite activităţi şi vă dau un exemplu. Cu supravegherea operativă cum o numim noi, dar în termeni populari este acel filaj. Câteodată ai nevoie de filaj. Să vezi o persoană când se deplasează dintr-oparte în alta.Vă daţi seama că trebuie resurse umane şi materiale să poţi să faci această activitate pe care noi nu o desfăşuram. ”
Î: Deci duceţi sau nu lipsa acelor protocoale?
LCK: “Sigur că da, sigur că da, sigur.”
Afirmaţii contradictorii. De la “N-are nicio legătură protocoalele de colaborare” până la “Sigur, sigur că da, sigur” că ducem lipsa protocoalelor de colaborare.
*Despre ancheta pe OUG 13
- LCK: “Numai un pic. Că aş vrea să lămuresc aici cu OUG 13. Da, mi-am asumat pentru că eu din punct de vedere al atribuţiilor pe care le am. Una din atribuţii este să verific legalitatea actelor din DNA şi să mă asigur că toţi procurorii respectă legea. Şi din această perspectivă a faptului că noi am respectat legea în tot ce a însemnat acel dosar, din acel punct de vedere, în acea sedinţă, am spus că noi ne-am asumat acest lucru şi că tot ceea ce s-a întâmplat a fost legal. La acest lucru m-am…”
Î: Asumarea nu ar însemna în momentul de faţă şi asumarea consecinţelor? Pentru că s-a rostogolit…
LCK: “Asumarea înseamnă tot ce îţi asumi (sic!). Inclusiv din momentul înregistrării până s-a dat soluţia, tot ce s-a întâmplat în acel dosar eu am cunoscut ca şef. Am considerat şi consider în continuare că nu s-a întâmplat nimic nelegal, că procurorii au respectat legea în tot ceea ce s-a făcut şi din această perspectivă, în cadrul şedinţei, am spus că ne-am, mi-am asumat şi îmi asum în continuare tot ceea ce s-a întâmplat acolo.”
Afirmaţie falsă
Realitate. O decizie nu mai poate fi considerată legală atunci când CCR a stabilit pentru toate instituţiile statului că a încălcat 3 alineate din legea fundamentală. Decizia CCR nr 68 din 27 Februarie 2017: În numele legii, CCR a decis că acţiunea DNA , prin care şi-a arogat atribuţia de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ, a încălcat competenţele constituţionale ale Guvernului şi Parlamentului, prevăzute la art 115 alin 4 şi 5 din Constituţie şi competenţele Curţii Constituţionale, prevăzute la art 146 lit din Constituţie. Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie pentru toate instituţiile statului. (Sorina Matei)
Link
Decizia CCR nr 68 din 27 Februarie 2017 prin care DNA a încălcat 3 alineate din Constituţie- legea fundamentală
https://www.ccr.ro/files/products/decizia_68+opinie.pdf
Actualitate
Creșterea pieței de împrumuturi online în România

Într-o perioadă în care viteza dictează ritmul vieții, românii caută tot mai des soluții financiare rapide, sigure și ușor de accesat. Digitalizarea a schimbat profund felul în care oamenii interacționează cu instituțiile financiare, iar împrumuturile online au devenit o alternativă viabilă la metodele tradiționale oferite de bănci. Statisticile recente arată că în 2024 peste 45% dintre cererile de creditare din România au fost procesate online, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Această tendință este alimentată de dezvoltarea sectorului IFN (Instituții Financiare Non-Bancare) și de apariția platformelor digitale care facilitează compararea ofertelor și trimiterea aplicațiilor fără birocrație.
Instituțiile Financiare Non-Bancare oferă flexibilitate și transparență. Acestea nu cer garanții mari și pun accent pe viteză: aprobarea se face uneori în mai puțin de 30 de minute. Pentru românii care au nevoie de o sumă mică pentru cheltuieli urgente, un împrumut online poate fi o soluție ideală.
Un exemplu concret este platforma BaniGo, care permite utilizatorilor să compare împrumuturi rapide online prin BaniGo și să aleagă oferta cea mai avantajoasă dintre mai multe IFN-uri licențiate. Platforma reunește date despre dobânzi, comisioane și termene de rambursare, oferind o imagine completă și obiectivă asupra pieței.
Spre deosebire de site-urile individuale ale IFN-urilor, BaniGo funcționează ca un marketplace financiar, unde transparența este esențială. Utilizatorii pot filtra ofertele după valoarea împrumutului, durata creditului și tipul de produs financiar, economisind timp și evitând ofertele care nu corespund nevoilor lor.Creșterea popularității împrumuturilor rapide online are și o dimensiune socială: oamenii care nu se calificau pentru un credit bancar pot acum accesa fonduri prin IFN-uri. Tinerii freelanceri, micii antreprenori sau persoanele cu venituri variabile sunt segmentele care profită cel mai mult de această schimbare. Potrivit unor analize efectuate de Banca Națională a României, piața IFN-urilor a crescut cu peste 18% în ultimii trei ani. Acest lucru reflectă nu doar cererea tot mai mare, ci și încrederea consumatorilor în platformele digitale, consolidate prin politici clare de confidențialitate și transparență.
Desigur, accesul facil la credite aduce și provocări. Experții financiari avertizează că lipsa educației financiare poate duce la decizii impulsive și la supraîndatorare. De aceea, este important ca fiecare solicitant să citească cu atenție termenii contractuali și să înțeleagă costul total al creditului, inclusiv DAE (Dobânda Anuală Efectivă). Pentru a evita riscurile, specialiștii recomandă alegerea IFN-urilor care sunt autorizate de BNR și care afișează toate condițiile pe site. Un alt sfat util este verificarea reputației companiei online și consultarea recenziilor altor clienți. Transparența este un indicator puternic al seriozității unei instituții financiare. Un avantaj major al platformelor precum BaniGo este faptul că oferă informații agregate, reducând riscul de a alege o ofertă incorectă. Prin intermediul unei singure aplicații, utilizatorii pot vizualiza zeci de produse și pot selecta soluția potrivită în funcție de venit, sumă dorită și perioada de rambursare.
De asemenea, legislația IFN-urilor din România a fost actualizată pentru a asigura protecția consumatorilor. Instituțiile trebuie să comunice clar toate comisioanele și să aplice dobânzi în limitele stabilite de lege. Acest cadru legal întărește încrederea clienților și limitează practicile abuzive din trecut.
Tehnologia joacă un rol tot mai important în procesul de creditare. Sistemele de scoring bazate pe inteligență artificială permit o analiză rapidă și mai precisă a profilului solicitantului. Astfel, timpul de aprobare s-a redus de la câteva zile la câteva minute, fără a compromite securitatea datelor.
Un alt aspect important este confidențialitatea. Platformele moderne folosesc conexiuni criptate și respectă reglementările GDPR pentru protecția datelor personale. Asta înseamnă că informațiile utilizatorilor sunt tratate cu aceeași grijă ca în cazul instituțiilor bancare tradiționale.
Impactul economic al digitalizării creditelor rapide este semnificativ. Potrivit unui raport publicat de Asociația Română a IFN-urilor, peste 1,2 milioane de români au accesat cel puțin un credit online în ultimii doi ani. Aceasta a generat o infuzie de lichidități în economie de peste 4 miliarde de lei, stimulând consumul și sprijinind micile afaceri.
Economiștii consideră că împrumuturile rapide contribuie la menținerea echilibrului macroeconomic, mai ales în perioade de incertitudine. Prin furnizarea de finanțări rapide, IFN-urile ajută la menținerea activității economice și la evitarea blocajelor în lanțurile de plată.
Într-un interviu recent, expertul financiar Andrei Mureșan a declarat: „Digitalizarea creditării nu înseamnă doar viteză, ci și responsabilitate. Platformele moderne pot analiza mai bine comportamentul financiar și pot oferi recomandări personalizate, contribuind la o economie mai stabilă.”
Totuși, Mureșan subliniază că educația financiară rămâne cheia. „Nicio platformă nu poate înlocui discernământul uman. O decizie de credit trebuie luată informat, ținând cont de veniturile reale și de planurile de rambursare.” Pe termen lung, specialiștii anticipează o convergență între băncile tradiționale și IFN-uri. Este posibil ca în următorii ani să apară produse hibride – credite rapide cu dobânzi mai mici, dar procesate integral online. Această evoluție ar putea transforma radical peisajul financiar românesc.
În plus, competiția între IFN-uri determină scăderea costurilor pentru consumatori. Fiecare instituție încearcă să atragă clienți prin oferte mai flexibile, termene de rambursare personalizate și interfețe tot mai intuitive. Rezultatul este o piață mai dinamică, mai transparentă și mai adaptată nevoilor reale ale oamenilor.
Pentru cei care iau în considerare un împrumut online, iată câteva recomandări practice: 1. Analizează venitul lunar și stabilește un buget realist pentru rambursare. 2. Compară ofertele de la mai multe IFN-uri. 3. Verifică DAE și eventualele costuri ascunse. 4. Citește recenziile și asigură-te că platforma folosită este securizată. În concluzie, piața de împrumuturi rapide online din România este într-o expansiune accelerată. Prin combinarea tehnologiei cu responsabilitatea financiară, consumatorii pot beneficia de soluții moderne, rapide și sigure. Platforme precum BaniGo contribuie la democratizarea accesului la finanțare și la creșterea nivelului de educație financiară. Viitorul aparține celor care știu să folosească inteligent aceste instrumente.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 12 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!