Actualitate
DNA a refuzat sa cerceteze in mod efectiv plangerea penala impotriva ambasadorului american Hans Klemm si Valeriu Zgonea pentru cumparare si trafic de influenta

Fara a investiga efectiv faptele de cumparare si trafic de influenta ale numitilor Hans Klemm, Ambasador SUA la Bucuresti, si Valeriu Zgonea, la data faptelor presedintele Camerei Deputatilor, marturisite de acestia intr-o conferinta de presa, DNA a clasat pe data de 24 iulie 2017 plangerea penala pe care le-am facut-o celor doi motivand ca faptele nu exista.
Ordonanta de clasare poate fi citita aici.
Ca urmare a clasarii, am facut plangere pe data de 18 august 2017 la procurorul ierarhic superior DNA solicitand “sa desfiintati solutia de clasare si sa dispuneti efectuarea in continuare a urmaririi penale impotriva celor doua persoane in vederea aflarii adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei”.
Plangerea la procurorul ierarhic superior poate fi citita aici.
Procurorul ierarhic superior DNA mi-a respins plangerea pe data de 24 august 2017 ca “inadmisibila”, cu motivarea ca, prin pronuntarea solutiei de clasare, nu mi-ar fi fost vatamat vreun “interes legitim”. Ordonanta de respingere poate fi citita aici.
Suntem, asadar, in fata unei situatii fara precedent, in care doi oficiali marturisesc public in fata intregii tari ca si-au folosit influenta pentru ca anumite legi sa fie votate, iar institutia abilitata cu anchetarea si pedepsirea unor fapte de coruptie, cum sunt cumpararea si traficul de influenta, considera ca cetatenii romani nu sunt vatamati in drepturile lor in ipoteza in care procesul legislativ este viciat.
Aceasta in conditiile in care Constitutia obliga Parlamentul sa legifereze DOAR in interesul general al societatii, adica al cetatenilor.
Despre plangere
In data de 18 mai 2016 am formulat o plangere penala la DNA impotriva numitilor Hans Klemm, Ambasadorul SUA la Bucuresti, si Valeriu Zgonea, la acea data Presedintele Camerei Deputatilor, pentru comiterea infractiunilor de cumparare de influenta (art. 292 Cod penal) si, respectiv, trafic de influenta (art. 291 Cod penal).
Plangerea a urmat conferintei de presa comune a celor doi din data de 13 mai 2016, in care acestia au recunoscut public ca si-au folosit pozitiile de demnitari pentru a promova si urgenta adoptarea unor legi in Camera Deputatilor, legi care erau dorite de SUA si benefice firmelor americane.
Valeriu Zgonea a declarat, in acea conferinta de presa, ca a primit “multumiri foarte oneste din partea domnului ambasador cu privire la ordonanta 109 cu guvernarea corporativa, a institutiilor publice si companiilor publice, legile privind achizitiile publice care creaza deja un avantaj pentru toate societatile care sunt in Romania”, adica inclusiv pentru societatile americane.
Ambasadorul Hans Klemm a declarat apoi, la randul sau: “I-am multumit (lui Valeriu Zgonea, n.r.) pentru modul in care a indeplinit in ultimele saptamani mai multe prioritati legislative importante pentru Romania si SUA – referitor la restituirea proprietatilor, la exproprieri, legea managementului intreprinderilor de stat, legi foarte importante”.
Presa si societatea civila au reactionat vehement si au condamnat ferm atat declaratiile, cat si reactia celor doi, unii jurnalisti considerand chiar ca ceea ce s-a petrecut in fata camerelor a fost un “selfie pe spaga“.
Vazand reactia de oripilare a presei si a societatii civile, pentru ca nimeni nu poate fi mai presus de lege, am formulat plangere penala la DNA si am solicitat tragerea la raspundere penala a celor doi.
Plangerea integrala poate fi accesata la adresa: https://floricaroman.wordpress.com/2016/05/18/plangere-la-dna-impotriva-ambasadorului-american-hans-klemm-si-valeriu-zgonea-pentru-trafic-de-influenta-se-cere-arestarea-lor-preventiva/.
De la data formularii plangerii am fost intrebata de jurnalisti, colegi, cunoscuti, care a fost solutia data de DNA in dosarul respectiv.
Le-am spus tuturor ca atunci cand voi primi vreo solutie de la DNA o voi face publica, asa cum, pentru corecta informare a opiniei publice, e normal sa fac. Acest lucru il fac acum.
Pe data de 24 iulie 2017, ca urmare a plangerii penale pe care am facut-o, DNA a clasat cauza motivand, printre altele, ca “nu exista” date ca cei doi ar fi comis infractiunile respective, precum si ca numitul Valeriu Zgonea nu ar fi avut o influenta reala asupra deputatilor, conditie necesara pentru a se fi intrunit elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influenta.
In urma acestei clasari, pe data de 18 august 2017, am facut plangere la procurorul ierarhic superior in care am contrazis argumentele din ordonanta de clasare, solicitand desfiintarea acesteia si continuarea cercetarilor “in vederea aflarii adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei”.
Pe data de 24 august 2017, procurorul ierarhic superior DNA mi-a comunicat ca imi respinge plangerea ca “inadmisibila” pe motiv ca:
“In raport de aceasta situatie in plangere nu se regaseste, nici la nivel de afirmatie dar nici argumentat in vreun mod, interesul legitim al petentei care sa fi fost vatamat prin pronuntarea acestei solutii.
Legiuitorul a recunoscut dreptul de a formula plangere impotriva solutiei de netrimitere in judecata doar persoanelor ale caror interese legitime au fost vatamate.
Ori, in speta de fata nu regasim care ar fi interesul recunoscut legal al petentei care sa fi fost vatamat si nici care este vatamarea produsa acesteia prin pronuntarea solutiei de clasare.
In consecinta, petenta nu justifica calitatea recunoscuta de lege pentru a formula plangere impotriva solutiei de clasare, urmand ca aceasta sa fie respinasa ca inadmisibila.”
Altfel spus, fara a face o cercetare efectiva a faptelor sesizate, DNA a clasat plangerea pentru ca apoi sa invoce ca, prin solutia de clasare, nu mi s-ar fi vatamat nici un interes legitim.
Prezenta solutie data de DNA, de a nu-i cerceta pe cei doi, contrasteaza puternic cu sustinerile aceleasi institutii care, de exemplu, in comunicatul nr. 246/VIII/3 din 13 martie 2017, mentioneaza:
“Cercetarile au fost efectuate de procurori in concordanta cu dispozitiile legale si cu jurisprudenta constanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie care statueaza ca procurorul are obligatia de a desfasura o ancheta efectiva pentru aflarea adevarului, inclusiv in situatiile in care sesizarea priveste adoptarea unor acte publicate in Monitorul Oficial.”
In acelasi comunicat, DNA a citat din jurisprudenta ICCJ, care spune:
“Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentintei penale nr. 529 din 4 iunie 2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care a aratat ca:
«In cazul in care sustinerile petentului au o baza factuala decurgand din fapte notorii, orice deficienta a anchetei care ii reduce capacitatea de a stabili imprejurarile cauzei sau persoanele responsabile risca sa duca la concluzia ca ea nu corespunde cerintelor unui proces echitabil.
In acest context, cerinta de promptitudine si diligenta rezonabila este implicita.
Mai mult, in circumstante cum sunt cele in speta, in care plangerea vizeaza aspecte care decurg dintr-un act publicat in Monitorul Oficial, este de asteptat o rigoare mai mare din partea autoritatilor in ancheta desfasurata.»”
In acelasi comunicat se mentioneaza: “respectand dispozitiile legale si practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea stabilirii imprejurarilor cauzei, au fost administrate probe constand in declaratii de martori, ridicari de documente, procurorul avand obligatia de a efectua o ancheta penala efectiva“.
Daca, in speta la care a facut referire comunicatul anterior, DNA a efectuat o “ancheta penala efectiva”, in cazul plangerii penale pe care am formulat-o impotriva lui Hans Klemm si Valeriu Zgonea DNA nu s-a conformat nici uneia din exigentele la care a facut referire in comunicatul mai sus mentionat.
DNA nu doar ca nu i-a audiat pe Hans Klemm ori Valeriu Zgonea, dar nu a audiat nici o persoana in dosar pentru a afla adevarul cu privire la faptele relatate de cei doi si pe care le-am semnalat in plangere.
Este greu de inteles de ce, in acest caz, DNA a abdicat de la propriile standarde, lasand faptele numitilor Hans Klemm si Valeriu Zgonea efectiv necercetate.
Procurorul de caz si-a intemeiat solutia de clasare exclusiv pe declaratiile publice ale ambasadorului Hans Klemm si ale lui Valeriu Zgonea, declaratii care au fost citate pe larg in ordonanta, pentru ca la final DNA sa concluzioneze ca faptele cu potentiale conotatii penale despre care au vorbit public cei doi, precum si adoptarea OUG 109/2011, nu exista.
Altfel spus, DNA sustine ca fapte si acte care ne sunt accesibile tuturor si la care cei doi au facut referire in conferinta de presa, NU exista.
Am formulat in anul 2016 respectiva plangere penala apreciind ca, in calitate de cetatean, orice alterare a procesului legislativ ma vatama personal, la fel cum il vatama pe orice cetatean al Romaniei.
Conform art. 61, alin. 1 din Constitutie, “Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii”.
Prin urmare, orice cetatean roman are interes legitim ca activitatea de legiferare sa nu exceada cadrului legal si constitutional si ca, in legatura cu legiferarea, sa nu se comita vreodata fapte penale.
In consecinta, atunci cand apreciaza ca adoptarea unor acte normative s-a facut cu incalcarea legii, orice cetatean este vatamat si, prin urmare, indreptatit sa sesizeze institutiile competente care au obligatia legala sa verifice cele sesizate si sa ia masurile ce se impun.
In cazul OUG 13/2017, de exemplu, DNA s-a sesizat la denuntul formulat de persoane din societatea civila, a declansat cercetari ample, a facut audieri, a ridicat documente si in final si-a declinat competenta catre PICCJ.
In speta ce a avut ca obiect aprobarea OUG 13/2017, DNA a retinut ca persoanele care au sesizat eventualele infractiuni aveau interes legitim vatamat prin adoptarea acelei ordonante, iar in baza denuntului formulat de respectivii cetateni procurorii DNA au declansat cu celeritate o ampla ancheta penala si au dispus in consecinta.
Orice cetatean roman, parte a poporului roman, are interes legitim sa solicite verificarea sustinerilor publice ale unor demnitari, sustineri din care rezulta posibile fapte penale comise in legatura cu legiferarea.
DNA este parte a Ministerului Public, iar art. 131, alin. 1 din Constutitie statueaza ca “Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor”.
Tocmai de aceea DNA, ca parte a Ministerului Public, are obligatia constitutionala de a ancheta orice sesizare venita din partea oricarui cetatean care reclama incalcarea ordinei de drept. Si nu exista incalcare mai grava a ordinii de drept decat alterarea procesului legislativ, adica edictarea unor acte normative ca urmare a unor eventuale fapte de trafic si cumparare de influenta.
Interesul legitim al cetatenilor ca astfel de presupuse fapte de coruptie sa fie cercetate cu celeritate si efectiv este mai presus de indoiala.
Pentru referinta, prezint mai jos documentele in cauza:
– 18 mai 2016 – plangere penala impotriva numitlor Hanms Klemm si Valeriu Zgonea;
– 24 iulie 2017 – DNA – clasare plangere impotriva lui Hans Klemm pentru trafic de influenta;
– 18 august 2017 – plangere la DNA impotriva ordonantei de clasare;
– 24 august 2017 – DNA – respingerea plangerii la ordonanta de clasare.
Judecator Florica Roman
Actualitate
Creșterea pieței de împrumuturi online în România

Într-o perioadă în care viteza dictează ritmul vieții, românii caută tot mai des soluții financiare rapide, sigure și ușor de accesat. Digitalizarea a schimbat profund felul în care oamenii interacționează cu instituțiile financiare, iar împrumuturile online au devenit o alternativă viabilă la metodele tradiționale oferite de bănci. Statisticile recente arată că în 2024 peste 45% dintre cererile de creditare din România au fost procesate online, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Această tendință este alimentată de dezvoltarea sectorului IFN (Instituții Financiare Non-Bancare) și de apariția platformelor digitale care facilitează compararea ofertelor și trimiterea aplicațiilor fără birocrație.
Instituțiile Financiare Non-Bancare oferă flexibilitate și transparență. Acestea nu cer garanții mari și pun accent pe viteză: aprobarea se face uneori în mai puțin de 30 de minute. Pentru românii care au nevoie de o sumă mică pentru cheltuieli urgente, un împrumut online poate fi o soluție ideală.
Un exemplu concret este platforma BaniGo, care permite utilizatorilor să compare împrumuturi rapide online prin BaniGo și să aleagă oferta cea mai avantajoasă dintre mai multe IFN-uri licențiate. Platforma reunește date despre dobânzi, comisioane și termene de rambursare, oferind o imagine completă și obiectivă asupra pieței.
Spre deosebire de site-urile individuale ale IFN-urilor, BaniGo funcționează ca un marketplace financiar, unde transparența este esențială. Utilizatorii pot filtra ofertele după valoarea împrumutului, durata creditului și tipul de produs financiar, economisind timp și evitând ofertele care nu corespund nevoilor lor.Creșterea popularității împrumuturilor rapide online are și o dimensiune socială: oamenii care nu se calificau pentru un credit bancar pot acum accesa fonduri prin IFN-uri. Tinerii freelanceri, micii antreprenori sau persoanele cu venituri variabile sunt segmentele care profită cel mai mult de această schimbare. Potrivit unor analize efectuate de Banca Națională a României, piața IFN-urilor a crescut cu peste 18% în ultimii trei ani. Acest lucru reflectă nu doar cererea tot mai mare, ci și încrederea consumatorilor în platformele digitale, consolidate prin politici clare de confidențialitate și transparență.
Desigur, accesul facil la credite aduce și provocări. Experții financiari avertizează că lipsa educației financiare poate duce la decizii impulsive și la supraîndatorare. De aceea, este important ca fiecare solicitant să citească cu atenție termenii contractuali și să înțeleagă costul total al creditului, inclusiv DAE (Dobânda Anuală Efectivă). Pentru a evita riscurile, specialiștii recomandă alegerea IFN-urilor care sunt autorizate de BNR și care afișează toate condițiile pe site. Un alt sfat util este verificarea reputației companiei online și consultarea recenziilor altor clienți. Transparența este un indicator puternic al seriozității unei instituții financiare. Un avantaj major al platformelor precum BaniGo este faptul că oferă informații agregate, reducând riscul de a alege o ofertă incorectă. Prin intermediul unei singure aplicații, utilizatorii pot vizualiza zeci de produse și pot selecta soluția potrivită în funcție de venit, sumă dorită și perioada de rambursare.
De asemenea, legislația IFN-urilor din România a fost actualizată pentru a asigura protecția consumatorilor. Instituțiile trebuie să comunice clar toate comisioanele și să aplice dobânzi în limitele stabilite de lege. Acest cadru legal întărește încrederea clienților și limitează practicile abuzive din trecut.
Tehnologia joacă un rol tot mai important în procesul de creditare. Sistemele de scoring bazate pe inteligență artificială permit o analiză rapidă și mai precisă a profilului solicitantului. Astfel, timpul de aprobare s-a redus de la câteva zile la câteva minute, fără a compromite securitatea datelor.
Un alt aspect important este confidențialitatea. Platformele moderne folosesc conexiuni criptate și respectă reglementările GDPR pentru protecția datelor personale. Asta înseamnă că informațiile utilizatorilor sunt tratate cu aceeași grijă ca în cazul instituțiilor bancare tradiționale.
Impactul economic al digitalizării creditelor rapide este semnificativ. Potrivit unui raport publicat de Asociația Română a IFN-urilor, peste 1,2 milioane de români au accesat cel puțin un credit online în ultimii doi ani. Aceasta a generat o infuzie de lichidități în economie de peste 4 miliarde de lei, stimulând consumul și sprijinind micile afaceri.
Economiștii consideră că împrumuturile rapide contribuie la menținerea echilibrului macroeconomic, mai ales în perioade de incertitudine. Prin furnizarea de finanțări rapide, IFN-urile ajută la menținerea activității economice și la evitarea blocajelor în lanțurile de plată.
Într-un interviu recent, expertul financiar Andrei Mureșan a declarat: „Digitalizarea creditării nu înseamnă doar viteză, ci și responsabilitate. Platformele moderne pot analiza mai bine comportamentul financiar și pot oferi recomandări personalizate, contribuind la o economie mai stabilă.”
Totuși, Mureșan subliniază că educația financiară rămâne cheia. „Nicio platformă nu poate înlocui discernământul uman. O decizie de credit trebuie luată informat, ținând cont de veniturile reale și de planurile de rambursare.” Pe termen lung, specialiștii anticipează o convergență între băncile tradiționale și IFN-uri. Este posibil ca în următorii ani să apară produse hibride – credite rapide cu dobânzi mai mici, dar procesate integral online. Această evoluție ar putea transforma radical peisajul financiar românesc.
În plus, competiția între IFN-uri determină scăderea costurilor pentru consumatori. Fiecare instituție încearcă să atragă clienți prin oferte mai flexibile, termene de rambursare personalizate și interfețe tot mai intuitive. Rezultatul este o piață mai dinamică, mai transparentă și mai adaptată nevoilor reale ale oamenilor.
Pentru cei care iau în considerare un împrumut online, iată câteva recomandări practice: 1. Analizează venitul lunar și stabilește un buget realist pentru rambursare. 2. Compară ofertele de la mai multe IFN-uri. 3. Verifică DAE și eventualele costuri ascunse. 4. Citește recenziile și asigură-te că platforma folosită este securizată. În concluzie, piața de împrumuturi rapide online din România este într-o expansiune accelerată. Prin combinarea tehnologiei cu responsabilitatea financiară, consumatorii pot beneficia de soluții moderne, rapide și sigure. Platforme precum BaniGo contribuie la democratizarea accesului la finanțare și la creșterea nivelului de educație financiară. Viitorul aparține celor care știu să folosească inteligent aceste instrumente.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 12 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!