Actualitate
Realizările lui George Maior, ca ambasador al României în SUA. Mandatul său a durat aproape șase ani
George Maior și-a încheiat mandatul de ambasador al României în Statele Unite ale Americii (SUA), după o misiune diplomatică de aproape șase ani.
Președintele Iohannis, care l-a rechemat deja în țară pe George Maior, l-a numit pe acesta în data de 29 iunie 2015 în calitatea de ambasador al României în SUA, acesta luându-și efectiv în primire postul pe 17 septembrie 2015.
Înainte de a ocupa această funcție, Maior a fost – timp de opt ani – seful Serviciului Roman de Informatii (SRI), amintește economica.net.
În urmă cu câțiva ani, după ce a fost audiat în Comisia de politică externă a Senatului, ambasadorul României la Washington declara că și-a făcut datoria în interesul național românesc și profesional și că parteneriatul România – SUA este este la cel mai înalt nivel calitativ. Tot atunci a spus că ar fi o greșeală să fie rechemat din postul de ambasador, dintr-un interes politic.
Eu mi-am făcut datoria în interesul naţional românesc şi profesional, consider eu, şi nu numai, ci foarte mulţi colegi din MAE. Parteneriatul româno-american este la cel mai înalt nivel calitativ şi acest lucru se datorează şi prestaţiei Ambasadei şi ambasadorului. Dacă există un interes politic pentru rechemarea mea, acel interes trebuie să fie explicat. Eu nu mi-l explic, iar din punct de vedere profesional, nu am ce să îmi reproşez. Ar fi, după părere mea, o greşeală politică în ceea ce priveşte relaţia româno-americană, dar aceasta este la latitudinea factorului politic, eu sunt un singur om care încerc să îmi fac datoria, ei sunt o coaliţie care deţin puterea”, a declarat George Maior, în septembrie 2018, după audieri.
De-a lungul timpului, George Maior a publicat numeroase articole și cărți referitoare la drepturile omului, concepte de drept public, precum și pe teme de relații internaționale, gândire strategică, studii de securitate și de intelligence, acesta fiind fost profesor universitar și coordonator de doctorat în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București.
În mandatul lui George Maior au avut loc două întâlniri Iohannis-Trump, la Casa Albă
În data de 9 iunie 2017, Klaus Iohannis a devenit primul șef de stat din Europa Centrală și de Est care a fost primit de președintele Donald Trump la Casa Albă, vizita sa în SUA desfășurându-se în perioada 4-9 iunie.
Șeful statului român a participat, atunci, la Forumul Global al American Jewish Committee, unde a primit cea mai înaltă distincţie a organizaţiei.
Președintele Iohannis a mers să discute cu Trump modalitățile de aprofundare a relațiilor și de întărire a Parteneriatului între SUA și România, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.
Prima întâlnire dintre Iohannis și Trump a avut loc cu o săptămână înainte de cea de la Casa Albă, la summitul NATO de la Bruxelles.
Liderul de la Casa Alba le-a cerut membrilor NATO să-și onoreze obligațiile financiare față de Alianță, sugerând că unele țări contribuie prea puțin și SUA prea mult, ceea ce, în opinia sa, nu este corect față de contribuabilii din SUA.
Domnule Președinte, sunt foarte bucuros că am avut o întâlnire atât de bună. Acest lucru se datorează leadership-ului dumneavoastră puternic și se datorează, de asemenea, parteneriatului nostru solid. Faptul că sărbătorim anul acesta 20 de ani de Parteneriat Strategic este important pentru țările noastre și este important să știm – și aș vrea să subliniez acest lucru – că acest parteneriat cu Statele Unite ale Americii a conturat traiectoria României de astăzi, o democrație solidă, cu o creștere economică solidă și sustenabilă și care este alături de trupele SUA în Afganistan și în Irak. Domnule Președinte, acest parteneriat a contribuit foarte mult la ceea ce este România astăzi. Parteneriatul nostru a fost și este foarte important și nu doar că trebuie să continue, ci să devină și mai puternic. Acest parteneriat trebuie să definească relația noastră bilaterală și să contribuie la soluționarea multor probleme”, a declarat, atunci, Klaus Iohannis.
A doua întâlnire pe care presedintele Klaus Iohannis a avut-o la Casa Alba cu presedintele Trump a avut loc doi ani mai târziu, în luna august.
Klaus Iohannis a devenit, astfel, primul președinte român invitat la Casa Albă de două ori în același mandat, cea din 2017 fiind o vizită oficială, iar cea din 2019 fiind o vizită de lucru.
Întâlnirea lui Teodor Meleșcanu cu secretarul de stat american Mike Pompeo la Washington
Teodor Meleşcanu, ministru de Externe la acea vreme, şi secretarul de stat american Mike Pompeo au discutat, la Washington, în aprilie 2019, despre importanţa eforturilor României de combatere a corupţiei, despre agresiunea rusă şi despre rolul României în menţinerea stbilităţii în regiunea Mării Negre, conform Departamentului de Stat american.
Ministrul afacerilor externe Teodor Meleşcanu a avut o întâlnire oficială de lucru, la Washington, cu secretarul de stat american Michael Pompeo, la 1 aprilie. La întrevedere au mai participat ambasadorul României în SUA, George Maior, subsecretarul de stat pentru afaceri politice, David Hale şi asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene, Philip Reeker. Cei doi oficiali au abordat o gamă largă de subiecte de actualitate de pe agenda bilaterală, subliniind interesul şi eforturile comune ale ambelor guverne, român şi american, pentru dezvoltarea şi intensificarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii. Ministrul român a subliniat importanţa vizitelor bilaterale la nivel înalt la Washington şi Bucureşti pentru dezvoltarea relaţiei bilaterale”, anunţa MAE atunci.
Participarea lui Maior la învestirea lui Joe Biden
George Maior a participat la un moment istoric pentru Statele Unite ale Americii, și anume la ceremonia de învestire a celui de-al 46-lea președinte american, Joe Biden, pe 20 ianuarie 2021.
Un moment important, istoric pentru America și pentru lume, aș spune. Am fost invitat să particip la această ceremonie. Într-adevăr, ea a fost diferită de alte evenimente similare datorită unor factori cunoscuți: pandemia, bineînțeles, condițiile de securitate. Dar important, dincolo de ritualul transferului de putere marcat de o asemenea ceremonie prin depunerea jurământului de către președinte și vicepreședinte, important în acest context este mesajul pe care America îl aude de la noii săi conducători, fapt care a marcat și de data aceasta evenimentul ca atare. Un mesaj clar, vibrant aș spune, de unitate, transmis de președintele Biden americanilor într-un moment complex din punct de vedere al evoluțiilor interne și externe, pe multiple planuri”, a declarat Maior în ziua învestirii lui Biden.
Întâlnire dintre Klaus Iohannis și Joe Biden, pe vremea când actualul lider de la Casa Albă era „doar” vicepreședinte
Un alt moment important din timpul mandatului de ambasador al lui Maior a avut loc pe 29 septembrie 2015, la Casa Albă, cu ocazia întâlnirii dintre președintele României, Klaus Iohannis, și Joe Biden, aflat în funcția de vicepreședinte al SUA la acea vreme.
Atunci, deşi cele două părţi conveniseră ca discuţia să se întindă pe parcursul a 60 de minute, întâlnirea dintre Biden şi Iohannis s-a prelungit cu încă 10 minute, detaliu ce arată că la Washington s-au dezbătut subiecte impotrante.
De altfel, concluziile întrevederii, anunţate mai întâi de preşedintele Iohannis, printr-o declaraţie de presă susţinută la Ambasada României în SUA, dar şi poziţia lui Joe Biden, prezentată oficial tot de Adminsitraţia Prezidenţială de la Bucureşti, arată că agenda discuţiilor a fost încărcată.
Temele au fost împărţite între problemele interne ale României şi chestiuni ce ţin de politica externă, dar la care noi suntem direct racordaţi.
O întâlnire foarte bună, foarte caldă”, a fost caracterizarea în două cuvinte a preşedintelui Iohannis.
Participarea lui Maior la vizita ministrului român al Apărării, Nicolae Ciucă, la Washinton
În octombrie 2020, George Maior a participat la vizita pe care ministrul Apărării Naţionale de la acea vreme, Nicolae Ciucă, a efectuat-o la Washington. Cu acest prilej, ambasadorul României la Washington a avut o întrevedere cu Mark R. Vandroff, adjunctul asistentului preşedintelui SUA şi director pentru politica de apărare şi strategie din cadrul Consiliului Securităţii Naţionale al Statelor Unite ale Americii.
Discuţiile au fost concentrate pe situaţia de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre, pe rolul important al României pe flancul estic aliat, respectiv pe consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii în domeniul apărării”, a transmis MApN, la vremea aceea.
Tot atunci, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă şi secretarul american al apărării, Mark T. Esper, au semnat, la Pentagon, „Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul Apărării pentru perioada 2020-2030”, ocazie cu care ministrul român a vorbit de Parteneriatul strategic al celor două ţări şi de faptul că ţara noastră susţine rotaţia militarilor SUA în regiunea Mării Negre.
Pe 14 iunie 2020, George Maior a declarat că relaţia dintre SUA şi România a depăşit provocările istorice şi geopolitice formidabile ale Secolului XX şi parteneriatul dintre România şi SUA este ancorat ferm într-o viziune strategică comună pe termen lung.
Ambasadorului României în Statele Unite ale Americii a făcut această declaraţie cu ocazia aniversării a 140 de ani de relaţii diplomatice între România şi SUA.
Alte vizite facilitate de ambasadorul George Maior la nivel de șefi de stat și de guvern
- 24 septembrie 2015: Preşedintele României, Klaus Iohannis, a avut la New York o întrevedere cu reprezentanţi ai unor companii americane specializate în investiţii de capital, organizată de compania americană Franklin Templeton.
- 31 martie 2016: Președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat o vizită la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington și a avut o întrevedere cu vicepreședintele Consiliului, Allan Holt, directorul Sara Bloomfield, directorul centrului pentru studii avansate, Paul Shapiro, și directorul pentru cercetări arhivistice internaționale, Radu Ioanid.
- 7-8 mai 2016: Secretarul de stat adjunct al SUA, Anthony Blinken, a efectuat o vizită în România. Antony Blinken a fost însoțit de asistentul pentru afaceri europene și eurasiatice al secretarului de stat al SUA, Hoyt Yee. Programul vizitei a cuprins întrevederi cu președintele României, Klaus Iohannis, prim-ministrul Guvernului României, Dacian Cioloș, ministrul afacerilor externe Lazăr Comănescu, ministrul părării naționale, Mihnea Motoc, precum și reprezentanți ai mediilor de afaceri și ai societății civile.
- 22-25 mai 2016: Prim-ministrul Guvernului României, Dacian Cioloș, a efectuat o vizită de lucru în SUA. Programul vizitei a cuprins întrevederi cu vicepreședintele SUA, Joseph Biden, secretarul pentru comerț, Penny Pritzker, secretarul pentru energie, Ernest Moniz, secretarul pentru agricultură, Thomas Vilsack, președintele și CEO al Ford Motor Company, Mark Fields, reprezentanți ai unor companii din Statul Michigan și reprezentanți ai companiilor AMRO, precum și participarea la o masă rotundă la Atlantic Council of the United States și un dineu de lucru cu copreședintele Congrassional Romania Caucus, rep. Michael Turner, și foști ambasadori ai SUA în România.
- 7-8 august 2016: O delegație de congressmani condusă de rep. Devin G. Nunes (R, California), președintele Comitetului permanent pentru intelligence al Camerei Reprezentanților a SUA, a efectuat o vizită la București. Programul vizitei a cuprins o întrevedere cu președintele României, Klaus Iohannis.
- 22 septembrie 2016: Prim-ministrul Dacian Cioloș a avut o întrevedere cu reprezentanți ai mediilor de afaceri americane în marja AG ONU de la New York.
- 7 octombrie 2017: Vizita în România a unei delegații a Congresului SUA condusă de rep. Mike Turner. Programul vizitei a cuprins întrevederi cu Președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea, Prim-ministrul Guvernului României Mihai Tudose și Ministrului Apărării Naționale Mihai Fifor.
- 18-19 iunie 2018: Vizita în România a Asistentului pentru Europa și Eurasia al Secretarului de Stat al SUA, Wess Mitchell. Programul vizitei a cuprins întrevederi cu Președintele României, Președintele Camerei Deputaților, Viceprim-ministrul pentru Parteneriatele Strategice ale României și Ministrul Afacerilor Externe, și participarea la Reuniunea anuală de Dialog Strategic România-SUA la nivel politic, la București.
- 19-25 iunie 2018: Vizita în SUA a viceprim-ministrului Ana Birchall. Programul vizitei a cuprins întrevederi cu Secretarul de Stat Mike Pompeo, Secretarul pentru Energie Rick Perry, Secretarul pentru Comerț Wilbur Ross, Asistentul Special Al Președintelui SUA pentru Economie și Finanțe Mathew Haarsager, Asistentul Special al Președintelui SUA pentru Energie și Mediu Preston Wells Grifithh III, Asistentul pentru Europa și NATO al Secretarului pentru Apărare Thomas Goffus, Senatorul Orin Hatch și Reprezentantul Mike Rogers.
- 15-17 august 2018: Vizita în România a unei delegații condusă de Devin Nunes, Președintele Comitetului Permanent pentru Intelligence din Camera Reprezentanților a SUA. Programul vizitei a cuprins întrevederi cu Președintele României, Prim-ministrul Guvernului României și conducerile SIE și SRI.
În anul 2017, Directorul Agenției Centrale de Informații (CIA) l-a decorat pe George Cristian Maior cu „Medalia Earl Warren”, în semn de apreciere pentru parteneriatul remarcabil cu Statele Unite ale Americii și excepționala activitate demonstrată la conducerea Serviciului Român de Informații (SRI).
Cine ar putea fi noul ambasador al României în Statele Unite, după rechemarea lui George Maior
Cine ar putea fi noul ambasador al României în Statele Unite după ce președintele Klaus Iohannis l-a rechemat pe George Maior.
Potrivit unor surse, pe lista celor care ar putea să-i ia locul lui George Maior s-ar afla Ana Birchall și Bogdan Aurescu, notează Antena 3.
Bogdan Aurescu nu ar intenționa să devină ambasadorul României la Washington – surse
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, nu intenționează să ocupe funcția de ambasador al României în Statele Unite, după ce președintele Klaus Iohannis a decis rechemarea actualului ambasador la Washington, George Maior.
Potrivit unor surse din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), citate de Digi 24, ministrul Bogdan Aurescu nu are nicio intenție sau interes să devină ambasador în Statele Unite sau în altă țară.
Aceleași surse susțin că intenția lui Bogdan Aurescu este să își ducă până la capăt mandatul de patru ani ca ministru al Afacerilor Externe.
Actualitate
Securitatea spațială americană se diversifică: Start-up-urile Impulse Space și Relativity Federal intră în cursa lansărilor militare
Comanda Sistemelor Spațiale a SUA face un pas strategic pentru reducerea dependenței de giganții industriei, deschizând porțile pentru noi jucători tehnologici. Misiunea este clară: asigurarea unui acces flexibil și rapid pe orbită pentru încărcături militare mai puțin critice, dar esențiale pentru infrastructura de date.
O nouă eră pentru programul Lane 1: Șapte furnizori luptă pentru contracte de miliarde
Forțele Spațiale ale Statelor Unite au aprobat includerea companiilor Impulse Space și Relativity Federal în grupul furnizorilor calificați pentru lansări în cadrul programului National Security Space Launch (NSSL) Faza 3, Lane 1. Cele două entități din California se alătură astfel unui grup select care include nume precum SpaceX, Blue Origin și United Launch Alliance (ULA).
Lane 1 este conceput special pentru misiuni care vizează orbite mai ușor accesibile și încărcături cu masă redusă, cum ar fi sateliții de transport de date și cei de urmărire a rachetelor. Prin această extindere, armata americană urmărește să stimuleze competiția într-un sector evaluat la 5,6 miliarde de dolari până în anul 2030, oferind fiecărui nou intrat o primă tranșă de 5 milioane de dolari pentru evaluarea capacităților tehnice.
Riscul monopolului SpaceX și nevoia de alternative strategice
Momentul ales pentru această extindere nu este întâmplător. Piața lansărilor din SUA trece printr-o perioadă de incertitudine după ce SpaceX a anunțat limitarea comenzilor pentru zborurile comerciale partajate ale rachetei Falcon 9, începând cu anul 2028. Într-un context în care Falcon 9 a susținut aproximativ 85% din totalul lansărilor americane în 2025, Pentagonul privește cu prudență această dependență excesivă.
Analiștii militari sugerează că această mișcare reflectă dorința autorităților de a mitiga riscurile, în special în condițiile în care SpaceX pare să își mute atenția către Starship și centrele de date AI. Diversificarea furnizorilor în Lane 1 reprezintă o poliță de asigurare pentru securitatea națională, garantând că accesul la spațiu nu va fi blocat de schimbările de strategie ale unui singur operator.
Inovația tehnologică: De la rachete reutilizabile la vehicule de transfer orbital
Deși nici Impulse Space, nici Relativity Federal nu au efectuat încă lansări orbitale, tehnologiile propuse promit să revoluționeze logistica spațială. Relativity mizează pe Terran R, o rachetă complet reutilizabilă, a cărei primă lansare este programată spre finalul acestui an.
Pe de altă parte, Impulse Space aduce o premieră în programul NSSL: este pentru prima dată când un furnizor de trepte superioare de rachetă este ales ca antreprenor principal. Vehiculul lor, Helios, este un „kick-stage” conceput să se atașeze oricărei rachete de transport mediu, oferind un impuls suplimentar pentru a plasa încărcături grele pe orbite înalte într-un mod mult mai eficient din punct de vedere al costurilor. Prima misiune Helios este planificată pentru finalul anului 2026, marcând o schimbare de paradigmă în flexibilitatea operațională a misiunilor spațiale militare.
Actualitate
Ofensivă aeriană la summitul NATO: miliarde de dolari pentru avioane de spionaj și transport strategic
NATO a deschis summitul anual de la Ankara cu o serie de anunțuri majore care vizează reconfigurarea forței sale aeriene. Sub presiunea solicitărilor de a crește investițiile în apărare, aliații au prezentat un plan ambițios ce include achiziții de aeronave de ultimă generație, menite să consolideze capacitățile de supraveghere și transport pe termen lung. Secretarul general Mark Rutte a descris aceste proiecte drept o investiție de „miliarde de dolari” care va asigura securitatea alianței în fața noilor amenințări.
Alegerea europeană: GlobalEye câștigă teren în fața tehnologiei americane
Într-o mișcare cu puternice implicații geopolitice, alianța a optat pentru aeronava suedeză GlobalEye, produsă de Saab, pentru a înlocui vechea flotă de supraveghere E-3. Decizia marchează o schimbare de direcție, după ce anterior fusese luat în calcul modelul american Wedgetail produs de Boeing. Cele 10 aparate GlobalEye vor permite monitorizarea unor arii vaste — terestre, maritime și aeriene — oferind o capacitate de detecție superioară. Negocierile dintre agenția de profil a NATO și constructorul suedez urmează să demareze imediat pentru finalizarea contractului.
Transportul strategic și conceptul de utilizare partajată pentru Airbus A400M
Pentru a rezolva deficiențele cronice în ceea ce privește transportul trupelor și al echipamentelor grele, mai multe state membre, printre care Belgia, Franța, Turcia și Regatul Unit, s-au raliat unui nou proiect pentru flota Airbus A400M. Modelul de operare va fi unul de tip „pooling and sharing”, similar cu cel folosit deja pentru avioanele cisternă A330. Acest sistem permite țărilor participante să împartă costurile și să utilizeze în comun aeronavele, optimizând resursele financiare ale aliaților europeni.
Tehnologia de peste ocean: dronele Triton vor patrula de la Mediterană la Polul Nord
Deși industria europeană a obținut succese importante, legătura transatlantică rămâne solidă prin achiziția a cinci drone MQ-4C Triton, produse de gigantul american Northrop Grumman. Destinate Danemarcei, Finlandei, Germaniei și Norvegiei, aceste aparate autonome vor fi integrate în forța de recunoaștere a alianței. Dronele Triton sunt proiectate pentru a oferi o flexibilitate operațională fără precedent, fiind esențiale pentru protejarea intereselor maritime într-un arc geografic ce se întinde din sudul Europei până în regiunile arctice.
Actualitate
Paradoxul Ankarei: Turcia și NATO, între pragmatism strategic și tensiuni nerezolvate
În pragul summitului NATO de la Ankara, relația dintre Turcia și aliații săi transatlantici traversează o perioadă de redefinire profundă. Deși conflictele recente și noile priorități de securitate au sudat legăturile dintre Ankara și blocul nord-atlantic, în special în sectorul industriei de apărare, punctele de presiune rămân active sub suprafața unei cooperări aparent consolidate. Experții subliniază că poziția Turciei în cadrul Alianței este astăzi mai solidă decât în ultimii ani, Ankara fiind văzută ca un pion central în securizarea Flancului Sudic, gestionarea Mării Negre și controlul crizelor din vecinătatea extinsă.
Ambiții regionale versus excluderea europeană
În ciuda importanței sale strategice, Ankara simte că Europa nu depune suficiente eforturi pentru a o integra în noile arhitecturi de apărare ale continentului. Oficialii turci critică dur ceea ce ei numesc o „abordare lipsită de viziune” din partea liderilor europeni, argumentând că excluderea capacităților industriale masive ale Turciei din inițiativele de apărare ale UE este o eroare strategică. Pe de altă parte, dorința Turciei de a rămâne o putere regională autonomă creează fricțiuni: Ankara refuză să își subordoneze prioritățile geopolitice agendei Washingtonului sau Bruxelles-ului, mai ales atunci când acestea intră în conflict cu interesele sale în Mediterana de Est sau în Orientul Mijlociu.
Puterea militară: De la dronele TB3 la dominația în Marea Neagră
Contribuția Turciei la misiunile NATO rămâne, însă, incontestabilă. De la sprijinul defensiv aerian primit în timpul tensiunilor cu Iranul, până la participarea masivă la exercițiul „Steadfast Defender” cu peste 2.000 de trupe și portavionul TCG Anadolu, Ankara demonstrează o forță militară de elită. Un moment istoric a fost marcat de prima utilizare operațională a dronelor înarmate de tip TB3 de pe o navă de luptă, o inovație pur turcească. Mai mult, rolul Ankarei în conflictul din Ucraina — prin blocarea navelor rusești în Marea Neagră și furnizarea de drone Bayraktar — a devenit un pilon esențial în strategia de descurajare a agresiunii ruse.
F-35 și KAAN: Nodul gordian al relațiilor cu SUA
Cea mai sensibilă problemă rămâne însă relația cu Statele Unite, marcată de excluderea Turciei din programul F-35 în 2019, după achiziția sistemelor rusești S-400. Deși există semnale privind o posibilă deblocare a livrărilor de motoare General Electric F110 pentru viitorul avion de luptă autohton, KAAN, situația avionului F-35 rămâne blocată politic. Pentru Ankara, prioritatea s-a mutat acum pe dezvoltarea propriilor tehnologii de generația a cincea, încercând să transforme o sancțiune într-un motor pentru independența industrială. Summitul de la Ankara va fi testul suprem: dacă aliații vor integra Turcia în planificarea pe termen lung, influența acesteia va deveni de neclintit; dacă nu, pragmatismul tranzacțional va continua să definească acest parteneriat complicat.
-
Exclusivacum 4 zileInspectoratul de Protecție al Jmecherului, sezonul XIX: bețivi la volan, fini de „nași”, pozari cu vile și gândacul‑șef care încasează „merit” la A3 – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX)
-
Exclusivacum 4 zileHipodromul de Ploiești: „Tips & Tricks” despre cum să fugi mai repede de antidoping
-
Exclusivacum 3 zileGrădinița de cadre – IPJ Prahova (XX): când „instructorul de etică” are 0,25 la etilotest
-
Exclusivacum o ziPolițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI)
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova si maneliadă la lege: cum dictează clanurile codul penal în centrul Ploieștiului
-
Exclusivacum 2 zileO nouă eră în penitenciare: când directorul „educă” cu palmele și psihologul face terapie de mușamalizare
-
Exclusivacum 4 zile87 de milioane pe an ca să nu plouă: anti-grindină în Vest interzis, la noi prelungit
-
Exclusivacum 4 zilePoliția pe TikTok, birocrata pe fotoliu: cum se face praf pregătirea fizică a oamenilor legii



