Actualitate
Remember 15 martie 1991 – Presa acum 30 de ani
• IMPERIUL CONTRAATACA. Aflat la Bucureşti, domnul Iurie Roşca, preşedinte executiv al Frontului Popular din Moldova avertizează că daca se recurge la referendum, „imperiului” îi vor fi suficiente un sfert plus unu din voturi pentru reînnoirea tratatului unional • BANII NOŞTRI. După părerea domnului Mugur Isărescu, Banca Naţională ar trebui „să dea sama” doar în faţa Parlamentului, ieşirea de sub tutela excutivului fiind o condiţie a solidităţii şi stabilităţii ei, dincolo de ciclurile politice • DEZACORD. Reprezentantul Uniunii Liberale Brătianu in Parlament, domnul deputat cu acelaşi nume, şi-a exprimat cu voce tare dezacordul faţă de refuzul unor formaţiuni liberale de a participa la dialogul ce a avut loc la Cotroceni • ÎNTOARCERE. Revenit aseară din turneul sud-american, premierul Roman a declarat: „Sînt convins că am făcut ce trebuia! • UITE DEMISIA, NU E DEMISlA! Domnul Claudiu Iordache a demisionat şi nu prea! „Nu am demisionat – a spus domnia sa – dar nu doresc să fiu plasat în noile candidaturi ale FSN“. Probabil că maurul, consideră că şi-a făcut datoria. Picătura care a umpIut paharul nemulţumirilor sale a fost, după cît se pare, publicarea în ziarul „AZI“ a fotografiei lui Corneliu Vadim Tudor!
Ziarul Libertatea din 15 martie 1991 pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire
SCIZIUNE ÎN FRONT?
Cu doar trei zile înaintea Convenţiei naţionale, Frontul a început să troznească din încheieturi. Boala copilăriei politice care a atins pînă acum mai toate formaţiunile de mai mică anvergură afectează, iată; organismul doar în aparenţă solid al partidului de guvernămînt.
Disensiunile – de fond şi de formă – manifestate latent la scurt timp după euforia victoriei în alegeri, au traversat mai multe etape, in care discreţia disciplinei de partid a fost nu o dată lăsată la o parte. Eterogenitatea Frontului, constituit mai mult ca o reacţie masivă la o opoziţie agresivă, decît ca o concentrare de forţe structurată pe o ideologie clară, îşi spune acum din plin cuvîntul. Constituirea unei aripi reformatoare, grupată în jurul lui Petre Roman, a stimulat reacţia de autoapărare a celei conservatoare, polarizată în jurul celor doi preşedinţi ai Cartierelor. Confruntarea surdă a răbufnit public odată cu scrisoarea ultimativă adresată celor doi de către primul ministru în perioada absenţei din ţară a preşedintelui Iliescu. Pe fondul unei alte absenţe, de data aceasta a lui Petre Roman, consemnăm o tentativă – în parte reuşită – de „lovitură de partid”, prin eliminarea liderului majorităţii parlamentare din Cameră de către un comitet de iniţiativă conservator, pe motivul unei prea strînse relaţii cu executivul, în detrimentul libertăţii de mişcare legislative. Faptul că acest lucru are loc doar cu trei zile înaintea repetat amînatei Convenţii Naţionale, face să apară supoziţia că prima reuniune plenară a partidului de guvernământ s-ar putea să marcheze şi schisma definitivă a acestuia. Rămîne, deci, de văzut, dacă evenimentul, se va produce şi în favoarea cui, într-un moment în care necesitatea existenţei unei opoziţii reale, pare să se realizeze în cel mai neaşteptat mod şi din cea mai puţin previzibilă direcţie. (Octavian Andronic)
ÎNTRE UN ACUZAT CONSERVATORISM PARLAMENTAR ŞI GRĂBITUL REFORMISM GUVERNAMENTAL FRONTUL ÎNTÎMPINĂ PRIMA SA CONVENŢIE NAŢIONALĂ SUB
SEMNUL GHIMPILOR TRANDAFIRULUI!
„TIR DE CONTR0L” pe deasupra tranşeelor, in aşteptarea „asaltului” final!
Ex-liderul majorităţii parlamentare din Cameră, LIVIU MUREŞAN:
„Eu nu sînt dintre cei care-şi pun carnetul pe balcon!”
După cum am anunţat încă în ziarul nostru de ieri, în Camera Deputaţilor a avut loc o „discretă” lovitură de teatru: înlocuirea liderului majorităţii, Liviu Mureşan; cu deputatul Alexandru Albu. Asta in absenţa din ţară a liderului naţional, Petre Roman, şi cu trei zile înaintea Convenţiei Naţionale.
– Ce s-a întimplat şi cum s-a întîmplat, domnule Liviu Mureşan? Anunţul, făcut discret, ieri dimineaţă, şi printre altele, afirmă, că aţi fost desemnat să faceţi parte din grupul de parlamentari care vor reprezenta tara noastră in cadrul Parlamentului Consiliului Europei de la Strasbourg… .
– Grupul parlamentar F.S.N. s-a reunit miercuri seara, in urma propunerii unui comitet de iniţiativă format din 75 de persoane pentru a alege un nou lider.
– Este o practica curentă? Făcea parte acest moment dintr-un plan premergător Convenţiei?
– Nicidecum. În partidele occidentale, de regulă, liderul este desemnat de colegiul director pentru a asigura aplicarea politicii respectivului partid in cadrul parlamentar. Şi pentru a se asigura o anumită disciplină în grup.
– Aţi fost avizat asupra acestei mişcări? S-a mai produs o astfel de operaţiune şi altă dată?
– Nu am fost avizat. Comitetul de iniţiativă a afirmat că doreşte un lider ales, nu unul impus de către liderul naţional.
– De către domnul Petre Roman, adică. Păi nu este domnia sa şi liderul deputaţilor F.S.N.? Şi de ce au realizat acest lucru – că le-aţi fost impus – abia acum?
– Este, fără îndoială, rezultatul unor tensiuni. Eu am preluat sarcina această ingrată în momentul în care ea a fost părăsită de N. S. Dumitru, şi pentru o perioadă limitată, pină la Convenţia care trebuia să aibă loc în decembrie…
– Reprezintă această operaţiune o moţiune de neîncredere in lider?
– Nu cred că e vorba despre aşa ceva. Din păcate, în cadrul grupului… parlamentar au fost transferate crizele existente între Guvern şi Front. Deşi conducători ai Frontului – Claudiu lordache, N. S. Dumitru şi Gheorghe Scorţan – sînt membri ai acestui grup parlamentar, ei n-au făcut nimic pentru a funcţiona in calitate de autentici lideri, apti să asigure Frontului o linie de acţiune coerentă. Cea de-a doua criză transferată la grup este cea a relaţiei tensionate dintre Guvern şi Parlament -o tensiune de lucru, altfel, exacerbată de insuficienta prezenţă în „arenă” a ministrului însărcinat cu legătura cu parlamentul, pentru a explica şi susţine iniţiativele guvernului, precum şi de ineficienta Consiliului pentru Reformă, Relaţii şi Informaţii Publice, in legătură cu evaluarea unor reacţii posibile şi cu necesitatea unui plus de transparentă a guvernului fată de parlament şi faţă de grup. A treia criză este cea din cadrul biroului executiv al Adunării Deputaţilor, ai cărui membri, din Front, au orientări şi tendinţe foarte diferite: Dan Marţian, Ionel Roman, Bogdan Pătraşcu, Cazimir Ionescu, Stoica Emil. Intre ei şi grup s-a creat o distanţare ale cărei rezultate se văd acum.
– Poate fi interpretat episodul ca o „lovitură do partid”?
– E mai mult dovada slăbiciunii unei părţi a grupului parlamentar, care n-a binevoit să recurgă la această mişcare in prezenţa liderului naţional. O lipsă de curaj in a aştepta şi a accepta deciziile Convenţiei. Ar putea fi un proces firesc de clarificare dacă n-ar fi vorba de nefirescul momentului şi modului în care s-a procedat. Este un semnal, a cărui încărcătură – pozitivă sau negativă. – va putea fi evaluată doar după Convenţie, în calitatea mea de „lider al majorităţii aflat în minoritate” am acţionat încercînd ca grupul să nu devină o piedică în calea activităţii Guvernului, pină la Convenţia care urma să structureze formaţiunea ca partid politic. Cunoscind toate aceste tensiuni lovindu-mă de consecinţele lor, nu am abandonat, militind pentru menţinerea unui anumit echilibru.
– Ce urmează acum? O demisie?
– Nu sînt genul celor care-şi depun carnetul pe balcon. Consider că trebuie să lupt pină la capăt pentru ideile pentru care am venit în Front. Şi nici nu vreau să-mi fac un capital politic din acest episod. Nu e un eşec personal, ci doar punctul de vedere al unui grup faţă de o calitate, nu faţă de un om.
– În continuare?
– In orele care au mai rămas pînă la Convenţie, cei doi lideri care au condus Frontul la succesul de la 20 mai vor trebui să opteze pentru o variantă. Ei au fost cei care s-au încărcat de notorietate după Revoluţie, notorietate pe care au descărcat-o asupra celui de-al treilea personaj – echipa de reformă, care consider eu că-şi face onest datoria. S-a produs un transfer de credibilitate asupra acţiunii lor şi opţiunilor acestui program complex şi dificil, a cărui abandonare ar putea avea consecinţe incalculabile. Este cert că avem nevoie de o formulă de guvern ferm, care nu poate exista fără suportul unui partid corespunzător. Frontul, deci, ar trebui să devină un astfel de partid de guvernare responsabil, care să asigure acţiunilor coerenţă şi consecvenţă şi care să fie receptat ca atare de către electorat.
– S-ar părea că la orizont se conturează o sciziune…
– Nu pot fi sigur de asta. Oricum, fenomenul nu e singular, el se regăseşte pe la majoritatea vecinilor noştri. Sînt decantări, clasificări, generate de succesiunile rapide ale evoluţiei economice. Scena politică internă va arăta cu totul altfel în doar cîteva luni şi cred că dacă putem vorbi despre un pericol, acesta poate veni doar din direcţia naţionalismului şl a populismului.
Octavian ANDRONIC
„Este o continuare a aceleiaşi poziţii, şi nu o modificare de orientare”
declară dl. ALEXANDRU ALBU – noul lider al grupului parlamentar F.S.N. din Adunarea Deputatilor –
– Domnule Albu, alegerea dumneavoastră ca nou lider al grupului parlamentar FSN vine pe fondul impresiei că partidul de guvernămint este scindat în două „aripi”: conservatoare şi reformatoare.
– Aşa cum aţi aflat din comunicarea făcută in plen, singurul motiv al înlocuirii (prin vot secret) ţine de raţiuni pragmatice, pentru ca dl. Liviu Mureşan (fostul lider) să se poată concentra asupra activităţii complexe pe care o presupune o participare la reuniunile Consiliului Europei.
– Aţi vorbit, după alegerea dv, cu dl. Liviu Mureşan? Mă refer la o discuţie de principiu in privinţa statutului de lider.
– Schimbarea s-a produs miercuri seara şi nu am avut timp, dar oricum nu poate fi vorba de o întîlnire gen „predare-primira”. Este o continuare a aceleiaşi poziţii, şi nu o modificare de orientare.
– Să revenim puţin la frămîntările din cadrul partidului dvs.
– Există o polarizare, dar este firească nu e de orientare nici populistă, cum afirmă unii, nici elitistă. In grupul parlamentar din Adunarea Deputaţilor există o strînsă unitate realizată prin diversitate de păreri. Este o teză foarte „en vogue“ în lume la ora actuală, unitate prin diversitate. In problemele fundamentale, cu privire la scopul final al Frontului există o convergenţă deplină de păreri. În ceea ce priveşte metodele de înfăptuire a acestui scop, sînt opinii împărţite, dar nu radical contradictorii. După dezbateri, întotdeauna se realizea-
ză consensul.
– Cum vă simţiţi in noua postură?
– Mă încearcă un sentiment de teamă. Simt o încordare, dar nu paralizantă, ci mobilizatoare în îndeplinirea unor misiuni care nu sînt deloc simple.
– Ştim că sînteţi profesor universitar Ia ASE. Poate ar fi momentul să ne spuneţi ceva şi în acest sens despre dvs.
– Sînt profesor la Catedra de Relaţii Economice internaţionale şi am fost decanul Facultăţii de Comerţ Exterior timp de 8 ani. Acum, în paralel cu activitatea parlamentară (unde, nu ştiu cum, am ajuns membru în 4 comisii), susţin cursul de… Cooperare Economică Internaţională.
N.R. Cerem scuze domnului profesor pentru ignoranţa manifestată în cuprinsul notei de ieri, precizînd totodată că aşa cum ne-a asigurat, comunicările sale politice sînt departe de a fi conservatoare.
PRECIZARE
Primim din partea domnului deputat Viorel Munteanu – F.S.N. Suceava următoarele precizări în legătură cu materialul apărut în ziarul nostru de ieri referitor la „înlocuirea” liderului majorităţii din Cameră, dl. Liviu Mureşan: „Multe dintre afirmaţii sînt inexacte. La vremea respectivă domnul Mureşan nu a fost ales, ci numit. Cerinţa majorităţii a fost ca liderul ei să fie ales prin vot secret. Lucru care s-a şi făcut în această întîlnire. Nu s-a contestat capacitatea profesională, nici atitudinea faţă de reformă, a dlui Mureşan. Imposibilitatea domniei sale de a fi prezent permanent în mijlocul grupului parlamentar pe care-l reprezenta, precum şi unele nemulţumiri legate de capacitatea sa de organizator, ne-au determinat la o schimbare. Vă asigurăm că nu a fost vorba nici de anumite atitudini faţă de guvern, nici despre „ramuri”. Pur şi simplu a fost vorba de o chestiune organizatorică. Rezolvată în mod democratic.
Răzvan MITROl
AZI
La cimitirul Belu, are Ioc ceremonia repatrierii rămăşiţelor pămînteşti ale colonelului Beck, refugiat după invadarea Poloniei in ţara noastră. Curioase întorsături mai are şi istoria asta: in ’39 România a fost singura cale de salvare a refugiaţilor polonezi. Astăzi, polonezii consideră că nu trebuie să aibă relaţii prea strînse cu România (conform unui recent şi sugestiv sondaj de opinie).
SENZAŢIONAL
Preşedintele Havel a efectuat o vizită in Slovacia! Cu sau fără paşaport?
Ziarul Libertatea din 15 martie 1991 pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire
Ziarul Libertatea din 15 martie 1991 pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire
Ziarul Libertatea din 15 martie 1991 pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire
Presa acum 50 de ani
• „IMOBILIZAREA AGRICOLA”. Un amplu decret-lege prevede la art. 1. • „Pentru a asigura aprovizionarea armatelor de operaţiuni şi a populaţiei civile, pentru a se asigura aprovizionarea industriei cu materii prime şi a se realiza stocurile de produse agricole pentru export şi rezerve pentru anii agricoli de slabă producţie, ministerele agriculturii şi apărării naţionale (Marele Stat Major) şi ministerul coordonării şi statului major economic sunt autorizate să găsească mijloacele cele mai potrivite de organizarea agriculturii în vremuri excepţionale. în condiţiile decretului de faţă”. Care prevede multe „Dispoziţiuni generale”, prevederi amănunţite cu privire la Organele de aplicare”, „Organizarea muncii agricole”, „Mobilizarea pentru lucru în exploatările agricole şi în serviciile Ministerului Agriculturii”, „Sancţiuni” şi „Dispoziţiuni finale” • ZIARUL „UNIVERSUL“ publică un comentariu semnat de R. Şeişanu: „Apărarea imperiului colonial francez. De ce forte dispune Franţa?“ • INVESTIREA NOUILOR CHIRIAHI. Solemnitatea dela Palatul Regal. Răspunsul Majestăţii Sale Regelui către Înalţii Arhierei Ortodoxi cu ocazia învestirilor. Răspunsul Majestăţii Sale Regelui către d. episcop ,Wilhelm Staedel, cu ocazia depunerii jurămîntului de credinţă ca episcop al Bisericii Evanghelice regnicolore de confesiune augsburgi-că din România • PREŞEDINTELE ROOSEVELT a semnat decretul executiv prin care blochează toate fondurile ungare din Statele Unite • „PUTEREA ECONOMICA A RUSIEI SOVIETICE” se întitulează serialul semnat în „Universul”, de Axente Sever Banciu, subsecretar în Ministerul de finanţe • „CHICAGO TRIBUNE” atacă politica guvernului american.
Rubrică realizată de Ion BUTNARU
Competițiile deschid ușa, însă nu garantează comenzile viitoare
Pentagonul încearcă să majoreze producția de drone aeriene și să consolideze industria americană, însă oficialii militari și reprezentanții companiilor sunt împărțiți în privința unei întrebări esențiale: poate strategia actuală să asigure cererea constantă de care producătorii au nevoie pentru a investi și a-și extinde capacitățile?
„Vedem multe semnale încurajatoare, dar vrem să vedem concret ce urmează. Avem nevoie de o cerere susținută și normalizată”, a declarat James Slider, directorul general al Performance Drone Works. În opinia sa, un contract care ar presupune livrarea a 1.000 de drone pe lună, timp de un an, ar reprezenta un nivel solid și previzibil al cererii.
Pentagonul a creat mai multe surse de finanțare și competiții de achiziție pentru a stimula dezvoltarea dronelor și extinderea producției. Aceste inițiative nu oferă însă neapărat garanții privind comenzile pe termen lung. Pentru industrie, lipsa certitudinii că vor urma contracte suplimentare poate submina obiectivul de a construi o capacitate de producție internă durabilă.
Armata SUA, cel mai mare cumpărător individual de drone mici, încearcă în mod deliberat să determine companiile să investească în producția americană. Oficialii recunosc însă că producătorii ezită să facă acest pas fără o perspectivă mai clară asupra comenzilor viitoare.
Jon Strzelec, responsabil pentru producția avansată de drone mici în cadrul Comandamentului pentru Materiale al Armatei, a spus că Pentagonul încearcă să creeze artificial semnale de cerere pentru a impulsiona piața. Companiile, a explicat el, susțin că volumul comenzilor nu este suficient pentru a justifica investițiile necesare în lanțurile de aprovizionare interne.
Planuri ambițioase, dar finanțarea rămâne incertă
Efortul de achiziție a dronelor mici și ieftine nu a început odată cu administrația actuală. În timpul administrației Biden, Pentagonul a lansat inițiativa Replicator, menită să procure rapid mii de drone cu cost redus, considerate consumabile, pentru a pregăti armata în eventualitatea unui conflict cu China.
În ultimul an și jumătate, ritmul acestor eforturi s-a accelerat. Pentagonul a lansat noi programe de achiziție, și-a reorganizat coordonarea inițiativelor de război autonom și a solicitat miliarde de dolari pentru cumpărarea de drone.
La mijlocul lui 2025, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a lansat inițiativa „Drone Dominance”. Planul prevede creșterea producției de sisteme aeriene fără pilot, reducerea obstacolelor birocratice care limitează utilizarea acestora de către militari și dotarea fiecărei grupe a Armatei cu drone mici de atac, cu o singură utilizare, până la sfârșitul anului fiscal 2026.
Între timp, Pentagonul și-a reorganizat conducerea responsabilă de sistemele autonome. Hegseth a cerut aprobarea Congresului pentru înființarea unui comandament de patru stele dedicat războiului autonom, AUTOWARCOM. Inițiativa Replicator a fost redenumită Defense Autonomous Warfare Group (DAWG), apoi integrată în Task Force Autonomous Warfare.
Pentagonul a prevăzut aproape 55 de miliarde de dolari pentru această inițiativă în propunerea de buget pentru anul fiscal 2027. Cea mai mare parte a sumei a fost însă solicitată printr-un pachet legislativ de reconciliere, iar aprobarea sa rămâne incertă. Congresul analizează finanțarea, în timp ce Departamentul Apărării ia în calcul modificarea cererii sale bugetare de bază.
„Drone Dominance” promite oportunități repetate, nu continuitate
Programul „Drone Dominance” ilustrează cel mai bine abordarea Pentagonului. Acesta organizează competiții succesive, în care companiile pot câștiga contracte mai mici, care ar urma să însumeze un miliard de dolari în doi ani. Un clasament public urmărește participanții, numărul dronelor comandate și stadiul livrărilor raportate.
În prima rundă, Pentagonul a selectat 11 companii pentru livrarea a 30.000 de drone, prin comenzi inițiale și suplimentare. Farage Precision a primit o comandă pentru 1.520 de aparate, iar Neros, una dintre companiile aflate în partea superioară a clasamentului, a fost selectată pentru 4.960.
În a doua rundă, dronele au fost împărțite în două categorii: sisteme potrivite pentru lovituri la distanță mare și sisteme destinate luptelor la mică distanță. Pentagonul a selectat cinci companii pentru fiecare categorie și a atribuit contracte pentru câte 30.000 de drone în fiecare dintre ele.
Aceste contracte nu garantează însă comenzi ulterioare. Producătorii se pot trezi astfel fără angajamente care să le permită menținerea ritmului de producție după încheierea contractelor inițiale.
Andrew Evans, directorul Biroului de strategie și transformare din cadrul structurii de informații a Statului Major al Armatei, a descris problema drept o provocare economică majoră. Pentagonul încearcă să valorifice capacitățile industriale existente în SUA, dar și să mențină liniile de producție funcționale în perioadele în care cererea scade.
„Provocarea pentru conducerea noastră este să găsească o modalitate de a stimula industria să construiască, chiar dacă perioadele de comandă sunt intermitente”, a spus Evans.
Industria cere comenzi constante, nu competiții fără sfârșit
Companiile nu interpretează în același fel semnalele venite de la Pentagon. Unele văd o cerere în creștere în mai multe ramuri ale guvernului, în timp ce altele pun sub semnul întrebării capacitatea acesteia de a se transforma în comenzi regulate.
Callan Carpenter, director comercial al Skydio, a afirmat că semnalul administrației este clar și că cererea nu vine doar din partea Departamentului Apărării. Potrivit lui, există oportunități și în cadrul Departamentului pentru Securitate Internă și al altor agenții civile federale.
Alți reprezentanți ai industriei au atras atenția asupra dimensiunii reduse a unor achiziții, a competițiilor repetate și a incertitudinii bugetare. Fondurile anuale nu au fost încă aprobate de Congres și nici nu apar neapărat în proiecțiile bugetare pentru anii următori.
John Burer, directorul general al organizației industriale American Center for Manufacturing & Innovation, a spus că producătorii au nevoie de încredere că vor câștiga contracte suficient de mari și vor putea produce la scară înainte de a angaja capital substanțial. Testarea și demonstrațiile sunt utile, a adăugat el, dar extinderea producției necesită o abordare diferită, concentrată și pe costuri.
Chad Chasteen, director principal și coordonator pentru dezvoltarea afacerilor cu Armata la AV, a avertizat că organizarea continuă de competiții, fără menținerea aceleiași soluții mai mult de un an sau doi, poate destabiliza lanțurile de aprovizionare. Competițiile succesive, a spus el, trebuie urmate de un număr comparabil de contracte și comenzi.
„Fără cerere, nu există ofertă”, a afirmat Chasteen. „Competiția continuă nu înseamnă să ceri permanent industriei documente de prezentare. Trebuie să existe atribuiri și comenzi constante.”
Cele 55 de miliarde de dolari, un test decisiv pentru industrie
James Slider, directorul Performance Drone Works, a transmis un avertisment similar: fără angajamente mai puternice privind cererea pe termen lung, este puțin probabil ca sectorul să atragă mult mai multe investiții de capital privat.
O parte a incertitudinii este legată de pachetul de finanțare de 55 de miliarde de dolari propus pentru DAWG, care este blocat în Congres. Dacă Pentagonul și legislatorii vor găsi o modalitate de a asigura finanțarea la acest nivel — inclusiv prin bugetul de bază —, rezultatul ar putea constitui un semnal puternic pentru producători.
„Să vedem că fondurile DAWG ajung efectiv la programe ar fi foarte încurajator”, a spus Slider. În prezent, a adăugat el, unii consideră că finanțarea va fi acordată cu siguranță, iar alții cred contrariul.
Miza depășește rezultatul competițiilor individuale: capacitatea Pentagonului de a transforma promisiunile de achiziție în comenzi regulate ar putea decide dacă SUA vor reuși să construiască o industrie internă de drone capabilă să producă la scară.
După ani de experimente fragmentare, Statele Unite își intensifică eforturile pentru a-și dezvolta capacitățile militare în spațiul dintre Pământ și Lună. Forța Spațială americană pregătește achiziția rapidă de tehnologii comerciale și sisteme autonome, cu obiectivul de a pune la dispoziție capabilități operaționale până la sfârșitul anului fiscal 2029.
De la subiect marginal la domeniu de luptă
La începutul anului, discuțiile despre spațiul cislunar erau descurajate în interiorul instituției, a declarat generalul-maior Stephen Purdy, responsabilul Forței Spațiale pentru achizițiile de programe avansate. Între timp, tema a ajuns în prim-planul dezbaterilor publice, iar conducerea militară americană o tratează tot mai clar ca pe un posibil domeniu de confruntare.
Pe 20 octombrie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a avertizat că statele care vor controla zonele submarine și spațiul cislunar vor putea influența decisiv conflictele viitoare. Purdy a explicat că accelerarea eforturilor americane are o motivație directă: China avansează în acest domeniu, în timp ce Statele Unite au acordat până acum mai puțină atenție regiunii.
Progresele Chinei alimentează îngrijorările
Un proiect chinez recent a atras atenția specialiștilor: lansarea a 30 de nanosateliți CubeSat pe o orbită foarte eliptică, în apropierea unuia dintre punctele Lagrange ale sistemului Pământ–Lună, precum și pe o orbită circulară în jurul Lunii. Beijingul a prezentat inițiativa drept un experiment științific, însă experți în domeniu consideră că sistemul ar putea contribui la supravegherea spațiului cislunar.
În Statele Unite, instituții de cercetare precum Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene, SpaceWERX și DARPA au experimentat deja cu tehnologii destinate acestei regiuni. Până de curând, însă, activitatea lor s-a desfășurat fără un sprijin consistent din partea întregului aparat de apărare, concentrat în principal asupra operațiunilor militare din apropierea Pământului.
Două solicitări către industrie, cu accent pe soluții gata de utilizare
Forța Spațială intenționează să publice în curând două cereri de informații adresate companiilor. Prima va viza tehnologii comerciale utilizabile în misiuni cislunare de bază, inclusiv pentru supravegherea și monitorizarea activităților spațiale, precum și pentru poziționare, navigație și sincronizare.
Mesajul transmis industriei este că armata nu caută proiecte de cercetare îndelungate și nici nu intenționează să aloce sume mari pentru dezvoltarea unor sisteme de la zero. Prioritatea o reprezintă echipamentele comerciale deja disponibile sau aproape de comercializare, susținute de rezultate concrete și însoțite de software care necesită intervenții limitate. Sistemele de la sol trebuie incluse de la început într-o rețea integrată, nu tratate ca o componentă secundară.
A doua solicitare va căuta soluții de inteligență artificială și operare autonomă pentru navele spațiale care vor funcționa între Pământ și Lună. Obiectivul este ca acestea să poată detecta și gestiona defecțiuni, să proceseze datele colectate de senzori și să-și adapteze misiunile pe măsură ce se schimbă condițiile.
Autonomia, o necesitate într-un mediu dificil
Operațiunile cislunare sunt deosebit de complexe, a explicat Purdy. Distanțele și condițiile din regiune fac dificilă supravegherea permanentă de la sol, astfel că navele spațiale trebuie să poată lua decizii și să gestioneze probleme fără intervenția constantă a operatorilor.
Forța Spațială urmărește să introducă aceste capabilități până în trimestrul al patrulea al anului fiscal 2029, mizând pe tehnologii care pot fi livrate rapid, nu pe sisteme aflate la începutul unui ciclu amplu de dezvoltare.
Plan comun cu NASA, nu infrastructuri paralele
Pentru coordonarea efortului, Departamentul Apărării pregătește grupuri de lucru interinstituționale dedicate politicilor privind spațiul cislunar. Forța Spațială colaborează, totodată, cu NASA pentru armonizarea planurilor de infrastructură și evitarea construirii unor sisteme separate care să îndeplinească aceleași funcții.
Biroul de Coordonare Cislunară, înființat în luna mai, contribuie la definirea nevoilor și la transmiterea unor semnale mai clare către industrie. Rolul său nu este să conducă toate operațiunile din regiune, ci să sprijine efortul mai amplu al Forței Spațiale. Stabilirea cerințelor și achiziția capabilităților rămân în responsabilitatea structurilor specializate ale serviciului.
Planul cislunar aflat în pregătire va include strategii pentru domenii precum măsurarea timpului lunar, supravegherea spațiului și comunicațiile.
Finanțare limitată pentru nevoi urgente
Biroul a întocmit și o listă de cerințe urgente, dar nefinanțate, pentru operațiunile cislunare. Unele dintre probleme ar putea fi rezolvate cu sume relativ mici, inclusiv prin conectarea antenelor existente și îmbunătățirea fluxului de date către operatorii de la sol.
Chiar dacă, raportate la bugetele spațiale, aceste cheltuieli ar fi modeste, lipsa finanțării a întârziat soluționarea unor nevoi elementare. Noua listă stabilește prioritățile și urmărește să transforme planurile în sprijin concret pentru echipele care încearcă să construiască infrastructura necesară.
Gigantul din sectorul tehnologiei federale, General Dynamics Information Technology (GDIT), traversează o etapă de transformare majoră, anunțând numirea unei veterane a companiei în funcția de președinte. Începând cu data de 3 noiembrie, Amy Johnson va prelua frâiele organizației, marcând un nou capitol în strategia de dezvoltare a acestei entități esențiale pentru infrastructura digitală a statului.
O tranziție orchestrată la nivel înalt
Această schimbare vine pe fondul plecării lui Amy Gilliland, care a ocupat poziția de președinte timp de aproape un deceniu. În perioada de tranziție, rolul a fost exercitat interimar de către Paul Nedzbala. Conducerea grupului General Dynamics și-a exprimat încrederea deplină în noua numire, subliniind capacitatea demonstrată a lui Johnson de a gestiona echipe în contexte extrem de complexe și de a oferi soluții tehnice sofisticate pentru clienții din sectorul public și militar. Se mizează pe leadership-ul său dinamic, rigoarea operațională și alinierea profundă la cultura organizațională a companiei pentru a genera valoare sustenabilă pe termen lung.
O carieră construită pe expertiză tehnică solidă
Amy Johnson nu este o figură nouă în cadrul grupului, având un parcurs remarcabil de 27 de ani în cadrul General Dynamics Mission Systems. Ultima sa funcție, cea de vicepreședinte și manager general pentru divizia de Spațiu, Cibernetică și Inteligență, i-a oferit o perspectivă vastă asupra provocărilor tehnologice actuale. Experiența sa extinsă acoperă domenii critice precum securitatea cibernetică, electronica de apărare și sistemele complexe de spionaj și supraveghere, pregătind-o temeinic pentru responsabilitățile noului rol de la vârful GDIT.
Un pilon al securității și eficienței federale
Poziționată ca unul dintre cei mai importanți jucători pe piața IT-ului federal, GDIT constituie un partener strategic pentru agențiile guvernamentale și pentru sectorul militar. Compania livrează instrumente critice de software, rețelistică și securitate cibernetică, facilitând comunicații securizate și operațiuni complexe de monitorizare a amenințărilor. În noul său mandat, Amy Johnson va coordona eforturile companiei de a rămâne în avangarda inovației tehnologice, într-un mediu geopolitic și tehnologic marcat de o complexitate tot mai mare și de necesitatea unei reacții rapide la riscurile emergente.
Serviciul Protecția Mediului al Poliției Locale Ploiești: munți de gunoi, dar eroina Constantinescu Camelia vânează parcări
Ploieștiul înecat în gunoaie, dar „spațiul verde” e dușmanul public nr. 1 Orașul sufocat de gunoaie, Poliția Locală sufocată de…...
MAI spală pe „program scurt” – prin Corpul de Control: intră o plângere, iese „nu se impune”
La Corpul de Control, rufele nu se cercetează. Se limpezesc din condei. Există spălătorii unde se spală haine. Și există,...
M.A.I. – Libertate de circulație, cu notificare obligatorie: excursia e liberă, dar întâi să afle aplicația
Registrul a fost tras pe dreapta. Birocrația a schimbat doar vehiculul. La I.T.P.F. Sighetu Marmației, polițistul de frontieră a primit,...
Apt limitat, răbdare nelimitată? ANP numără bolnavii, dar nu prea spune de ce
Centralizarea misterioasă: protecție medicală sau inventar pentru austeritate? Administrația Națională a Penitenciarelor a cerut unităților să numere polițiștii de penitenciare...
Diagnoză organizațională sau „batista pe țambal”? La IPJ Călărași, testul e pentru climat — nu pentru șefi
După sesizarea SIDEPOL, IGPR anunță verificări și o diagnoză organizațională. Sindicatul se teme că, în loc să lumineze problemele, instituția...
„Ambiții la ea acasă”. Arhitecta-șefă Veronica Rădună îl pune în întârziere pe primarul Polițeanu și anunță plângeri penale dacă hotărârea definitivă nu este executată
Un abuz turnat în beton, o hotărâre definitivă și un primar care preferă platoul „TV” Conflictul de la vârful Urbanismului...
Rachete, minciuni și iodură de argint: fermierii prahoveni CONFIRMĂ dezvăluirile Incisiv de Prahova despre mafia antigrindină!
Mafia antigrindină, prinsă între secetă, rachete și minciună: fermierii îi dau în judecata Cum a ajuns o „minune tehnologică” netestată,...
Străpungerea de Vest a integrității de Est. Pământul e contaminat, primarul (Primarul Ploieștiului) e curat? (DOCUMENTE)
Așa cum a promis ziarul nostru de investigații, Incisiv de Prahova revine cu o întrebare simplă, dar atât de incomodă...
I.P.J. Prahova – Cascadorii „girofarului” – sezonul III: BMW-ul zburat, Renaultul kamikaze și Dacia-cazan cu folie de bezmetic de la Politia Baicoi
IPJ Prahova își lovește singur parcul auto și anchetează, tot singur, „victimele în uniformă” De la BMW-ul de aur la...
Rambo de România la Filiala – ‘Structuri SRL’: cum se împart gradele, șpaga și curajul la pahar
Justiție cu epolet, amenințări la băutură, „diavoli” deveniți Dumnezei peste noapte și România transformată în platoul unui film prost de...
I.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
După ce Pinochio Stoican a plecat la pensie cu portbagajul plin de carne, brânză, ouă, lapte și bani din „atențiile”...
Poliția Locală Ploiești și bariera nemuririi…sau cum să nu ai „nicio competență” pe banii contribuabililor (DOCUMENTE)
Poliția Locală Ploiești a dat, în sfârșit, lovitura (aici). Nu cu amenzi, nu cu disciplină, nu cu aplicarea legii. Nu....
Arhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești
Buldozerul instanței, scaunul cu trei picioare și „infractoarea de la urbanism” pe post de „moaște” administrativa Ploieștiul a ajuns în...
M.A.I. si beția de impunitate: cum a parcat DNA dosarul în șanț și a pus sindicatele să plătească benzina
Noaptea în care etilotestul a prins curaj, dar instituțiile au adormit În noaptea de 9 iunie 2020, la ora 02:14,...
„Nu trage, că-s polițist, nu hoț… de rând!” – Cum s-a tras cu pușca în polițiști la Slatina, iar legea a clipit
Cum a început totul Sindicatul Europol a făcut public un apel în urma unui incident petrecut la Slatina: polițiști și...
-
Exclusivacum 2 zile
I.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
-
Exclusivacum 3 zile
Arhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zile
„Nu trage, că-s polițist, nu hoț… de rând!” – Cum s-a tras cu pușca în polițiști la Slatina, iar legea a clipit
-
Exclusivacum 3 zile
M.A.I. si beția de impunitate: cum a parcat DNA dosarul în șanț și a pus sindicatele să plătească benzina
-
Exclusivacum 4 zileBine ați revenit, domnule ministru! Între timp, Poliția Penitenciară s-a transformat în club de selfie-uri, șefii ANP în influenceri, iar corupția a trecut la program de lucru full-time
-
Exclusivacum 4 zileIGPR – „Direcția de Ordine Publică”: campioni la dat din umeri. Sindicatul muncește, Poliția Română filosofește
-
Exclusivacum o zi
I.P.J. Prahova – Cascadorii „girofarului” – sezonul III: BMW-ul zburat, Renaultul kamikaze și Dacia-cazan cu folie de bezmetic de la Politia Baicoi