Administratie
„Nu m-aș fi gândit vreodată că o să ajung să compar P(e)S(e)D(e) cu PNL și să ajung la concluzia că până și guvernul P(e)S(e)D(e) era mai transparent decât guvernul condus de un liberal”
Ia uitați aici discuția avută de colega mea,
Guvernul Cîțu a șters de pe site-ul oficial secțiunea dedicată echipei premierului, după ce PressOne a solicitat CV-urile consilierilor
Guvernul Cîțu a șters de pe site-ul oficial al instituției o secțiune unde trebuia să publice numele, funcția și CV-urile consilierilor din cabinetele premierului Florin Cîțu și al vicepremierilor Dan Barna și Kelemen Hunor.
Secțiunea a fost ștearsă în ultimele două săptămâni, după ce PressOne a solicitat Guvernului să transmită componența cabinetelor și copii electronice după CV-urile membrilor echipei.
Iată cum arăta acea secțiune acum două săptămâni, înainte ca PressOne să solicite informațiile vizate și cum arată acum.

UPDATE. În urma apariției acestui articol, pe site-ul Guvernului a reapărut secțiunea „Echipele premierului și vicepremierilor”, miercuri, 17 martie, în jurul prânzului. Totuși, noua secțiune nu conține și CV-urile consilierilor și secretarilor de stat, așa cum au avut toate guvernele anterioare.
În răspunsul transmis marți, 16 martie, la solicitarea PressOne, Guvernul susține că CV-urile consilierilor din cele trei cabinete – adică ale premierului și vicepremierilor – nu sunt date de interes public.
Am revenit cu un telefon la Serviciul de Comunicare al Guvernului, pentru a solicita să vorbim cu purtătorul de cuvânt al instituției. Voiam să întrebăm de ce acea secțiune a fost ștearsă.
Am avut parte de acest dialog:
Reporter: Aș dori să știu cine e purtătorul de cuvânt al Guvernului, pentru a-i adresa o întrebare.
Funcționar: Vă rog să faceți o cerere pe 544!
Reporter: Vorbiți serios, trebuie să fac o cerere pentru a afla cine e purtătorul de cuvânt?
Funcționar: Mai aveți și altă întrebare?
Pe pagina principală a site-ului oficial al Guvernului nu sunt publicate nici declarațiile de avere și de interese ale consilierilor din cabinete, dar o parte din acestea pot fi găsite pe o secțiune a site-ului Secretariatului General al Guvernului.
***
„Transparență 100%” e mantra pe care premierul PNL, Florin Cîțu, o repetă insistent în declarații de presă și la emisiuni televizate, încă de când a intrat în politică.
„Transparență 100%” transmitea anul trecut, la finalul lunii august, în timp ce era încă ministrul Finanțelor. „Toți miniștrii trebuie să arate transparență”, declara Cîțu săptămâna trecută, la B1 TV.
Totuși, la începutul lunii martie, reporterul PressOne a constatat că pe site-ul Guvernului, la secțiunea dedicată prim-ministrului Florin Cîțu, listele cu componența cabinetelor Barna, Hunor și Cîțu sunt doar niște fișe goale, completate cu liniuțe în dreptul locurilor unde ar fi trebuit să fie numele, funcțiile și CV-urile acestora. Ca și cum membrii echipelor lor nu ar exista.

Ca urmare, PressOne a solicitat Guvernului să transmită componența cabinetelor, precum și copii electronice după CV-urile consilierilor din cele trei cabinete. Douăsprezece zile mai târziu, Guvernul a trimis PressOne un răspuns în care precizează numărul de angajați din fiecare cabinet, fără să facă publice numele acestora.

Dar Guvernul Cîțu a mai făcut ceva – a șters de pe site-ul guvernului secțiunea în care ar fi trebuit să apară membrii echipelor, cu nume, prenume, funcții și CV-uri. Acea secțiune exista în 3 martie, înainte ca PressOne să ceară aceste informații, în meniul pop-up care se deschide la activarea zonei „Prim-ministru” de pe site.
Acum apare ca fiind inexistentă.

| 1. La cabinetul prim-ministrului Florin – Vasile Cîţu sunt încadrați un director de cabinet și patru consilieri; 2. La cabinetul viceprim-ministrului Ilie – Dan Barna sunt încadrați un director de cabinet şi doi consilieri. 3. La cabinetul viceprim-ministrului Kelemen Hunor sunt încadrați un director de cabinet şi șapte consilieri. Extras din răspunsul Guvernului |
În ceea ce privește copiile electronice după CV-urile acestora, Guvernul a transmis, prin Serviciul său de comunicare, că nu le poate furniza, motivând că aceste date ar fi exceptate de la informațiile de interes public.
Cu alte cuvinte, identitatea, studiile, specializările și experiența consilierilor pe care premierul Florin Cîțu și vicepremierii Dan Barna și Kelemen Hunor i-au angajat în cabinetele lor nu sunt informații la care cetățenii au acces liber.
Explicația transmisă de Serviciul de comunicare al Guvernului este că aceste informații – cine sunt și ce au făcut până acum noii membrii ai echipelor Cîțu, Barna și Hunor sunt date exceptate de la informațiile de interes public, în baza unui articol din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Mai precis, răspunsul face referire la articolul 12, alineatul 1, litera d) – datele solicitate sunt considerate de către Guvern ca fiind referitoare la „datele personale”.
Este exact același răspuns pe care, în urmă cu trei ani, miniștrii cabinetului Dăncilă îl transmiteau Recorder – cu exact aceeași justificare. Recorder solicitase atunci tuturor miniștrilor din cabinetul Dăncilă numele și CV-urile consilierilor angajați în ministere. Potrivit surselor Recorder, răspunsul ar fi fost sugerat de Anca Alexandrescu, considerată omul lui Liviu Dragnea în Guvernul Dăncilă.
Răspunsul primit de PressOne din partea Guvernului Cîțu mai precizează că e vorba de „date cu caracter personal din dosarul profesional”. Or, potrivit legii, dosarele profesionale se întocmesc doar pentru funcționarii publici și conțin date specifice, copii după diplome de studii sau caziere*.
În plus, la articolul 14, legea invocată de Guvern arată că:
(1) Informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice.
Toți premierii din ultimii ani – inclusiv Ludovic Orban, președintele PNL, și Dacian Cioloș, copreședinte USR-PLUS – au publicat în timpul mandatului numele și prenumele consilierilor, pozițiile ocupate, adrese de e-mail, CV-uri. Chiar și premierul PSD Viorica Dăncilă a publicat pe site-ul guvernului numele consilierilor și CV-urile acestora.



L-am contactat pe vicepremierul Dan Barna și l-am întrebat unde putem găsi date despre oamenii din echipa sa – nume, CV-uri și declarații de avere. Dan Barna a spus că aceste informații au fost depuse de cei din echipa sa la Secretariatul General al Guvernului și că probabil urmează să devină publice. Nu a putut preciza, însă, cum anume vor deveni publice.
„O să găsesc o modalitate să le fac publice, mi-ați dat o idee la care să mă gândesc. Din punctul meu de vedere nu e vorba de nicio informație clasificată aici”, a declarat Dan Barna pentru PressOne.
I-am relatat și că secțiunea referitoare la angajații cabinetelor a fost ștearsă între timp de pe site-ul Guvernului. „Asta e surprinzător”, a spus Barna.
O parte din declarațiile de avere ale angajaților cabinetelor sunt publicate pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, însă, de pildă, la cabinetul vicepremierul Kelemen Hunor, apar doar trei angajați. În răspunsul oficial transmis de Guvern, se arată că ei sunt, de fapt, șapte.
„Asaltul” asupra transparenței
Cristina Lupu, director executiv la Centrul pentru Jurnalism Independent spune că gestul Guvernului e în consonanță cu acțiunile guvernelor liberale din ultimul an.
„Asaltul asupra transparenței din ultimul an nu pare să mai fi existat în ultimii mulți ani. Și asta, venind de la un guvern liberal, e foarte neplăcut. Semnalul dat de Guvern e extrem de păgubos pentru restul instituțiilor subordonate. Nu fac decât să le arate celor de sub ei că e o practică acceptabilă”, spune Cristina Lupu.
O opinie asemănătoare are și Elena Calistru, președintele ONG-ului Funky Citizens, care de-a lungul vremii a militat pentru transparentizarea instituțiilor publice.
„Din punctul meu de vedere, e un semnal foarte prost să începi să ștergi informația.
Până acum câțiva ani era un gest absolut normal ca pe site-urile instituțiilor publice să fie publicate și alte date, de exemplu agenda demnitarului. Acum acestea apar mai rar”, a explicat ea.
Organizațiile Funky Citizens și Centrul pentru Jurnalism Independent au semnat, în 7 martie, o scrisoare deschisă adresată premierului Florin Cîțu, în contextul blocării publicării datelor referitoare la campania de vaccinare în România pe portalul național de date deschise.
În scrisoarea transmisă, organizațiile semnatare atrag atenția că transparența este unul din principiile asumate de actualul premier în Programul său de guvernare.
Din experiența ultimului an, pare că transparența îi încurcă teribil
Cristina Lupu, director executiv, Centrul pentru Jurnalism Independent
*e vorba de Statutul funcționarilor publici, adică Legea 188/1999, articolul 24, coroborat cu HG 432/2004, privind dosarul profesional al funcționarilor publici ( Sava N.).
https://pressone.ro/guvernul-citu-a-sters-de-pe-site-ul-oficial-sectiunea-dedicata-echipei-premierului-dupa-ce-pressone-a-solicitat-cv-urile-consilierilor?fbclid=IwAR133i8xBRPt7acPNVajReD1fSwX-6n65oZrslIFqXkE6yItmbt9PU6ajME
Administratie
Antrenamentul și repausul câinilor de serviciu nu sunt opționale
Organizarea turelor de 12 ore ridică întrebări privind pregătirea, recuperarea și adăpostirea câinilor din Poliția de Frontieră
Conductorii canini și câinii de serviciu nu pot fi tratați ca simple resurse de planificare, susține Sindicatul Europol. Activitatea lor presupune obligații specifice, de la antrenamentul zilnic și îngrijirea animalelor până la asigurarea perioadelor de refacere după misiuni.
Sindicatul atrage atenția că organizarea activității în ture de 12 ore poate ridica probleme atunci când echipele canine sunt planificate în misiuni operative succesive sau primesc atribuții care nu țin de specializarea lor. În astfel de condiții, spune organizația, trebuie clarificat cum sunt respectate timpul de pregătire, nevoile fiziologice ale câinelui și condițiile de transport și adăpostire.
Pentru lămuriri privind aplicarea prevederilor OMAI nr. 172/2025, Sindicatul Europol a solicitat un punct de vedere Centrului Chinologic „Dr. Aurel Greblea” din Sibiu. Răspunsul instituției prezintă obligațiile referitoare la pregătirea și utilizarea câinilor de serviciu, precum și responsabilitățile structurilor care îi au în dotare.
Patru ore de antrenament pe zi, în timpul programului de lucru
Una dintre clarificările importante privește timpul de antrenament. Potrivit răspunsului Centrului Chinologic, art. 19 alin. (2) lit. b) din OMAI nr. 172/2025 prevede desfășurarea zilnică a antrenamentului, în timpul programului de lucru. Activitatea poate fi împărțită în mai multe sesiuni și se aplică indiferent de categoria de serviciu.
Articolul 20 stabilește, la rândul său, că antrenamentul se desfășoară zilnic în programul de lucru, cu excepția situațiilor în care echipa canină participă la misiuni. Pentru câinii specializați în detectarea produselor, metodologia de specialitate permite efectuarea unor antrenamente și în timpul misiunilor, în condițiile prevăzute de aceasta.
Prin urmare, planificarea unei echipe într-o tură de 12 ore nu înseamnă, de la sine, că activitățile de pregătire pot fi eliminate. Organizarea serviciului trebuie să țină cont de cerințele specifice activității canine, arată sindicatul.
Timpul pentru pregătire este și responsabilitatea conducerii
Asigurarea timpului de antrenament nu este doar responsabilitatea conductorului. Conform art. 6 lit. b) din ordin, citat în răspunsul Centrului Chinologic, structurile care dețin efective canine trebuie să dispună măsurile necesare pentru timpul dedicat îngrijirii, hrănirii, dresajului și antrenamentului câinilor, precum și pregătirii profesionale a conductorilor.
Această obligație devine cu atât mai relevantă când polițiștii sunt planificați în activități operative succesive sau primesc sarcini suplimentare, fără legătură cu specializarea canină. În opinia Sindicatului Europol, conductorul nu poate fi făcut singur răspunzător pentru menținerea nivelului de pregătire al câinelui dacă structura nu îi asigură timpul și condițiile necesare.
Refacerea câinelui face parte din capacitatea de lucru
Repausul este deosebit de important pentru câinii folosiți la detectarea substanțelor interzise, a tutunului, a urmelor olfactive și pentru alte activități bazate pe miros. Potrivit art. 33 alin. (4) din OMAI nr. 172/2025, timpul de refacere a capacității fiziologice de lucru trebuie să fie egal cu perioada de folosire efectivă în misiune.
Metodologia de specialitate stabilește, de asemenea, că activitățile de căutare nu trebuie să depășească 30 de minute. După acestea, câinele trebuie să beneficieze de intervale pentru deconectare și pentru satisfacerea nevoilor fiziologice.
Centrul Chinologic subliniază și necesitatea prevenirii suprasolicitării, astfel încât să fie menținută calitatea căutării. Sindicatul Europol spune că aceste prevederi arată că refacerea nu este un beneficiu facultativ, ci o condiție atât pentru protejarea sănătății câinelui, cât și pentru eficiența misiunilor.
Transportul în autospecială nu echivalează automat cu repausul
Un alt aspect semnalat privește câinii ținuți în cușca autospecialei în timpul patrulărilor auto. Sindicatul avertizează că simpla prezență a animalului într-un compartiment de transport nu dovedește, prin ea însăși, că acesta beneficiază de o perioadă corespunzătoare de refacere.
Răspunsul Centrului Chinologic nu prevede expres că orice interval de recuperare impune întoarcerea la sediul unității. El indică însă condiții ce trebuie respectate în timpul transportului: autospeciala trebuie să asigure ventilație, temperatură adecvată, climatizare și posibilitatea supravegherii câinelui.
În plus, metodologia comună nr. 129390 din 16 martie 2026 prevede ca, la fiecare două ore de drum, să se facă o oprire de 15–20 de minute. În acest interval trebuie asigurate apă proaspătă și posibilitatea ca animalul să își satisfacă nevoile fiziologice.
Transportul și adăpostirea sunt reglementate diferit
Potrivit prevederilor invocate în răspunsul oficial, transportul câinilor în timpul programului de lucru trebuie realizat cu mijloace special amenajate și autorizate sanitar-veterinar. Adăpostirea presupune alte cerințe: spațiu suficient, libertate de mișcare și protecție față de condițiile meteorologice, astfel încât animalul să poată sta în picioare și să se poată întoarce.
Metodologia stabilește inclusiv dimensiuni minime pentru cuștile folosite la adăpostire și prevede, potrivit formulării actului citat, interdicții privind ținerea câinilor legați sau fără harnașament în perioada în care se află în adăpost.
Centrul Chinologic nu formulează o interdicție expresă privind menținerea câinelui în autospecială pe întreaga durată a unei ture de 12 ore. Totuși, normele prezentate disting între transport și adăpostire, astfel că un compartiment de transport nu poate fi considerat automat spațiu de cazare permanentă. Orice astfel de utilizare trebuie analizată în raport cu condițiile efective de bunăstare și cu reglementările aplicabile.
Sindicatul cere organizarea activității în acord cu normele
Sindicatul Europol susține că eficiența unei echipe canine nu se măsoară doar prin timpul petrecut în teren sau prin prezența într-o autospecială. Contează și calitatea pregătirii, respectarea perioadelor de recuperare și asigurarea unor condiții adecvate de muncă și îngrijire.
Organizarea activității, afirmă sindicatul, trebuie să le permită conductorilor să își îndeplinească obligațiile fără ca întreaga răspundere pentru pregătirea și starea câinilor să le fie transferată. Sindicatul anunță că va continua să susțină aplicarea unitară a prevederilor legale și respectarea particularităților muncii echipelor canine.
„Un câine de serviciu bine pregătit, odihnit și îngrijit corespunzător” este, potrivit organizației, esențial atât pentru siguranța polițistului, cât și pentru eficiența misiunilor. (Sava N.).
Administratie
Poliția Română, partener într-un proiect de monitorizare a rețelelor radio
RMS RAN urmărește dezvoltarea unor capabilități tehnice pentru supravegherea și securizarea frontierelor
Serviciul Român de Informații, prin Unitatea Militară 0929 București, implementează proiectul „Sistem monitorizare parametri radio din rețele de acces radio – RMS RAN”, în parteneriat cu mai multe structuri ale instituției, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.
În proiect sunt implicate și Unitățile Militare 0461 și 0991 București, precum și Unitatea Militară 0472 București, care are în coordonare unitățile 0221, 0964, 0167 și 0198 București.
Monitorizarea rețelelor de acces radio
Potrivit descrierii proiectului, obiectivul general este operaționalizarea unor capabilități tehnice de monitorizare radio în domeniul rețelelor de acces radio. Acestea urmează să sprijine activitățile specifice de supraveghere și securizare a frontierelor externe ale României. (Paul D.).
Administratie
Peste 700 de școli au aplicat pentru finanțare în cadrul programului PRIMII
Inițiativa vizează sprijinirea elevilor din ciclul primar și prevenirea abandonului școlar
Ministerul Educației și Cercetării a încheiat perioada de depunere a aplicațiilor pentru Programul pentru Reușita Învățământului primar prin Măsuri Integrate de Intervenție (PRIMII). Au fost depuse 709 cereri de finanțare, pentru intervenții în școli vulnerabile.
Programul urmărește prevenirea analfabetismului funcțional și reducerea riscului de părăsire timpurie a școlii, printr-un pachet de sprijin adaptat nevoilor elevilor și comunităților.
Sprijin educațional, hrană și consiliere
Finanțarea poate acoperi activități de tip „Școala după Școală”, lecții individualizate și programe de recuperare. Sunt eligibile, de asemenea, hrana pentru elevii participanți, activitățile extracurriculare, materialele didactice și resursele pentru învățare remedială.
Programul poate susține și servicii de consiliere și terapie pentru elevi, precum și consiliere parentală.
Abordare bazată pe date și instrumente existente
PRIMII extinde către învățământul primar logica de intervenție folosită de Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, care s-a adresat în principal ciclului gimnazial.
Implementarea va valorifica instrumente de identificare a vulnerabilităților și riscurilor educaționale: Indexul Național de Vulnerabilitate Școlară pentru Învățământul Primar și Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație, dezvoltate împreună cu Banca Mondială, precum și Indicele de Risc Comunitar, elaborat de UNICEF.
Implementare în perioada 2026–2029
Proiectul se va desfășura între 2026 și 2029. Finanțarea este asigurată din Fondul Social European Plus, prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027, în cadrul priorității privind prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului grupurilor dezavantajate la educație.
-
Exclusivacum 4 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 2 zileBatman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum o ziI.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 3 zileDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a XI‑a –„ANTI-GRINDINĂ” CU DOSAR PENAL. Când norii sunt proști, îi păcălește… SNACP-ul. Când sunt deștepți, se duce DNA-ul peste ei.




