Anchete
Sibiul presedintelui, pe un butoi cu pulbere/USR – PLUS tine chibritul aprins
(Preluare Inpolitics):
Vin vești terifiante dinspre noul Scornicești: dezvăluiri de insider din spitalul județean Sibiu prezintă povești specifice filmelor de groază, mai exact pacienți infectați cu Covid care sunt omorîți controlat, mai ceva decît în celebrul film Logan’s run. Dar să fie, oare, la mijloc doar o răbufnire de conștiință a unui cadru medical oripilat de crime, ori asistăm la o mare răfuială politică în interiorul guvernării, pe bani ori pe procente electorale, dacă nu cumva amîndouă?
Să recapitulăm faptele.
Zilele trecute, o publicație locală sibiană amorsează un scandal de proporții inimaginabile: un fost angajat susține, sub protecția anonimatului, că în secția ATI a spitalului județean pacienţii în stare gravă, cu COVID-19, sunt legaţi, sedaţi şi mor sufocaţi.
The horror…
Și totuși, oricît de grave sunt afirmațiile – cu atît mai mult cu cît ele sunt anonime – nu prea se explică rapiditatea, promptitudinea reacțiilor, mai ales că însuși ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, declară că nu au mai existat informații similare din alte spitale.
Dar se grăbește să se declare profund îngrijorat de situație și trimite Corpul de control la Sibiu, iar vicepremierul Dan Barna, deputat de Sibiu, anunță, ritos: ”Lucrurile nu vor rămîne așa!”. Conducerea spitalului județean demarează, și ea, propria anchetă internă, la fel și DSP. Mai spectaculos, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ion Veştemean, anunță că a fost deja înregistrat un dosar penal pentru omor în cazul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu. Președintele Consiliului Județean Sibiu iese cu declarații publice și anunță anchete și măsuri, dar nu uită să puncteze că e un deranj cam mare după un singur articol de presă.
Absolut de acord, cum scriam mai sus.
Într-o țară ca România, e suspectă asemenea mobilizare de forțe după un singur articol cu surse anonime, indiferent de grozăvia dezvăluirilor.
Nu ar trebui să fie așa, dar este, de regulă.
Scandalul de la Sibiu se plasează, în consecință, în poziția de notabilă excepție.
Sunt suspecte, mai ales, reacțiile din mediul politic, mai precis dinspre USRPLUS, în urma dezvăluirilor făcute de o asistentă medicală. (Interesant de remarcat, USRPLUS și-a făcut anul trecut un titlu de glorie din înregimentarea politică a asistenților medicali, pagina sa de Facebook stînd mărturie. E același partid care a impus în programul de guvernare proiectul repatrierii a peste 300.000 de asistenți medicali și infirmiere din diaspora).
De ce oare se întîmplă asta?
Bani și procente electorale ar fi o explicație.
Să o luăm metodic și concis.
1) În 2016, ministrul de atunci al Sănătății, același de azi, Vlad Voiculescu, lansa către administrațiile teritoriale propuneri privind construcția de mari spitale.
A cam fost flituit de toți, cu excepția Sibiului.
Acolo, ideea a prins din zbor și s-a demarat în trombă aplicarea ei.
De la identificarea, în 2017, a celor 20 de hectare pe care se va construi, pînă la obținerea avizelor de tot felul. În februarie anul trecut s-a rezolvat cu studiul de fezabilitate și cu proiectul tehnic, iar în iulie ele au obținut votul consilierilor judeţeni. Despre preşedintele CJ Sibiu, liberala Daniela Cîmpean, mai aflam din presa vremii că a făcut presiuni la nivelul Guvernului şi a reuşit să-i aducă la Sibiu pe premierul Orban şi miniştrii Sănătăţii şi Fondurilor Europene pentru a-i face să semneze un acord pentru identificarea finanţării.
Zilele trecute, Cîmpean a anunțat într-o conferință de presă că doar autorizația de construcție mai trebuie obținută, în următoarele săptămîni și se începe construirea propriu zisă.
Pe baza unui proiect realizat de o asociere între o firmă românească și una slovenă.
Doar că asta nu prea s-a pupat cu planurile enunțate încă din 2016 de Voiculescu, cel care voia ca noile spitale din România să fie construite de firme străine ”cu mare experiență în domeniu”, iar presa vremii remarca o coincidență, aceea că ministrul se ocupase în trecut, la Viena, exact de asemenea constructori ”cu experiență”, precum VAMED – operatorul tehnic al AKH Viena. Guvernul României urma să facă licitaţii prin care să cheme firmele private la construcţia unei clădiri care va avea rol de spital. Statul ar urma să recepţioneze clădirea şi să-o plătească în rate lunare, timp de 30 de ani, firmei constructoare.
Spitalul județean Sibiu, care va costa, doar pe hîrtie – numai Dumnezeu știe la cît s-ar ridica în final costurile reale – peste 500 de milioane de euro, nu s-a încadrat în visurile lui Voiculescu.
Afacerea reală de la Sibiu e încă mult mai mare: mai mulţi investitori imobiliari au cumpărat rapid terenuri în zonă şi deja au început construirea de ansambluri de locuinţe, iar pe siteuri gen Publi24 apar anunțuri precum ”Vand teren intravilan situat in zona unde se va construi noul Spital Judetean Sibiu – 120.000 de euro”(vezi facsimil).

Este cea mai mare investiție post-decembristă din Sibiu, cea mai mare investiție medicală din România și primul mare spital public care se construiește după căderea comunismului.
Numai că e o afacere liberalo-fedegeristo-iohannistă, adică forțele politice care ”tutelează” zona, și nu include USRPLUS.
În campania pentru locale, spre exemplu, Raluca Turcan o plimba pe Daniela Cîmpean prin județ cu recomandarea de a fi votat omul de care depinde construirea spitalului.
Poate de aceea, oamenii lui Barna și Voiculescu au început să dea cu bățul prin gard.
Inclusiv lovind în actualul spital județean.
Unde, ce-i drept, s-au petrecut destule nereguli anul trecut, în pandemie, motiv pentru care DNA are deja deschis un dosar penal.
La finele anului, trecut, Corpul de control al ministerului sănătății a derulat o anchetă, după ce fosta manageră, Liliana Coldea, o apropiată a Danielei Cîmpean, a trebuit să își dea demisia cu scandal, la solicitarea Ralucăi Turcan. Interesant de punctat, însă, Turcan lăsase de înțeles că solicitarea ei ar fi venit în urma unor mari presiuni politice.
Ale cui?
Și de ce?
Ulterior, senatoarea Diana Șoșoacă a turnat gaz pe foc declarînd că excluderea sa din AUR a venit după ce solicitase audierea lui Turcan la Comisia pentru abuzuri a Senatului tocmai din cauza presiunilor făcute pentru demisia Lilianei Coldea.
După finalizare, ce să vezi, raportul corpului a fost secretizat.
Nu se făcea, probabil, ca românii să afle ce nereguli se produceau în spitalul din orașul de suflet al președintelui Iohannis și păstorit de tandemul PNL-FDGR.
În ianuarie, însă, surpriză: noul vicepremier Dan Barna anunță printre priorități desecretizarea raportului.
Cîteva săptămîni mai tîrziu, raportul corpului de control era desecretizat într-o formulă originală, prin intermediul filialei USR PLUS Sibiu, care făcuse publice concluziile, arătînd că fosta directoare a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Sibiu a dat dovadă de „management defectuos”, cu paturi la ATI care existau doar pe hîrtie, cu angajări ilegale șamd.
Nu e exclus, deci, ca oamenii USRPLUS să fie deranjați de faptul că spitalul județean Sibiu a intrat în linie dreaptă pe alt traseu – inclusiv financiar – decît cel scontat inițial. Dacă modelul Sibiu ar face prozeliți s-ar cam alege praful de planurile de acum cinci ani ale lui Vlad Voiculescu. Și chiar face, dovadă că, anul trecut, Marian Oprișan, încă președinte al CJ Vrancea, antamase aceeași asociere de firme de la Sibiu pentru un spital județean în județul său, amenințînd chiar că se leagă cu lanțuri de guvern dacă e împiedicat. Nu a mai apucat, pierzînd alegerile locale din toamnă.
Să fie oare – doar ne întrebăm – vreo legătură ocultă între USRPLUS, partid solid reprezentat în Sibiu, și dezvăluirile explozive ale asistentei de la spitalul județean? Dezvăluiri care apar aproape concomitent cu anunțul oficial privind iminenta începere a lucrărilor la noul mega-spital din Sibiu?
2) Pe de altă parte, meciul dintre USRPLUS și PNL dă semne că se desfășoară și pe alte coordonate decît cele financiare. Unele, să le zicem, electorale.
În timp ce USRPLUS, prin Vlad Voiculescu, face publice, în premieră absolută, situația testelor județene pe Covid, PNL, prin premierul Florin Cîțu, se opune categoric și trimite Corpul de control să ancheteze publicarea datelor.
De ceva vreme, Voiculescu se străduiește vizibil să prezinte o situație a infectărilor mult mai aspră decît cea din cifrele oficiale. Încă din decembrie el anunța că a discutat cu primarul general posibilitatea carantinării Bucureștiului, anunțînd că secțiile ATI din Capitală sunt pline, iar cifrele comunicate oficial în județul Ilfov, privind numărul de bolnavi de covid, ar ridica semne de întrebare.
De ce se chinuie USRPLUS să zugrăvească un peisaj apocaliptic pandemiei și acuză autoritățile că minimalizează controlat cifrele?
Un răspuns simplu ar fi că alegerile au demonstrat deja că partidul care decontează restricțiile este PNL. Tapajul făcut acum de Voiculescu, Barna & comp va împinge partea liberală a guvernării să impună restricții cît mai aspre în perioada următoare, care include, timp de cca.o lună, Paștele catolico-protestant, Paștele Ortodox și Ramadanul musulman.
Restricții care se vor sparge în capul lui Cîțu, Arafat, Orban.
Bani și puncte electorale, mize majore în războiul useristo-penelist în derulare.
Eterna poveste mioritică de ”succes”
Anchete
„Consiliera Hello Kitty” a lui Nicușor Dan: fake news cu fundiță roz și minte cât un thumbnail
Internetul a mai născut o „bombă”: consiliera pe securitate națională în roz bonbon
Pe internetul românesc, unde zvonul face mai mult rating decât realitatea, a apărut, de cel puțin două zile, o nouă „capodoperă” de dezinformare: o tânără pasionată de „Hello Kitty” ar fi, chipurile, noua consilieră pe securitate națională a președintelui României, Nicușor Dan.
Fotografii cu domnișoara – în ținute colorate, cu accesorii inspirate din cultura pop japoneză – au fost aruncate pe rețelele sociale cu titluri bombastice, menite să provoace indignare: „Asta e consiliera pe securitate națională?”, „Așa arată strategia de apărare a României?” și alte asemenea „analize” de canapea.
Ca să fie circul complet, unii „experți” în copy-paste au mers până la a susține că tânăra ar fi chiar Martina Orlea, consilieră de stat la Departamentul Securității Naționale. Adică au luat o persoană reală, cu funcție oficială, au lipit peste ea fața altei persoane și au apăsat cu entuziasm pe butonul „Distribuie”.
Informația este, evident, o minciună sfruntată – demontată inclusiv de publicația Lumea Justiției, care a avut răbdarea să verifice faptele, nu doar să comenteze poze.
De la „scandal național” la ridicol: cine este, de fapt, tânăra din imagini
În spatele „scandalului” cu fundiță Hello Kitty stă, în realitate, o situație banală: tânăra nu este nici consilieră prezidențială, nici strateg militar, nici „creierul din umbră” al securității naționale.
Este una dintre cei 268 de magistrați – 172 de judecători și 96 de procurori – numiți prin decretele prezidențiale din 27 iulie 2026. Președintele Nicușor Dan le-a vorbit tuturor la ceremonia de la Palatul Cotroceni, organizată marți, 1 septembrie 2026.
Tânăra în cauză se numește Ioana-Mădălina Sadovec și a fost numită procuroare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Adică exact invers decât povestea care face turul internetului: nu „fata președintelui pe securitate națională”, ci magistrat proaspăt intrat în sistem, cu o carieră abia începută.
„Martina Orlea” din meme-uri și Martina Orlea din viața reală
Ca în orice fake news lucrat neglijent, și aici apar două ingrediente clasice:
- o persoană reală, cu nume și funcție oficială;
- o altă persoană, folosită ca „material vizual”, doar pentru efect emoțional.
Numele Martina Orlea, consilieră de stat la Departamentul Securității Naționale, este folosit în postări ca să dea greutate minciunii. Doar că Martina Orlea arată cu totul altfel decât tânăra din imaginile virale – lucru verificabil prin simpla consultare a fotografiilor oficiale.
Cu alte cuvinte, propaganda de canapea funcționează așa: se ia o funcție serioasă, se lipește o fotografie găsită pe Instagram și se servește publicului indignat sub forma unei „revelații”. Realitatea? Un amestec toxic de neglijență, rea-credință și lene intelectuală.
Instagram, sursa preferată a specialiștilor în nimic
Fotografiile cu Ioana-Mădălina Sadovec provin din propriul ei cont de Instagram, unde își exprimă relaxat gusturile pentru universul „Hello Kitty” și estetica japoneză. Adică exact ce face jumătate de planetă: oameni normali, cu conturi personale, care își împărtășesc preferințele, hobby-urile, stilul.
Din acest gest perfect normal, „detectivii” de Facebook au scos o „probă” de incompetență națională: dacă o persoană care iubește Hello Kitty poate fi consilier de stat, atunci „s-a dus țara de râpă”. Doar că problema nu este la țară, ci la cei care nu disting între o poză de Instagram și un CV oficial.
Pe scurt: imaginile private au fost scoase din context, transformate în muniție pentru glume proaste și teorii conspiraționiste, apoi răspândite cu viteza cu care se dă scroll, nu cu viteza cu care se verifică informații.
Când prostia dă share: consecințele unui fake „amuzant”
Unii ar spune că „e doar o glumă”, „un meme simpatic”, „un pamflet spontan al poporului”. În realitate, efectele sunt cât se poate de serioase:
- Imaginea unei persoane reale este călcată în picioare, înainte să apuce măcar să își înceapă liniștit cariera de magistrat.
- Încrederea în instituții este sabotată, prin insinuarea că funcțiile sensibile, precum cele din securitatea națională, ar fi acordate pe criteriul „cine are cele mai roz poze pe Instagram”.
- Este alimentată o cultură a disprețului față de aparențe, în care un sticker Hello Kitty cântărește mai mult decât un examen dat, o facultate terminată sau o numire prin decret.
Iar cei care apasă „Distribuie” devin complici – nu la o glumă, ci la un linșaj subtil, ambalat în poze vesele și texte „spirituale”.
Lecția pe care internetul refuză s-o învețe
Cazul „consilierei Hello Kitty” ar trebui să fie lecție de manual despre cum nu se consumă informație în era rețelelor sociale:
- înainte să urli „scandal național!”, verifici dacă persoana din poze chiar ocupă funcția din titlu;
- înainte să arunci cu ironii, cauți măcar o poză oficială a persoanei despre care se vorbește (în acest caz, Martina Orlea);
- înainte să îți dai cu părerea despre „decăderea statului”, verifici dacă nu cumva ești doar victima unui meme transformat în „știre”.
Publicația Lumea Justiției a făcut ceea ce trebuia să facă oricine cu pretenții de luciditate: a verificat și a demontat povestea. A arătat că tânăra este, de fapt, Ioana-Mădălina Sadovec, procuroare numită la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, nu „șefa din umbră a securității naționale”.
Final cu fundiță (dar nu roz): vina nu e la Hello Kitty, ci la noi
În timp ce Ioana-Mădălina Sadovec își începe cariera de magistrat, internetul românesc își continuă cariera de fabrică de fake news cu iz de bârfă de scară de bloc.
Personajele reale – ea, Martina Orlea, magistrații nou-numiți, instituțiile statului – sunt trase într-un carusel de ridicol doar pentru că cineva a decis că este „prea bună poza ca să nu o folosim”.
Adevărul este simplu:
- nu există nicio „consilieră Hello Kitty” la Cotroceni;
- există, în schimb, o tânără procuroare, folosită abuziv ca material de meme;
- iar există, mai ales, o mare masă de oameni care dau „share” înainte să dea „click” pe o sursă serioasă.
Concluzia? Hello Kitty n-are nicio vină. Nici Ioana-Mădălina Sadovec. Nici măcar Martina Orlea. Singurul personaj ridicol în toată povestea rămâne internetul care confundă Instagramul cu Monitorul Oficial și bârfa cu jurnalismul. (Irinel I.).
Anchete
O întâlnire la Cotroceni, urmată de o scenă neașteptată în sala de judecată
Noii magistrați, invitați de președinte la Cotroceni
Președintele Nicușor Dan i-a primit marți, 1 septembrie 2026, la Palatul Cotroceni, pe tinerii judecători și procurori care au absolvit în acest an Institutul Național al Magistraturii. Decretele de numire ale acestora au fost emise în această vară, iar o mare parte dintre noii magistrați și-au început deja activitatea în luna august, relatează publicația Lumea Justiției.
O adresare neobișnuită într-un dosar privind un ordin de protecție
Potrivit sursei citate, una dintre judecătoarele participante la întâlnirea de la Cotroceni a povestit, într-o notă amuzată, o situație petrecută chiar a doua zi, în timpul unei ședințe de judecată.
Într-un dosar referitor la emiterea unui ordin de protecție, reclamanta, o femeie în jurul vârstei de 50 de ani, i s-a adresat în mod repetat judecătoarei folosind formula „doamna avocat”. Femeia, despre care publicația precizează că avea un nivel redus de școlarizare, nu a făcut distincția între rolul unui judecător și cel al unui avocat.
Magistrata a preferat să păstreze solemnitatea ședinței
Inițial, judecătoarea s-a gândit să îi explice reclamantei diferența dintre cele două profesii juridice. Ulterior, însă, a renunțat, considerând că o corectare în acel moment ar fi putut stârni amuzamentul celor aflați în sală și ar fi afectat atmosfera solemnă a ședinței.
Astfel, magistrata a lăsat situația să treacă fără să o întrerupă pe femeie de fiecare dată când aceasta i s-a adresat cu „doamna avocat”.
Comentariul ironic al judecătoarei
Relatând întâmplarea, judecătoarea a făcut o glumă pe seama coincidenței dintre întâlnirea de la Cotroceni și incidentul din sala de judecată:
„Mi-o fi purtat ghinion întâlnirea cu Nicușor?”, a comentat ironic magistrata, potrivit Lumea Justiției. (Irinel I.).
Anchete
Cinci ani de „Din drag de Bucovina”, la Suceava
Piața Volantă „Din drag de Bucovina” a marcat, pe 5 septembrie 2026, la Suceava, cinci ani de activitate. Inițiativa Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Suceava a fost creată pentru sprijinirea și promovarea producătorilor locali.
La eveniment a participat Viorel Morărescu, director în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Ambasador al Agriculturii Ecologice din România. Acesta a transmis susținerea ministerului pentru inițiativele care contribuie la dezvoltarea producției locale, promovarea agriculturii ecologice și consolidarea lanțurilor scurte de comercializare.
Sprijin pentru fermierii locali
Cu acest prilej, a fost evidențiată implicarea constantă a DAJ Suceava în susținerea fermierilor, prin:
- informare și consiliere;
- promovarea agriculturii ecologice;
- facilitarea accesului producătorilor pe piață.
În cei cinci ani de activitate, „Din drag de Bucovina” a devenit un punct de întâlnire între producători și consumatori. Piața contribuie, totodată, la promovarea produselor locale și la valorificarea specificului agricol și gastronomic al Bucovinei.
Felicitări DAJ Suceava, producătorilor locali și tuturor celor implicați în dezvoltarea proiectului „Din drag de Bucovina”!
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zileMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum 3 zileMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 4 zile„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum 5 zileTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)
-
Exclusivacum 3 zileTCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane



