Actualitate
Concerte camerale la Palatul Tinerimea Română

Distribuie pe rețelele tale sociale:
Concerte camerale la Palatul Tinerimea Română – Tineri muzicieni de performanţă în direct la Radio România Muzical
Seria de concerte camerale propuse de Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română” (CNATR) în această primăvară sub genericul „Tineri muzicieni de performanţă” va readuce în atenţia publicului peste 20 de muzicieni români ale căror performanţe artistice sunt deja recunoscute la nivel internaţional.
Trei dintre concertele desfăşurate la Palatul Tinerimea Română, cele din 1, 8 şi 15 aprilie, vor fi transmise în direct de Radio România Muzical. Acestea îi vor avea ca protagonişti pe Adela Liculescu – pian (1 aprilie 2021, ora 19), Valentin Şerban – vioară şi Dragoş Dimitriu (8 aprilie 2021, ora 17:30) şi pe Ştefan Cazacu – violoncel, Andrei Licareţ – pian, Gabriel Gîţan – pian (15 aprilie 2021, ora 19).
Toate cele şapte recitaluri programate în seria Tineri muzicieni de performanţă vor fi difuzate pe canalele oficiale de Facebook şi Youtube ale CNATR, prin intermediul unor înregistrări audio-video de înaltă fidelitate.
Managerul Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”, Marin Cazacu, declara la debutul acestei serii de recitaluri, care va marca şi inaugurarea noului pian de concert Steinway al Palatului Tinerimea Română achiziţionat în decembrie 2020:
„Este o premieră! Beneficiind de calitatea deosebită a pianului de concert şi de eleganţa şi acustica minunată a sălii de concerte de la Palatul Tinerimea Română, Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română” organizează prima sa stagiune camerală. În anul când se împlinesc 140 de ani de naşterea compozitorului român George Enescu, repertoriul propus este alcătuit din capodopere ale muzicii de cameră din creaţia enesciană, universală şi românească, şi va interpretat de unii dintre cei mai buni tineri muzicieni români şi străini.”.
Difuzarea înregistrărilor acestor concerte vrea să reamintească publicului faptul că motivaţia şi nivelul artistic foarte înalt al tinerelor generaţii de muzicieni români din ţară şi din străinătate promite întâlniri şi reîntâlniri artistice pline de emoţie. Alături de muzicienii din România, vă veţi putea întâlni cu muzicieni români care îşi desfăşoară activitatea în străinătate, dar şi cu invitaţi din Danemarca.
PROGRAM:
Luni 22 martie 2021, ora 18
Concert de deschidere
Cvartetul Arcadia
Ana Torok – vioara 1
Răsvan Dumitru – vioara 2
Traian Boală – violă
Zsolt Torok – violoncel
Program:
Dmitri Shostakovich – Cvartetul de coarde nr. 8 în do minor, op. 110
Franz Schubert – Cvartetul de coarde nr. 14 în re minor, op. posth D 810 „Fata şi moartea”
Luni 29 martie 2021, ora 18
Cvintetul de suflători V Coloris
Felicia Gabriela Greciuc – oboi
Ştefan Diaconu – flaut
Jonas Lyskjae Frolund – clarinet
Niklas Kallsoy Mouritsen – corn
Constantin Barcov – fagot
Program:
Dans şi cântec în muzica românească şi daneză.
Gyorgy Ligety: Şase bagatele pentru cvintet de suflători
Jorgen Jersild: Serenade, Playing in the forest (Serenadă, cântând în pădure) – premieră românească
Ciprian Porumbescu: Balada ( arr. pentru cvintet de suflatori)
Carl Nielsen: Şase piese pentru pian, op. 4 (arr. Ştefan Diaconu)
Sabin Păutza: Jocuri II pentru cvintet de suflători
Bella Bartok: Şase dansuri româneşti
Joi 1 aprilie 2021, ora 19
Adela Liculescu – pian
Program:
Ludwig van Beethoven – Sonata pentru pian nr. 23 în fa minor, op. 57, „Appassionata”
George Enescu – Suita pentru pian nr. 2 în Re major, op. 10
Igor Stravinsky – Trei mişcări pentru pian din baletul Petrushka
Joi 8 aprilie 2021, ora 17:30
Valentin Şerban – vioară
Dragoş Dimitriu – pian
Program:
George Enescu – Sonata a ll-a în fa minor pentru pian şi vioară op. 6
Johannes Brahms – Sonata a lll-a în re minor pentru pian şi vioară op. 108
Henryk Wieniawski – Variaţiuni pe o temă originală pentru vioară şi pian op. 15
Joi 15 aprilie 2021, ora 19
Ştefan Cazacu – violoncel
Andrei Licareţ – pian
Gabriel Gîţan – pian
Program:
George Enescu – Sonata pentru pian şi violoncel în Do major op. 26 nr. 2
Dmitri Shostakovich – Sonata pentru violoncel şi pian în re minor op. 40
Joi 22 aprilie 2021, ora 18
Radu Dunca – vioară
Mihai Diaconescu – pian
Program:
Ludwig van Beethoven – Sonata pentru vioară şi pian nr. 7 în do minor , op. 30 nr. 2
Edvard Grieg – Sonata pentru vioară şi pian nr. 3 in do minor, op. 45
Adrian Pop – Ţiituri pentru vioară şi pian
Joi 29 aprilie 2021, ora 18
Enescu forever!
Solişti:
Ştefan Aprodu – vioară
Sofia Smărăndescu – vioară
Iulia Adriana Cazacu – vioară
Alexandru Spânu – violă
Izabela Ghergu – violoncel
Ştefan Cazacu – violoncel
Mihai Vaida – flaut
Iosif Sătmărean – trompetă
Gabriel Gîţan – pian
Cătălin Răducanu – pian
Ionuţ Diaconu – pian
Program:
George Enescu:
Impromptu concertant pentru vioară şi pian
Balada pentru vioară şi pian
Nocturna şi Saltarello pentru violoncel şi pian
Cantabile şi Presto pentru flaut şi pian
Legenda pentru trompetă şi pian
Konzertstuck pentru violă şi pian
Trio Serenade lointaine pentru vioară, violoncel şi pian
Trio Aubade pentru vioară, violă şi violoncel
Organizator: Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română”
Cu sprijinul Institutului Cultural Român
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 7 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 20 de ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi