Acțiuni „BLITZ” pe DN 5, pentru depistarea transporturilor ilegale

Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu au identificat 4.269 de articole vestimentare, perechi de încălțăminte și produse de parfumerie inscripționate cu numele unor mărci protejate, despre care există suspiciunea că sunt contrafăcute.

Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, verificările au avut loc în cadrul unor acțiuni de tip „BLITZ” desfășurate pe DN 5. La operațiune au participat polițiști din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu și lucrători ai Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu.

Oamenii legii au oprit și verificat mai multe autocare care efectuau curse regulate de transport persoane pe ruta Turcia–România.

Marfă ascunsă în bagajele pasagerilor și în compartimentele autocarelor

În timpul controalelor, polițiștii de frontieră au găsit produsele atât în bagajele personale ale pasagerilor, cât și ascunse în diverse spații din interiorul autocarelor și în compartimentele special amenajate.

Bunurile aparțineau unor cetățeni români și turci, cu vârste cuprinse între 22 și 62 de ani. Persoanele vizate nu au putut prezenta documente care să ateste proveniența legală a produselor sau dreptul de comercializare a acestora.

Prejudiciu estimat la peste 1,2 milioane de lei

Valoarea totală a bunurilor a fost estimată la 1.207.050 de lei, calculul fiind realizat în ipoteza comercializării produselor ca articole de marcă.

Întreaga cantitate a fost indisponibilizată și transportată în Camera de corpuri delicte a instituției, pentru continuarea verificărilor și efectuarea cercetărilor.

Pasagerii sunt cercetați pentru punerea în circulație a unor produse contrafăcute

Față de persoanele implicate au fost demarate cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație a unui produs care poartă o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată, pentru produse identice ori similare, faptă de natură să prejudicieze titularul drepturilor asupra mărcii.

La finalizarea anchetei, dosarul urmează să fie înaintat unității de parchet competente, care va dispune soluțiile prevăzute de lege.

Polițiștii de frontieră își intensifică acțiunile de control

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu precizează că desfășoară permanent acțiuni, în colaborare cu instituțiile partenere, pentru prevenirea și combaterea activităților ilegale.

Demersurile vizează atât securizarea frontierelor în contextul aplicării acquis-ului Schengen, cât și protejarea intereselor României și ale Uniunii Europene. Totodată, controalele urmăresc combaterea încălcării drepturilor de proprietate intelectuală. (Paul D.).

Programele de examen pentru Bacalaureatul din anul 2030 au fost aprobate și publicate în Monitorul Oficial. Documentele stabilesc conținuturile și competențele care vor fi evaluate la examenul național de bacalaureat.

Programele au fost aprobate prin Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 5.077/2026, document care reglementează atât programele generale ale examenului, cât și programele specifice pentru disciplinele și modulele de pregătire aferente probelor de bacalaureat.

Ce prevăd documentele

Actele normative publicate în Monitorul Oficial includ:

• programele de examen pentru examenul național de Bacalaureat 2030;
• programele pentru disciplinele și modulele de pregătire corespunzătoare probelor de examen;
• competențele și conținuturile care vor sta la baza evaluării elevilor.

Publicarea acestor documente oferă elevilor, profesorilor și unităților de învățământ un cadru oficial pentru pregătirea examenului. Programele vor reprezenta reperul principal pentru activitățile didactice și pentru elaborarea subiectelor.

Reper pentru elevi și profesori

Prin stabilirea din timp a programelor, elevii își pot organiza mai eficient pregătirea pentru examen, iar cadrele didactice își pot adapta planificările și activitățile de la clasă la cerințele prevăzute pentru Bacalaureatul din 2030.

Documentele aprobate prin Ordinul nr. 5.077/2026 se aplică probelor și disciplinelor prevăzute în cadrul examenului național de bacalaureat și constituie baza oficială pentru evaluarea viitoarelor generații de absolvenți.

Europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu susține că negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028–2034, intră într-o etapă decisivă. În calitate de vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni (PES), acesta a coordonat o nouă ședință a grupului de lucru dedicat bugetului european.

Discuțiile s-au concentrat asupra priorităților pe care familia social-democrată europeană trebuie să le susțină în lunile următoare, în contextul presiunilor pentru reducerea bugetului Uniunii.

„Nu negociem doar un nou cadru financiar, ci capacitatea Europei de a răspunde concret provocărilor și nevoilor oamenilor”, a transmis Victor Negrescu.

Protejarea fondurilor pentru România

Europarlamentarul afirmă că România trebuie să intre în negocieri cu obiective clare și cu o serie de „linii roșii” privind viitorul finanțărilor europene. Printre acestea se numără protejarea fondurilor pentru politica de coeziune și agricultură, menținerea unei componente sociale puternice prin Fondul Social European și asigurarea finanțărilor pentru sănătate, educație și investiții.

Victor Negrescu consideră, de asemenea, necesară implicarea reală a regiunilor și autorităților locale în gestionarea fondurilor europene. În opinia sa, deciziile privind finanțarea proiectelor trebuie să țină cont de nevoile concrete ale comunităților.

„Mesajul meu este clar: Europa nu poate face mai mult cu mai puțini bani”, a declarat europarlamentarul.

Critici privind centralizarea și condiționarea fondurilor

Victor Negrescu susține că simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene este necesară, însă avertizează că centralizarea excesivă și condiționarea finanțărilor de alte reforme ar putea genera probleme similare celor întâmpinate în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

„Centralizarea sau condiționarea fondurilor de alte reforme ar risca să reproducă problemele din PNRR. România nu își permite să piardă alți bani europeni, dată fiind importanța lor pentru bugetul țării și dezvoltarea comunităților noastre”, a transmis acesta.

În viziunea europarlamentarului, viitorul buget al Uniunii trebuie să fie mai accesibil pentru beneficiari și să ofere garanții că fondurile ajung efectiv în regiuni și comunități.

Finanțări pentru agricultură, coeziune și programele sociale

Grupul social-democrat din Parlamentul European a susținut deja menținerea unor finanțări distincte și adecvate pentru politica de coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul Social European.

Victor Negrescu afirmă că aceste rezultate trebuie apărate în negocierile interinstituționale și între statele membre, astfel încât noile priorități ale Uniunii să nu fie finanțate prin reducerea banilor destinați agriculturii, dezvoltării regionale sau programelor sociale.

Totodată, europarlamentarul pledează pentru identificarea unor noi resurse proprii europene. Acestea ar putea permite finanțarea priorităților suplimentare fără transferarea costurilor către cetățeni și fără diminuarea programelor tradiționale ale Uniunii.

Locuri de muncă, educație și investiții

Potrivit lui Victor Negrescu, viitorul cadru financiar european trebuie să sprijine locurile de muncă de calitate, dezvoltarea competențelor, locuințele accesibile și sustenabile, inovarea și economia reală.

„Nicio regiune și nicio comunitate nu trebuie lăsată în urmă”, a subliniat acesta.

În perioada următoare, negocierile privind bugetul UE 2028–2034 vor viza atât dimensiunea totală a bugetului, cât și distribuirea fondurilor între principalele politici europene. Victor Negrescu afirmă că, în calitate de vicepreședinte al PES, va continua să susțină un buget european ambițios și echilibrat, construit în jurul nevoilor cetățenilor și regiunilor.

„România trebuie să intre în această negociere cu obiective clare și să iasă cu fondurile necesare pentru dezvoltarea sa”, a concluzionat europarlamentarul.