Connect with us

Administratie

Lumea – între vechea şi noua normalitate

Publicat

pe

Lumea - între vechea şi noua normalitateCând a izbucnit criza mondială, la cumpăna primelor două decenii ale veacului XXI, cele mai multe centre de analiză de pe planetă au căzut de acord că turbulenţele provocate în întreaga lume ne vor modifica radical stilul de viaţă.
Profeţie împlinită doar în parte. E adevărat, au fost deschise ferestre spre viitor, s-au făcut simţite tendinţe de schimbare, dar până la un proces transformator de anvergura anunţată încă mai e drum de parcurs. Dar, probabil, că nu a venit încă timpul pentru concluzii. Există pe undeva dovezi că această criză multiplă s-ar fi sfârsit?Criza interbelică, spere comparaţie, s-a înscris între coordonate precise. A început în ziua de 24 octombrie 1929, în „Joia neagră de pe Wall Street”- cel mai dramatic seism financiar din istorie, a făcut ravagii în toată lumea până în anul 1934, continuând să producă efecte cărora le-a pus capăt al Doilea Război Mondial. Criza de la începutul actualului secol, în schimb, a pornit… după unele surse în vara lui 2007, când a făcut explozie bula speculativă de pe piaţa imobiliară a Statelor Unite; după altele în septembrie 2008, când s-a prăbuşit banca americană de investiţii Lehman Brothers; şi, în sfârşit, sunt şi surse care iau în consideraţie anul 2009, când 27 de ţări din UE, din cele 28 de atunci, au intrat în recesiune. Fără să existe şi surse care să indice, argumentat, sfârşitul crizei. Fapt ce face loc opiniilor potrivit cărora mai degrabă avem de-a face cu o singură criză, cu două faze: una ce s-a încheiat prin 2010 – 2011, lăsând nesoluţionate mai multe dosare – de o gravitate maximă fiind cel al datoriilor publice – şi a doua, cea care a debutat în primăvara lui 2020. O fază atipică, declanşată de atacul unui virus, al cărui impact în economia mondială a repus pe rol dosarele rămase nesoluţionate după prima fază.

În plus, această a doua fază are şi propria-i agendă. O agendă ce impune, în prim-plan, nevoia de a ne regăsi, după ce criza va fi trecut, într-o lume normală. Adică într-o stare firească a lucrurilor!?!… Treabă extrem de complicată! Pentru că acest concept, normalitatea, evoluează odată cu trecerea timpului, cunoaşte schimbări profunde de la o etapă la alta, iar ceea ce putea fi definit ieri ca stare firească a lucrurilor poate să nu mai corespundă exigenţelor de azi. De aici şi dezbaterea aprinsă, nu doar între filosofi, ci între diferite categorii de formatori de opinii din lumea largă, înclusiv între economişti, despre vechea normalitate, căreia i-a trecut timpul, şi o nouă normalitate, care trebuie să-şi intre cât mai repede în drepturi.

O dezbatere ce s-a aprins acum în Germania, şi care deja creşte, este în acest sens ilustrativă. De vreme îndelungată, această ţară cu economie extrem de puternică se mândreşte nu doar cu mărcile de succes ale industriei sale competitive, ci şi cu excedentele macro în care excelează. Şi iată că, în împrejurările în care criza produce recesiune şi în economia germană, amputând venituri şi locuri de muncă, tocmai unui astfel de excedent… a ajuns să-i fie deschis proces public, fiind înscris pe lista vechilor normalităţi. Acuzatul: Contul Curent! Un indicator de bază, ce exprimă în economia oricărei ţări, mare, mijlocie sau mică, sinteza tranzacţiilor cu restul lumii: încasările din exporturi, plăţile pentru importuri, cheltuielile şi veniturile din serviciile internaţionale de transporturi, turism şi multe altele, între care remiterile. Capitol căruia în România îi acordăm o deosebită importanţă, aici fiind contabilizate miliardele de euro şi alte valute ce vin anual acasă de la concetăţenii noştri plecaţi în lume şi care fac PIB pentru alte ţări.

Acuzat este, aşadar, acest cont important al economiei germane. Cont care, excedentar fiind, adună… prea mulţi bani din exporturi! Cont căruia i se recunosc, desigur, meritele de a fi înregistrat an de an surplusuri, dar i se reproşează că aceste surplusuri sunt inadmisibil de mari. Paradoxal! Fireşte, în spaţiul public al societăţii noastre, într-o ţară care suferă de dureri de cap provocate de deficitele mari de cont curent, lângă acelea şi mai mari ale bugetului şi ale balanţei comerciale, o astfel de dezbatere cum este aceea pornită în Germania poate să pară ciudată. Şi nu este o excepţie. În lumea noastră, azi, bătăliile din planul economic se duc cu deficitele. Excedentele, pe acolo pe unde se mai adună, sunt socotite de regulă binefaceri… oricât de mari ar fi.

În Germania însă iată că se fac auzite argumente tari, ce scot în evidenţă că excedentul de cont curent a întrecut „orice măsură”. Şi că intolerabil, mai ales, este faptul că acest fenomen… este tolerat de autorităţile statului şi de o masă critică a societăţii germane. Acestui fenomen, ce dăinuie de decenii, fără întreruperi, şi care în unii ani a produs surplusuri până la 9 la sută faţă de cel mai mare PIB realizat în UE, trebuie să i se pună punct. Motivul? Pentru că – deşi a devenit un blazon ereditar, cu care ţara se făleşte – această faimă rupe din veniturile gospodăriilor populaţiei şi din investiţiile publice. Şi, pe deasupra, induce şomaj în ţările importatoare în exces de produse germane.

Şi iată cum, din perspectiva noii normalităţi, ce începe să se contureze, MÂSURA devine criteriu de bază nu numai pentru deficite, ci şi pentru excedente. Şi e normal să fie aşa. MÂsura! Valoare ce face de multă vreme istorie. De la Cleobulus, în Grecia Antică, la Horaţiu, apoi la Voltaire şi mai departe, omenirea a fost învăţată că „în toate excesul este un defect!”. O lecţie ce se cere să fie mereu repetată. Mai cu seamă azi, când planeta întreagă e lovită de un virus ucigaş, şi când ştim că toate crizele au venit şi au plecat şi că, deci, va trece şi criza asta, înţelept este să crească grija pentru ca turbulenţele, ce continuă să ne zguduie, să lase în urmă cât mai puţine stricăciuni. În acest sens, dezbaterea începută în Germania, despre atenţia la măsură ori de câte ori sunt analizate excedentele şi deficitele economice, se cuvine să fie extinsă în toată această lume dominată de vulnerabilităţi, de incertitudini şi de riscuri. O lume lovită de o criză al cărei vânt a smuls deja prea multe dintre acoperişurile edificiilor economiei mondiale.

Desigur, această lume se teme întâi şi întâi de deficite. Lupta cu deficitele trebuie să-şi găsească un loc de vârf pe lista noii normalităţi. În mai puţin de un an, confruntarea cu COVID-19 a produs deficite care au costat economia mondială deja prea multe trilioane de dolari şi au scos în rezervă mai multe zeci de milioane de locuri de muncă. Dar e nevoie de măsură, pentru că de aceste deficite lumea nu are cum scapa dintr-odată, ci încetul cu încetul.

Cum, de asemenea, de măsură e nevoie şi în strategiile, în deciziile care privesc excedentele. Ponderarea excedentelor – fie că au forme vizibile şi pot fi uşor calculate, cum sunt surplusurile bugetare ori de cont curent, fie că sunt invizibile, imaginate ca posibile binefaceri ce vor putea fi obţinute prin valorificarea unor oportunităţi deschise de actuala criză – împun tratamente cu măsuri potrivite. Altfel, chiar şi cele mai mici depăşiri de măsură le pot face să devină excesiv de costisitoare.

Concret, vedem cum criza actuală decupează dovezi certe, şi convingătoare în acelaşi timp, potrivit cărora destructurarea conectivităţii, într-o economie mondială interconectată, a dat naştere la un şir lung de întreruperi de activităţi economice. Toate nocive. Începând cu companiile aeriene, cel mai tare lovite, închiderea graniţelor şi izolarea fizică având ca principal efect dăunător întreruperea celor mai multe zboruri.

Asta dintr-o anume perspectivă. Pentru că a prins rădăcini şi alternativa că efectul n-ar fi tocmai nociv. Ba chiar, ar fi benefic, pentru că aviaţia comercială va avea şansa unor restructurări radicale după criză, ca să-i mai fie tăiate din aripi acestui sector economic… înalt producător de poluare.

Sunt proiectate de asemenea, în centre strategice, modele ce ne arată cum efectele nocive ale crizei sănătăţii publice se duc în toate economiile lumii. Unele atacă direct marile industrii. Altele acţionează indirect, lovind lanţurile de aprovizionare, interconectate şi ele la nivel mondial. Toate însă scoţând în evidenţă legăturile strânse între problematicile economice, sociale şi de mediu. Tocmai aceste legături fac trimitere şi în aceste sectoare la o alternativă, de această dată în ecuaţie intrând şi învăţământul. Două necunoscute, prin urmare, telemunca şi teleşcoala, de natură să schimbe perspectiva, din efecte nocive în efecte benefice, prin deschiderea unor mari căi de acces către globalizarea revoluţiei digitale.

Am dat două exemple, semnificative. Pot fi adăugate multe altele. Toate, laolaltă, constituind probleme notate cu semnul plus (excedentele) sau cu semnul minus (deficitele) ce vor impune alegeri între moderaţie şi exces. Iar experienţa istorică ne arată că deseori excesul e tentant. Va fi şi în împrejurările legate de moştenirile pe care ni le va lăsa actuala criză. Sirenele au cântat mereu frumos, ademenind corăbiile către locuri în care aveau să se izbească de stânci. Vor continua deci să cânte.

Apropo de dezbaterea începută în Germania, la care m-am referit deja. Va reuşi ea să aibă câştig de cauză într-o ţară despre care, în timpul crizei precedente, într-un comentariu din New York Times, laureatul Nobel Paul Krugman scria că „politicienii germani par hotărâţi să-şi dovedească forţa impunând (prin austeritate excesivă) durere şi suferinţă, iar numeroşi politicieni din toată lumea le urmează exemplul?”… Dar de o nouă politică a măsurii faţă de excedente – mai cu seamă în situaţiile în care în balanţă sunt, pe un taler, produse încă neexpirate ale vechii normalităţi, iar pe alt taler produse ale noii normalităţi, mai cu seamă dintre cele încă neconfirmate în încercările vieţii – este astăzi nevoie în lumea întreagă.

Din aceeaşi perspectivă, a raporturilor dintre vechea şi noua normalitate, de o politică înţeleaptă a măsurii este nevoie şi în ţările care, încă înainte de actuala fază a crizei sau pe valurile crizei, au ajuns deja, vrând-nevrând, la deficite excesive. Mai cu seamă că, în cazul multora dintre aceste ţări, adevărul dureros, vorba lui Krugman, este acela că umbrelele lor bugetare nu se pot deschide prea mult. Şi asta pentru că, fapt evident, creşterile economice se menţin jos, însoţite de niveluri încă scăzute ale producţiei, productivităţii şi competitivităţii.

Şi iată că, de este una sau de este alta, ambele impun schimbări profunde. Atât în filozofia măsurării excedentelor şi deficitelor, cât şi, cu accent, în practica economică.

Adrian Vasilescu

Administratie

Recunoaștere la cel mai înalt nivel: Polițiștii români premiați de Cătălin Predoiu la 164 de ani de istorie a Ministerului Afacerilor Interne

Publicat

pe

De

Într-un cadru solemn, marcând 164 de ani de existență a Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), excelența și devotamentul în serviciul public au fost celebrate prin premierea celor mai performanți angajați ai structurilor de ordine publică. Viceprim-ministrul și ministrul afacerilor interne, Marian-Cătălin Predoiu, a conferit înalte distincții polițiștilor care s-au remarcat prin acte de eroism, salvarea de vieți omenești și succese răsunătoare în combaterea criminalității organizate.

Eroism și profesionalism sub emblema datoriei: De la vieți salvate la capturi record de droguri

Conform informațiilor furnizate de Poliția Română, Emblema de Onoare a M.A.I. a fost acordată unui număr impresionant de ofițeri și agenți care au demonstrat un curaj deosebit în misiuni critice. Printre premiați se numără echipa I.P.J. Neamț, responsabilă pentru descoperirea unei culturi vaste de canabis în Dragomirești, și polițiștii din I.P.J. Teleorman, a căror contribuție a fost decisivă în localizarea și capturarea unui fugar internațional aflat pe lista „Most Wanted”.

Distincțiile au vizat și intervenții de salvare care au făcut diferența între viață și moarte. Au fost onorați polițiști din cadrul D.G.P.M.B., I.P.J. Bacău, I.P.J. Vâlcea, I.P.J. Neamț, I.P.J. Buzău și I.P.J. Timiș, aceștia intervenind prompt pentru a salva cetățeni din situații limită, precum amenințări cu violență, pericole iminente pentru copii sau tentative de înec. Totodată, structurile D.O.P. și D.I.C.E. au fost recunoscute pentru loviturile aplicate criminalității economice, silvice și evaziunii fiscale.

Distincții pentru structurile de elită și misiuni internaționale de succes

Pe lângă meritele individuale, Ministerul Afacerilor Interne a acordat Placheta de Onoare unor unități de elită care au ridicat standardele performanței polițienești. Un punct central al ceremoniei a fost recunoașterea succesului S.I.A.S. în cadrul competiției internaționale UAE SWAT Challenge 2026, unde luptătorii români au promovat imaginea instituției la nivel global.

Lupta împotriva marelui trafic de droguri și a falsificării de monedă a fost, de asemenea, pe lista de priorități a ministerului. Structurile B.C.C.O. din Târgu Mureș și Iași (celebra Operațiune „Wolf of Everad”), alături de S.C.C.O. Neamț, au primit distincții pentru destructurarea unor rețele complexe de criminalitate organizată.

Evenimentul a inclus și premierea unor unități locale, precum Biroul Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Slatina și secțiile rurale din județul Argeș (Albota și Ștefan cel Mare), pentru eficiența demonstrată în gestionarea cazurilor de violență domestică și infracțiuni cu violență. „Felicitări tuturor colegilor pentru profesionalismul și dedicarea de care dau dovadă zilnic în sprijinul cetățenilor”, au transmis reprezentanții Poliției Române, subliniind că aceste premii reprezintă o validare a misiunii asumate față de comunitate. (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Filtru masiv la frontiera aeriană: Zece români prinși cu mii de pachete de țigări în bagaje pe Otopeni

Publicat

pe

De

Vigilența sporită a autorităților de control de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni a dus la destructurarea unei tentative de contrabandă cu produse din tutun. Într-o acțiune comună desfășurată recent, polițiștii de frontieră și inspectorii vamali au interceptat peste 64.000 de țigarete nedeclarate. Bunurile erau ascunse în bagajele unor pasageri care sperau să treacă neobservați prin vama aeroportului.

Pasageri sosiți din Turcia și Egipt au încercat să ocolească legea pe culoarul verde

Grupul vizat de control a fost format din zece cetățeni români, bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 24 și 58 de ani. Potrivit datelor furnizate de Punctul Poliției de Frontieră Aeroport Henri Coandă, aceștia călătoreau din direcții cunoscute pentru riscul de trafic cu produse din tutun, respectiv Turcia și Egipt.

După aterizare și recuperarea bagajelor de cală, cele zece persoane au încercat să părăsească incinta aeroportului folosind culoarul destinat pasagerilor care „nu au nimic de declarat”. Această strategie nu a funcționat, echipa mixtă de control procedând la oprirea și verificarea amănunțită a întregului grup, în baza unor suspiciuni rezonabile.

Peste 3.000 de pachete de țigări confiscate în urma controalelor amănunțite

Suspiciunile autorităților au fost confirmate în momentul deschiderii bagajelor de cală și de mână. În interiorul acestora, agenții au descoperit cantități impresionante de pachete de țigări purtând mărci internaționale cunoscute, pe care pasagerii nu le menționaseră în nicio etapă a controlului.

În urma inventarierii riguroase, autoritățile au stabilit că volumul total al capturii se ridică la 64.660 de țigarete, echivalentul a 3.233 de pachete. Toate bunurile au fost reținute imediat în vederea confiscării de către inspectorii vamali.

Cei zece pasageri implicați au fost sancționați contravențional, amenzile aplicate reflectând gravitatea încălcării normelor vamale în vigoare. Această acțiune subliniază cooperarea strânsă dintre Poliția de Frontieră și structurile vamale pentru securizarea frontierelor aeriene și combaterea comerțului ilegal cu produse accizabile. (Sava N.).

Citeste in continuare

Administratie

Captură de valută la punctul de trecere Albița: Un șofer turc a încercat să intre în țară cu 28.000 de euro nedeclarați

Publicat

pe

De

Vigilența autorităților de la granița de est a României a condus la o nouă captură semnificativă de numerar. În urma unei acțiuni coordonate, o echipă mixtă formată din polițiști de frontieră și inspectori vamali din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albița a descoperit suma de 28.000 de euro, ascunsă în cabina unui autocamion. Banii aparțineau unui cetățean turc care încerca să introducă valuta în țară fără a respecta procedurile legale de declarare.

Traseu internațional sub lupă: Cooperarea dintre autorități a dus la depistarea banilor

Potrivit datelor furnizate de Poliția de Frontieră Română, incidentul a avut loc pe sensul de intrare în țară, unde s-a prezentat pentru formalități un cetățean turc aflat la volanul unui vehicul de mare tonaj. Acesta circula pe ruta Republica Moldova – Siria, însă itinerariul său a fost întrerupt de un control riguros la intrarea în județul Vaslui.

Depistarea sumei a fost posibilă datorită unei analize de risc minuțioase și a cooperării strânse dintre autoritățile de frontieră române și cele din Republica Moldova. Suspiciunile agenților au fost confirmate în momentul în care au efectuat verificarea fizică a cabinei și a bagajelor șoferului, unde au fost găsiți cei 28.000 de euro nedeclarați, disimulați pentru a evita controlul.

Sancțiuni financiare și confiscări conform normelor Uniunii Europene

Tentativa de a trece frontiera cu o sumă ce depășește plafonul permis a atras consecințe imediate. Conform Regulamentului (UE) 2018/1672, orice persoană care transportă numerar de cel puțin 10.000 de euro are obligația legală de a declara suma la intrarea sau ieșirea din Uniunea Europeană pentru a asigura transparența fluxurilor financiare.

Deoarece șoferul a ignorat aceste prevederi obligatorii, întreaga sumă a fost reținută de către autoritățile vamale. Mai mult, cetățeanul turc a fost sancționat contravențional cu o amendă în valoare de 10.000 de lei. Poliția de Frontieră Română a reiterat faptul că va continua să desfășoare astfel de acțiuni de control, utilizând metode moderne de monitorizare pentru a proteja securitatea frontierelor externe ale Uniunii și pentru a combate orice formă de ilegalitate transfrontalieră. (Paul D.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv11 ore ago

Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică

Filozoful își scrie epopeea: Drept la replică de noaptea minții Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat de Incisiv...

Exclusiv12 ore ago

Republica Rachetă, lovită de… ploaie: cum au oprit fermierii din Prahova experimentul cu iodură de argint și au pornit recoltele RECORD

„Mafia antigrindină” sub umbrelă: când se opresc rachetele, începe să plouă În timp ce la București se plâng politicieni și...

Exclusiv12 ore ago

Clanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp

CV de super-erou: într-o zi director, în alta jurist, în alta președinte de CA Conform propriului CV (tip Europass, grijuliu...

Exclusiv12 ore ago

Meciul de la Cotroceni: legea salarizării, transformată în armă politică între PSD și PNL

Vineri, 17 iulie 2026, ora 12:00, la Cotroceni nu se ține o dezbatere tehnică, ci o nouă repriză de box...

Exclusiv12 ore ago

FSANP „smulge” din proiect: o virgulă, două fraze și o iluzie de dreptate

Conform unui comunicat al Federației Sindicale a Administrației Naționale a Penitenciarelor (FSANP), s-a produs o mare mișcare tectonică în birocrația...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”

Grădinița de cadre continuă: agenta cu creme, nașul, finul, „Laika” de la termopane, mita pe WhatsApp și foișorul blestemat Tămâie...

Exclusiv2 zile ago

Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații

„Nu sunați la 112 fără aprobare!” – politica nescrisă a fabricii Sănătatea și securitatea în muncă par a fi, la...

Exclusiv2 zile ago

Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere

În primul rând, peștii mari!” – Sindicalism de buzunar la Giurgiu, cu “ăia mici” pe post de cotizanți de decor...

Exclusiv2 zile ago

Republica fiduciei și orbul găinii: cum spală Blue Planet gunoaiele, banii și responsabilitatea în Sectorul 1 (și de ce Ploieștiul se face că nu vede)

„Nu știm cine încasează banii, dar semnăm” – noua doctrină a Primăriei Sectorului 1 Contractul de salubrizare cu Blue Planet...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi

De la „caz incredibil” pe Facebook la serialul cu inventarul furat În timp ce o parte din presa locală se...

Exclusiv2 zile ago

Tribunalul București a prins IPJ-urile cu „nu ținem evidență” în gură: minciuna administrativă nu mai ține la judecător

IPJ-urile, prinse cu mâna în sacul opacității: „Nu avem registru” nu mai spală refuzul de informații Un precedent extrem de...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute

De la „știrișoare” pe Facebook la mizeria reală din inventar În timp ce o publicație locală se laudă pe Facebook...

Exclusiv4 zile ago

Tatăl invizibil și sistemul somnoros — pamflet despre un copil lăsat pe pilot automat

O mamă disperată își povestește cazul „Bine ați venit la vizite… poate” — programul-fantomă Judecătoria a stabilit week-end-uri de vizită:...

Exclusiv4 zile ago

Cumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici

Salariul „de excelență” la plic, între cumetri: statul plătește, nașa încasează În timp ce colegii din Poliția Română află din...

Exclusiv5 zile ago

O nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI

Când ceri drepturi salariale: ți se pune în brațe factura SRI Într-un dosar în care reclamanți sunt un sindicat și...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv