STIRIPESURSE.RO a intrat în posesia raportului parţial adoptat de Comisia parlamentară de anchetă pentru alegerile din 2009. Concluzia Comisiei este că alegerile prezidenţiale din 2009 au fost fruadate.

„1. Comisia a constatat acțiuni concrete ale instituției prezidențiale reprezentate de Traian Băsescu și ale guvernului condus de Emil Boc pentru favorizarea fraudării alegerilor în avantajul candidatului Traian Băsescu.

2. Aceste acțiuni ale celor două instituții au fost perfect sincronizate dovedind astfel că făceau parte dintr-un plan amplu și bine pus la punct, acțiunile fiind premeditate.
3. În realizarea planului privind fraudarea alegerilor prezidențiale, reprezentanții celor două instituții au acționat în forță, cu rea credință, în total dispreț față de lege”, se arată în concluziile raportului.

DOCUMENT:

Parlamentul României

Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial

Sinteza Raportului parțial

Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial a fost înfiinţată prin Hotărârea Parlamentului României nr. 39 / 2017, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 355 din 12 mai 2017, primind un mandat de 60 de zile.Pe 28 iunie 2017 a fost adoptată Hotărârea Parlamentului României nr. 44/2017, pentru modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului României nr. 39/2017 pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial publicată, în Monitorul Oficial al României nr. 504 din 30 iunie 2017, prin care s-a prelungit termenul de depunere a raportului cu 60 de zile.

Obiectivele Comisiei:

1. a) verificarea dispoziţiilor legale cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din anul 2009;
2. b) determinarea implicării unor instituţii şi/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege, în organizarea şi desfăşurarea procesului electoral sau în decizii politice ce excedează atribuţiilor stabilite prin lege pentru aceste instituţii, în cadrul procesului electoral;
3. c) verificarea posibilei existenţe a unor mecanisme paralele de influenţare şi/sau de viciere a rezultatului votului, precum şi determinarea instituţiilor şi/sau persoanelor care au contribuit la realizarea acestora;
4. d) determinarea practică a capacităţii de procesare în timp real a solicitanţilor care au votat în unele secţii de vot, în special din afara graniţelor;
5. e) verificarea legalităţii achiziţionării aplicaţiilor şi/sau serviciilor informatice utilizate de către Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile prezidenţiale din anul 2009, precum şi verificarea modalităţii prin care s-a asigurat transparenţa şi cunoaşterea de către reprezentanţii partidelor politice a acestor aplicaţii;
6. f) verificarea corectitudinii centralizării rezultatelor votării;
7. g) verificarea modului în care Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a asigurat serviciile de telefonie specială – voce şi transmitere de date -, precum şi posibile interferenţe nelegitime în procesul electoral;
8. h) verificarea modului în care au fost soluţionate de către instituţiile statului plângerile/sesizările ori au fost valorificate informaţiile privind oferirea sau darea de bani, bunuri şi alte foloase, în scopul determinării alegătorilor să voteze ori să nu voteze un anumit candidat;
9. i) verificarea modului în care au fost stabiliţi preşedinţii şi locţiitorii acestora pentru secţiile de vot din străinătate, precum şi modul în care au fost constituite birourile secţiilor de vot din străinătate;
10. j) verificarea documentelor primite de la Autoritatea Electorală Permanentă, de la Biroul Electoral Central, în vederea arhivării electronice de către furnizorul de servicii de arhivare electronică, selectat atât pentru secţiile de vot din ţară, cât şi pentru cele din străinătate;
11. k) verificarea modului în care au fost desemnaţi preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorii acestora şi dacă aceste persoane au îndeplinit condiţiile prevăzute de lege;
12. l) verificarea modului în care au fost constituite birourile electorale pentru secţiile de votare din ţară şi străinătate;
13. m) verificarea modului în care Ministerul Afacerilor Externe a distribuit către birourile electorale ale secţiilor de vot din străinătate buletinele de vot, ştampilele de control, precum şi cele cu menţiunea „votat”, a celorlalte materiale necesare procesului electoral, numărul de buletine de vot, transmise către fiecare secţie de vot din străinătate, precum şi algoritmul pe baza căruia s-a decis ce număr de buletine de vot să fie transmis fiecărei secţii de vot din străinătate;
14. n) verificarea modului în care şi-au exercitat dreptul de vot persoanele care nu au fost înscrise în lista electorală permanentă, în special la secţiile de vot din străinătate, determinarea practică a capacităţii de procesare a solicitărilor de vot în unele secţii de vot din străinătate, precum şi a celor care şi-au exprimat votul prin intermediul urnei speciale;
15. o) verificarea modului în care au fost securizate rezultatele votării în circumscripţiile din străinătate, precum şi a modului în care au fost transmise informaţiile către Biroul Electoral Central.

Deficiențe constatate în procesul electoral:

• înscrierea alegătorilor care şi-au exercitat dreptul de vot şi pentru alegerea Preşedintelui Romaniei şi pentru Referendumul naţional pe un singur tabel electoral;
• nerespectarea procedurii de inmanare a buletinelor de vot pentru alegerea Preşedintelui Romaniei şi pentru Referendumul naţional de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare;
• dispariţia unor buletine de vot;
• amplasarea unor cabine de vot in afara localului secţiei de votare;
• tolerarea comercializării de băuturi alcoolice in aria de protecţie a secţiei de votare;
• nesoluţionarea unor cereri privind utilizarea urnei mobile;
• încercarea de influenţare a procesului de votare de către:

– primari, viceprimari;

– unii reprezentanţi ai partidelor politice, membri in birourile secţiilor de votare;

– persoane având calitatea de observatori electorali care şi-au manifestat partizanatul politic;

– persoane acreditate pentru realizarea de sondaje de opinie.

• prezenţa in preajma sau in interiorul cabinelor de votare a unui număr mai mare de persoane decât numărul permis (s-au semnalat situaţii in care alegătorul a intrat însoţit in cabina de vot, fără a fi in imposibilitatea de a-şi exercita dreptul de vot);
• dosare incomplete cu materialele utilizate in secţiile de votare (lipsa copiilor listelor electorale permanente sau din contră conţinand ambele exemplare ale listelor atat cele utilizate pentru semnătura alegătorului cat şi cele utilizate spre consultare);
• altercaţii şi injurii intre oficialii electorali pe parcursul desfăşurării procesului votării;
• suspiciuni de vot multiplu;
• suspiciuni de turism electoral;
• tentative de fotografiere cu telefonul mobil a buletinului de vot in interiorul cabinei de votare;
• nu s-a aplicat pe actul de identitate timbrul autocolant;
• staţionarea în secţiile de votare a unor persoane care nu aveau acest drept;
• au existat nelămuriri cu privire la procedura de deplasare a urnei speciale şi a actelor doveditoare.
• au existat sesizări cu privire la apartenenţa politică a unora dintre observatorii organizaţiilor non-guvernamentale şi a reprezentanţilor interni ai mass-media, precum şi a numărului mare de persoane pentru care se solicită acreditări de către unele organizaţii non-guvernamentale şi organizaţii mass-media;
• reprezentanţii partidelor politice au transmis către presă, in ziua votării, informaţii eronate din secţiile de votare, fără a fi confirmate de preşedintele BEJ sau de purtătorul de cuvant al BEJ;
• potrivit datelor comunicate de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, pe perioada celor două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale au fost semnalate şi inregistrate un număr de 4516 incidente (pe perioada primului tur de scrutin au fost semnalate 2658 de incidente electorale din care 52,1% in mediul rural iar 47,9% in mediul urban. În timpul campaniei electorale şi în ziua premergătoare celui de-al doilea tur de scrutin au fost semnalate un număr de 905 incidente, din care 50% in mediul rural şi 50% in mediul urban. La acestea s-au adăugat 953 de incidente semnalate în data de 6 decembrie 2009).
• în perioada campaniei electorale şi pe timpul organizării şi desfăşurării alegerilor s-au aplicat 4927 de sancţiuni contravenţionale cu o valoare totală a amenzilor de 1.303.273 lei. Dintre acestea la turul I au fost aplicate 677 de sancţiuni in valoare de 457.923 lei iar la turul II un număr de 4250 in valoare de 845.350 lei.

PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A LEGISLAȚIEI ÎN VIGOARE

1. Elaborarea unei Legi speciale pentru comisiile parlamentare de anchetă

Ca urmare a sesizării Curţii Constituţionale a României cu privire la reglementarea activităţii Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial, aceasta a emis 3 decizii de constituţionalitate a reglementărilor, Decizia nr. 428/2017, Decizia nr. 430/2017 şi Decizia nr. 411/2017.Prin aceste decizii, Curtea, determinând raţiunea normativă a anchetei parlamentare, a recunoscut plenitudinea funcţiei de control a Parlamentului, stabilind, în jurisprudenţa sa expressis verbis că, pentru ca un control parlamentar să fie autentic, el trebuie să fie deplin, adică Parlamentul ţării trebuie să dispună de posibilitatea de a lua orice măsuri pentru a da consistenţă acestei plenitudini, statând cu privire la activitatea unei comisii parlamentare de anchetă:

– Instituirea unei comisii de anchetă reprezintă o aplicare a dispoziţiilor art.69 alin.(l) din Constituţie, respectiv a principiului potrivit căruia parlamentarii sunt în serviciul poporului. (DCCR 411 2017 Pct. 29, DCCR 428 2017 Pct. 21, DCCR 430 2017 Pct. 29);

– Determinarea conţinutului şi a limitelor conceptului de anchetă parlamentară se poate realiza numai prin coroborarea prevederilor Constituţiei; (DCCR 411 2017 Pct. 28, DCCR 428 2017 pct. 20, DCCR 430 2017 Pct. 28);

– Nicio reglementare infraconstituţională nu poate ştirbi caracterul efectiv al textului constituţional referitor la controlul parlamentar realizat prin anchete parlamentare. (DCCR 428 2017 pct. 19, DCCR 430 2017 Pct. 27);

– Legea şi regulamentele parlamentare trebuie să reglementeze în mod expres şi să instituie proceduri, instrumente şi mijloace suficiente, care să dea substanţă prevederii constituţionale.( DCCR 430 2017 Pct. 27.).

– Ca o noutate, CCR dezvoltă şi accentuează în mod deosebit o nouă dimensiune a dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie, în sensul ataşării conţinutului său normativ a principiului colaborării loiale între instituţiile şi autorităţile statului.

De asemenea, întrucât normele regulamentare reprezintă instrumentele juridice care permit desfăşurarea activităţilor parlamentare în scopul îndeplinirii atribuţiilor constituţionale ale forului legislativ, ele trebuie interpretate şi aplicate cu bună-credinţă şi în spiritul loialităţii faţă de Legea fundamentală (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr.209 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.188 din 22 martie 2012, Decizia nr.261 din 8 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.260 din 17 aprilie 2015, par.38, sau Decizia nr.293 din 11 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.425 din 6 iunie 2016, par.39), aşadar, tot ca o dezvoltare jurisprudenţială a dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie.

În aceste condiţii, Curtea constată că instituţia controlului parlamentar nu trebuie izolată de principiul constituţional al colaborării loiale între instituţiile şi autorităţile statului şi de cel al loialităţii faţă de Constituţie, ci coroborată şi corelată cu acestea. Este evident aşadar că reprezentanţii instituțiilor trebuie să colaboreze în realizarea anchetelor parlamentare, în această formulă concretizându-se şi principiul echilibrului între puterile statului.

De asemenea, Curtea mai reţine că, la rândul său, dacă o hotărâre parlamentară privind constituirea unei comisii de anchetă depăşeşte limitele constituţionale antereferite, ea poate fi supusă, în mod individual şi punctual, controlului de constituţionalitate în temeiul art.146 lit.l) din Constituţie coroborat cu art.27 alin.(1) din Legea nr.47/1992.(DCCR 430 2017 Pct. 35.).

Un alt aspect relevant pentru desfăşurarea activităţii Comisiei parlamentare de anchetă este cel al persoanelor chemate să participe la lucrările comisiei:

– persoanele citate trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă, în baza faptului că activitatea instituţiilor/ autorităţilor din care fac parte se află sub control parlamentar;

– persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/instituţii publice ce nu se află sub control parlamentar, au obligația, în baza principiului colaborării loiale între instituţiile/autorităţile statului, să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile şi indiferent de obiectul anchetei parlamentare;

– alte persoane, care, spre exemplu, pot să nu aibă nicio tangenţă cu instituţiile statului, caz în care participarea acestora este la latitudinea lor. Având în vedere aceste considerente, este necesară punerea în acord a legislaţiei cu Deciziile Curţii Constituţionale.

Subliniem că lipsa unei legi speciale pentru funcţionarea Comisiilor de anchetă îngreunează desfăşurarea activităţii comisiilor de anchetă, acestea având nevoie de pârghii care să îi permită accesul la informaţiile pe baza cărora membri să poată lua concluziile în conformitate cu obiectivul comisiei. Comisiilor parlamentare de anchetă trebuie să li se acorde, prin lege, puteri reale de constrângere: prin aplicarea de sancţiuni, pentru a primi documentele solicitate, pentru a determina un martor să se prezinte la audieri, pentru a da probe şi a fi obligați să depună jurământ. În primul rând, se impune ca aceste comisii să fie împuternicite să solicite orice document pe care îl doresc (necesar atingerii obiectivelor sale).

În plus, rapoartele comisiilor parlamentare nu pot rămâne fără consecinţe. Propunem sancţionarea tuturor celor ce refuză colaborarea sau nu se prezintă în faţa unei comisii de anchetă parlamentare cu pierderea funcţiei şi interzicerea ocupării unei funcţii publice timp de 3 ani.

Propunerile de reforme ale comisiilor de anchetă trebuie să constituie baza îmbunătăţirii legislaţiei în domeniile respective.

2. Modificarea legislaţiei electorale

– Considerăm că depunerea contestaţiilor împotriva actelor Birourilor Electorale şi judecarea acestora de către instanţele competente trebuie să se facă în termene, care să permită soluţionarea înainte de încetarea activităţii Birourilor Electorale;

– Adăugarea în Registrul electoral a unei rubrici cu exprimarea intenţiei de vot a alegătorilor (sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare ale cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare, administrat de Autoritatea Electorală Permanentă) pentru estimarea corectă a secţiilor de votare.

– Înscrierea în Registrul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, cu 6 luni înainte de alegeri, într-o rubrică specială, altceva decât cele referitoare la votul prin corespondenţă, a cetăţenilor din diaspora care doresc să-şi exercite drepturile constituţionale de vot (exprimarea intenţiei de vot);

– Listele din Registrul special se actualizează anual până la data de 1 martie, atât în ţară cât şi în străinătate;

– Îmbunătăţirea parametrilor softului de date utilizat de către Biroul Electoral Central în cadrul desfăşurării procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României atât la nivel naţional cât şi în diaspora, astfel încât acesta să elimine posibilitatea exercitării votului multiplu, printr-un program de scanare a oricărui document necesar în exercitarea dreptului la vot, în toate secţiile de votare din ţară şi străinătate;

– Eliminarea posibilităţii de votare cu titluri de călătorie; în secțiile din străinătate;

– Program de centralizare electronică a procesului de votare care să cuprindă pe lângă numele persoanei care votează/CNP/ şi ora la care a votat;

– Elaborarea unui soft care să permită interacţionarea în timp real între Secţiile de votare din ţară şi străinătate cu privire la scanarea proceselor-verbale de consemnare si centralizare a rezultatelor votării, transmise către Biroul Electoral Central;

– Pentru prevenirea săvârşirii infracţiunilor prevăzute de Legea electorală şi înlăturarea suspiciunilor de fraudare a rezultatelor votării este necesară asigurarea unei transparenţe totale prin monitorizare audio-video a Secţiilor de votare în ţară şi străinătate, atât în etapa desfăşurării votării, cât şi în etapa numărării buletinelor de vot şi întocmirii/semnării proceselor verbale;

– Posibilitatea verificării situaţiilor în care pe listele electorale apar mai mult de 10 persoane cu domiciliul la aceeaşi adresă;

– Reducerea termenului de soluţionare a contestaţiilor de către Autoritatea Electorală Permanentă în cazul verificări listelor electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori în aceeaşi zi de referinţă, termenul actual fiind de 6 luni de la primirea contestaţiilor. (termenul să fie înscris până la validarea alegerilor de CCR);

– Renunţarea la telefoanele mobile şi la terminalele puse la dispoziţie de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale în procesul electoral;

– Arhivarea electronică a proceselor-verbale şi a buletinelor de vot pe o perioadă de 50 ani;

– Preşedinţii secţiilor de votare şi locţiitorii acestora să nu fi făcut parte din nici un partid politic în ultimii 2 ani;

CONSTATĂRILE ANCHETEI

1. Implicarea Instituției Prezidențiale și a Guvernului în favorizarea fraudării alegerilor

Rolul ministrului Administrației și Internelor în pregătirea și organizarea alegerilor precum și respectarea legilor în desfășurarea procesului electoral este decisiv.

Prefectul este reprezentantul guvernului pe plan local și conduce serviciile deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale. Rolul prefectului în procesul electoral este foarte important, ținând cont deatribuțiile acestuia stabilite prin lege (ex. Stabilirea președinților secțiilor de votare).

Instituția prezidențială reprezentată de Traian Băsescu (fost președinte al PD) a revocat la propunerea premierului Emil Boc (care deținea și funcția de președinte PD) pe domnul Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor iar guvernul condus de Emil Boc a înlocuit în aceiași zi 20 de prefecți cu persoane propuse de Vasile Blaga lider important al PD.

Descrierea faptelor

1. Premierul Emil Boc propune în data de 01.10.2009 revocarea din funcție a domnului Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, pentru niște declarații privind posibilitatea unor acțiuni de vot multiplu prin punerea la dispoziție a reprezentanților P.D. a unor autocare pentru „turism electoral”, iar președintele Traian Băsescu emite decretul nr. 1357 publicat în MOF nr. 647/01.10.2009 privind revocarea acestuia. Motivul invocat este un pretext deoarece în anul 2004, după alegerile prezidențiale, chiar președintele Traian Băsescu a făcut afirmații mai grave, susținând că alegerile au fost fraudate.
2. În aceeași dată, 01.10.2009, președintele Traian Băsescu emite decretul nr.1358, publicat în același MOF nr.647/01.10.2009, privind desemnarea domnului Vasile Blaga ministrul dezvoltării regionale și locuinței să îndeplinească interimar funcția de viceprim-ministru ministrul administrației și internelor. Acest decret este emis cu încălcarea legii deoarece în momentul emiterii de către președinte, decretul de revocare a lui Dan Nica nu fusese publicat, deci nu exista. (art.100 alin. (1) din Constituție). Acest fapt ține de natura evidenței deoarece atât decretul nr.1357 cât și decretul nr. 1358 sunt publicate în același MOF nr.647/01.10.2009.
3. În aceeași dată 01.10.2009, premierul Emil Boc propune constatarea vacanței tuturor posturilor de membru al Guvernului ale miniștrilor PSD ca urmare a demisiilor acestora și desemnarea unor miniștri PD ca miniștri interimari.
4. În aceeași dată 01.10.2009, președintele Traian Băsescu emite decretul nr.1360 publicat în MOF nr.649/01.10.2009 privind constatarea vacanței tuturor posturilor de membru al Guvernului ale miniștrilor PSD ca urmare a demisiilor acestora.
5. În aceeași dată 01.10.2009, președintele Traian Băsescu emite decretele nr. 1361-1368 publicate în același MOF nr.649/01.10.2009 privind numirea în funcție a miniștrilor interimari. Aceste decrete sunt emise cu încălcarea legii, deoarece în momentul emiterii de către președinte, decretul nr.1360 privind constatarea vacanței tuturor posturilor de membru al Guvernului ale miniștrilor PSD, ca urmare a demisiilor acestora nu fusese publicat, deci nu exista (art.100 alin. (1) din Constituție). Acest fapt ține de natura evidenței deoarece atât decretul nr. 1360 cât și decretele nr. 1361-1368 sunt publicate în același MOF nr.649/01.10.2009
6. În aceeași dată 01.10.2009, miniștrii interimari depun jurământul în fața președintelui Traian Băsescu.
7. În aceeași dată 01.10.2009, premierul Emil Boc convoacă ședința de guvern care are loc începând cu ora 19.00 (imediat după apusul soarelui, „noaptea ca hoții” !).
8. În aceeași dată 01.10.2009, guvernul adoptă mai multe Hotărâri de guvern publicate în MOF nr.650/01.10.2009 privind încetarea exercitării funcției de prefect, a tuturor prefecților care nu erau agreați de către conducerea PD. (HG nr. 1096, 1098, 1101, 1103, 1106, 1109, 1111, 1114, 1117, 1119, 1122, 1125, 1128, 1131, 1133, 1136, 1138, 1140, 1142, 1145)
9. În aceeași dată 01.10.2009, guvernul adoptă mai multe Hotărâri de guvern publicate în MOF nr.651/01.10.2009 privind exercitarea funcției de prefect de către persoane recomandate decătre PD (HG nr. 1097, 1100, 1102, 1105, 1108, 1110, 1113, 1116, 1118, 1121, 1124, 1127, 1130, 1132, 1135, 1137, 1139, 1141, 1144, 1146). Aceste Hotărâri de guvern sunt adoptate cu încălcarea legii, deoarece în momentul adoptării de către guvern, Hotărârile de încetare a exercitării funcției de prefect enumerate la punctul 8 nu fuseseră publicate, deci nu existau (art.108 alin.4 din Constituție). Acest fapt ține de natura evidenței deoarece atât Hotărârile de încetare a funcției de prefect cât și cele de exercitare a funcției de prefect fiind adoptate în cadrul aceleiași ședințe de guvern, numerele lor fiind alternative.
10. În aceeași dată 01.10.2009 hotararile de guvern pentru exercitarea functiei de prefect care aveau nevoie de avizul ANFP au fost date fara acest aviz, documentul fiind eliberat a doua zi, in data de 02.10.2009.

Concluzii

1. Comisia a constatat acțiuni concrete ale instituției prezidențiale reprezentate de Traian Băsescu și ale guvernului condus de Emil Boc pentru favorizarea fraudării alegerilor în avantajul candidatului Traian Băsescu.
2. Aceste acțiuni ale celor două instituții au fost perfect sincronizate dovedind astfel că făceau parte dintr-un plan amplu și bine pus la punct, acțiunile fiind premeditate.
3. În realizarea planului privind fraudarea alegerilor prezidențiale, reprezentanții celor două instituții au acționat în forță, cu rea credință, în total dispreț față de lege.

Pe cale de consecință, ținând cont de faptul că:

– diferența dintre cei doi candidați a fost doar de 70.321 care reprezintă aprox.0,68 % din voturile valabil exprimate

– acțiunile de natură a determina fraudarea alegerilor fiind în favoarea candidatului Traian Băsescu

Concluzionăm că amploarea acțiunilor a fost de natură de a schimba rezultatul alegerilor.

Posibile infracțiuni

1. Constituirea unui grup infracțional organizat (prevăzută în VCP la Art. 323, Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni și în NCP la Art. 367, Constituirea unui grup infracţional organizat) în vederea comiterii de infracțiuni electorale.

Astfel, Președintele României – Traian Băsescu- , împreună cu primul ministru al Guvernului – Emil Boc – și cu ceilalți membri ai Guvernului României – Vasile Blaga, Gabriel Sandu, Gheorghe Pogea, Elena Gabriela Udrea, Radu Mircea Berceanu, Cătălin Marian Predoiu, Adriean Videanu și Sorina Luminița Plăcintă – , s-au asociat în vederea comiterii de infracțiuni care să aibă drept consecință favorizarea comiterii de infracțiuni electorale, cu scopul de a-l avantaja pe candidatul Traian Băsescu.

2. Falsul intelectual (infracțiune prevăzută în VCP la Art. 289 și în NCP la Art. 321)

Cu prilejul emiterii de către președintelui României a decretului nr.1358/2009, acesta a inserat date nereale:

– Afirmația că domnul Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor ar fi fost demis este falsă și contrazisă chiar de decretul nr.1357.

– Afirmația că domnul Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor ar fi fost demis este falsă deoarece în momentul emiterii decretului nr.1358, decretul nr. 1357 nu exista nefiind publicat. (vezi punctul 2).

3. Uzul de fals (infracțiune prevăzută în VCP la Art. 291 și în NCP la Art. 323)
4. Abuzul în serviciu (infracțiune prevăzută în VCP la Art. 248: Abuzul în serviciu contra intereselor publice și în NCP la Art. 297: Abuzul în serviciu), cu prilejul adoptării de către Guvern a HG nr. 1097, 1100, 1102, 1105, 1108, 1110, 1113, 1116, 1118, 1121, 1124, 1127, 1130, 1132, 1135, 1137, 1139, 1141, 1144, 1146 publicate în MOF nr.651/01.10.2009 cu încălcarea prevederilor art.108 alin .4 din Constituție și a procedurii adoptării acestora.

Conform considerentelor DCCR 428/2017:

– „scopul comisiei de anchetă este acela de a lămuri, de a clarifica împrejurările şi cauzele în care s-au produs evenimente sau au avut loc acțiuni cu efecte negative, precum și stabilirea concluziilor, răspunderilor și măsurilor ce se impun. Este, prin urmare, de forța evidenţei faptul că aceste comisii anchetează/verifică fapte sau împrejurări, și nu persoane.”

– „Comisia nu are competența de a da un verdict prin care se constată vinovăția unei persoane, ci doar constată o stare de fapt și fac propuneri/recomandări în raportul pe care îl întocmește comisia de anchetă cu privire la situația de fapt anchetată, indicându-se, astfel, concluziile la care a ajuns pe baza actelor și documentelor pe care le-a consultat și a audierilor efectuate.”

Față de aceste considerente, comisia urmează să trimită raportul parțial instituțiilor competente pentru ca acestea să acționeze potrivit competențelor legale astfel:

1. Numai Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție poate decide dacă începe sau nu urmărirea penală împotriva lui Traian Băsescu.
2. Deoarece faptele susmenționate sunt săvârșite de foștii membri ai Guvernului în exercițiul funcției lor, sunt aplicabile prevederile tezei întâi a alin.(2) al art.109 din Constituție și al DCCR 270 /2008, astfel că:

– Rămâne la latitudinea Președintelui României dacă cere urmărirea penală a foștilor membri ai guvernului care nu au în prezent calitatea de parlamentar: Emil Boc, Vasile Blaga,Gabriel Sandu, Gheorghe Pogea, Elena Gabriela Udrea, Radu Mircea Berceanu, Adriean Videanu și Sorina Luminița Plăcintă.

– Rămâne la latitudinea Camerei Deputaților dacă cere urmărirea penală a domnului Cătălin Marian Predoiu, fost membru al guvernului care în prezent are calitatea de deputat.

2. Implicarea SRI și DNA în favorizarea fraudării alegerilor

Aflarea adevărului în privința acuzației publice de implicare a SRI și DNA în favorizarea fraudării alegerilor, ca urmare a prezenței conducătorilor acestor instituții în locuința domnului Gabriel Oprea în seara alegerilor, nu s-a putut realiza deoarece activitatea Comisiei parlamentare de anchetă a fost blocată, prin:

– refuzul persoanelor audiate care nu au răspuns la toate întrebările comisiei motivând că „există o anchetă în desfășurare”.

– refuzul persoanelor care au transmis în scris că nu pot da curs solicitărilor comisiei motivând că „există o anchetă în desfășurare”.

– refuzul doamnei Doamna Laura Codruţa Kovesi, Procuror Şef al Direcției Naţionale Anticorupţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de a răspunde la întrebarea dacă a fost prezentă în noaptea de 5-6 decembrie 2009 în casa domnului Gabriel Oprea.

– refuzul domnului Augustin Lazăr – Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de răspunde afirmativ solicitării Comisiei parlamentare de anchetă de a transmite o copie după dosarul nr. 213/P/2017, dosar care fusese clasat între timp. Dosarul conține toate informațiile necesare în vederea stabilirii adevărului cu privire la aspecte ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial.

Refuzul domnului Procurorul General Augustin Lazăr este abuziv deoarece încalcă:

– principiul cooperării loiale dintre instituții;

– principiul loialității față de Constituție ;

– Art. 1 alin.(5) din Constituţie: „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”

– Art. 61 alin.(1) din Constituţie: „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”

– Art. 54 alin.(2) din Constituţie:”Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege”

– Art. 131 alin.(1) din Constituţie: „În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.”

– DCCR 411 /2017

– DCCR 428/2017

– DCCR 430/2017

Precizăm că:

– Informațiile dintr-un dosar clasat sunt publice, neexistând nicio prevedere legală care să-l împiedice pe domnul Procurorul General să le pună la dispoziția unei comisii parlamentare de anchetă.

– Conform legii 544/2001 procurorul General Augustin Lazăr este obligat să asigure accesul „oricărei persoane” la informațiile publice din dosarul nr. 213/P/2017, dosar clasat.

– Dosarul nr. 213/P/2017 clasat nu conține informații care în conformitate cu alin.(1) al art.12 din legea 544/2001 sunt exceptate de la obligația de a fi puse la dispoziția „oricărui cetățean”.

Pe cale de consecință,

1. Comisia de anchetă nu a putut clarifica toate aspectele, activitatea fiind blocată de către persoanele susmenționate
2. Comisia de anchetă va adopta raportul parțial pe care îl va prezenta Birourilor Permanente Reunite pentru a fi supus spre dezbatere plenului reunit al celor două camere pentru ca acesta să adopte ohotărâre care va reflecta conținutul raportului parțial.
3. Comisia de anchetă va pune Raportul parţial precum și documentele care au stat la baza întocmirii acestuia, la dispoziția Instituției Prezidențiale, Guvernului României, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, pentru ca aceste instituții să poată adopta măsurile necesare, potrivit competențelor ce le revin.