Connect with us

Exclusiv

(I) Despre cum vrea ASF să scumpească (nelegal) asigurările RCA și să ia astfel până la 1 miliard de lei pe an de la populație și companii. Consiliul Concurenței să se sesizeze. Procurorii DNA să strângă probe.

Publicat

pe

În plină criză economică, Autoritatea de Supraveghere Financiară, printr-o ordonanță de urgență vrea să ia de la populație și companii până la un miliard de lei în fiecare an, prin scumpirea cu până la 20% a polițelor RCA. Asta, în loc să supravegheze în mod real societățile de asigurare, pe care le mângâie pe creștet în timp ce se burdușește cu foști sau actuali colaboratori SRI, aceiași care nu au văzut cum ASTRA și Carpatica sifonau banii asiguraților. Premierul ar trebui să se sesizeze, Parchetul ar trebui să se sesizeze iar Consiliul Concurenței (despre care ASF susține că nu are nimic de spus în această cartelizare de care o pune), ar trebui să se sesize. Parlamentul ar trebui să îl audieze de urgență pe Președintele ASF, Nicu Marcu. Și să îl revoce, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani.

Pe scurt, piața asigurărilor RCA (obligatorii) din România are o valoare anuală de circa 4 miliarde de lei. Autoritatea de Supraveghere FInanciară (care printre altele ar trebui să se asigure că asigurătorii nu practică prețuri abuzive) devine brațul nelegitim al companiilor de asigurări rău-platnice, dorind, prin ordonanță de urgență, să scumpească asigurările cu până la 20%.

Asta înseamnă până la un miliard de lei în plus luat de la populație și companii, pentru că ASF s-a plictisit de petiții din partea unor asigurători pe care îi mângâie pe creștet, care sunt protejați, prin acțiuni și inacțiuni în exercitarea funcției publice chiar de către persoane din ASF. Ele s-au plictisit să fie supraveghetori, deși șefii încasează peste 15.000 de Euro pe lună, tocmai ca să supravegheze, și nu să distorsioneze piața.Soluția pentru a le da bani ,,prin ordonanță de urgență” asigurătorilor mângâiați pe creștet, este promovată de un fost semnatar de protocol secret, Nicu Marcu, fost contabil șef la păduri și ajuns în urma unui troc politic la salariul de 15.000 de Euro, care și-a adus ca director de cabinet un general SRI, adjunct al directorului SRI din perioada în care ASF se subordona, prin protocol secret cu SRI, unui serviciu de informații. Perioada Coldea.

Inițiativa se numește decontare directă obligatorie (în prezent este facultativă și nu are niciun succes) și este menită să ia până la un miliard de lei pe an de la populație și companii, și să îi dea acționarilor privați ai societăților de asigurare. Pentru ca aceștia să nu aducă capital pentru neperformanța lor, și eventual să continue să sifoneze sume către companiile mamă. Ca la BNR.

Nici măcar un copil prost nu ar fi motivat public în halul în care a încercat să justifice urgența ordonanței decontării directe (care nu reprezintă o activitate de asigurare ci doar un serviciu auxiliar). Mai rău a făcut-o fostul contabil șef de la păduri, Nicu Marcu, ajuns Președinte ASF în urma unui troc politic menit să îl pună pe socrul lui Victor Ponta șef la Curtea de Contrui.

Pe scurt Nicu Marcu transmite lipsit de dibăcie că pe el îl deranjează petițiile de la asigurați (deși ar trebui să le încurajeze, că să afle problemele din piață, întrucât nu trimite control on-site la asigurători), și, ca să nu îl mai deranjeze, o să impună mai mulți bani chiar de la cei care fac petițiile pentru a îi face cadou  acționarilor privați ai societăților de asigurare.

În loc să oblige (are pârghiile) ca societățile rău platnice să își îndeplinească obligația legală (în sarcina supravegherii ASF), obligație care există în lege, și care este de achitare în termen de zece zile de la finalizarea dosarului de daună, Nicu Marcu vrea să cartelizeze piața, profund neconcurențial, prin scumpirea generalizată a polițelor RCA

Pârghille legale ale ASF sunt clare: dacă o societate de asigurări nu își îndeplinește obligațiile în raport cu asigurații (cu alte cuvinte nu plătește integral și la timp), poate să impună administrarea specială a asigurătorului (să preia managementul companiei de asigurare) sau chiar poate suspenda licența de emitere de polițe RCA. Să emită cei care plătesc.

În loc să își îndeplinească însă obligațiile legale, prin acțiuni și inacțiuni în exercitarea funcției publice, Nicu Marcu de la ASF vrea să scumpească polițele RCA, în medie, cu 20%, prin transformarea unei clauze facultative (pentru un serviciu auxiliar) și fără niciun fel de succes (decontarea directă) în obligatorie.

Să privim piața asigurărilor RCA: ea este de circa 4 miliarde de lei anual (aproape trei miliarde de lei, respectiv 2,94 miliarde lei în primele 9 luni, potrivit datelor publice ale ASF, sau 3,1 miliarde lei în ceea ce privește întreaga clasa de asigurări A10.

Graficul arată și că sunt 9,18 milioane de contracte încheiate (pentru circa 6 milioane de autovehicule), întrucât asigurarea poate fi anuală, semi-anuală, lunară, deci un proprietar poate încheia mai mult de un contract.

Să privim acum și cât interes au creat clauzele (facultative) de decontare directă, în primele 9 luni ale anului, din cele 9,18 milioane de contracte: 162.469 din 9.182.175 (1,7% din total).

Adică 98,3% din totalul celor care au încheiat contracte de asigurare RCA nu au ales clauza de decontare directă, pentru că le oferă NIMIC. Sau, le oferă ceea ce oricum ASF are obligația să se asigure, și fără clauza de decontare directă (facultativă sau obligatorie): că asigurătorul va plăti.

Dacă ASF ar supraveghea piața în mod real (și nu ar mângâia pe creștet asigurătorii), nu ar fi nevoie nici măcar de clauza de decontare directă facultativă. 

Pentru că dacă cineva vrea ca asigurătorul lui (și nu al celui care a provocat accidentul), are la dispoziție un alt instrument facultativ, care se numește CASCO. 

În total, din cele 162.469 de clauze de decontare directă (facultativă), asigurătorii au încasat  doar 16,1 milioane de lei – adică 0,5% din valoarea contractelor RCA.

ASF, prin decontarea directă OBLIGATORIE (care face sens doar pentru asigurătorii care vor scumpirea nejustificată a polițelor), încearcă să transforme un serviciu financiar AUXILIAR și facultativ de decontare de la propriul asigurător, în ceva OBLIGATORIU.

De fapt, ASF vrea să le ofere companiilor de asigurare până la un miliard de lei pe an, pe care să îii ia obligatoriu de la populație și companii, în plină criză, în condițiile în care acum nu încasează nici 17 milioane de lei, pentru că nu există interes.

Dealtfel, chiar ASF constată că  acesta nu este un serviciu cerut de către piață, în propriul raport, fiind accesată clauza doar în cazul a 1,7% din totalul celor peste 9 milioane de polițe RCA încheiate. 98,3% din cei care încheie contracte RCA obligatorii, nu consideră utilă clauza.

Prețul acestui serviciu financiar auxiliar (care nu ține de activitatea de bază de asigurare (preluarea riscului), motiv pentru care ASF nu are voie să se implice făcând un astfel de serviciu facultativ obligatoriu, este SUBSTANȚIAL, tot potrivit datelor ASF: 112 lei pe contract, în condițiile în care prima medie pentru populație este de 626 de lei. Adică aproape 20%

Multiplicați cu 9.1 milioane de contracte (sau cu 6 dacă vreți sau 4, câte vreți), și ajungeți la o estimare de până la un miliard de lei pe an, în fiecare an, pe care ASF vrea să îi ia de la asigurați (populație și companii) pentru un serviciu auxiliar și FACULTATIV, pentru că nu are chef să suprvegheze piața și nu are chef de petiții. 

Cat este prima medie RCA în primele 9 luni? Pe medie, 626 de lei, așa cum arată raportul ASF. Vor să o scumpească spre 750 de lei. În fiecare an.

Din raportul ASF rezultă multe lucruri clare:

  • după ce Mișu Negrițoiu a fost dat afară de la ASF de către Parlament (mai 2017) pentru că generat dezordine socială prin majorarea nejustificată a tarifelor de primă RCA, asigurătorii nu s-au mai simțit protejați de către ,,lupul” paznic la oi (vâzându-l dat afară) și au scăzut tarifele de primă RCA; Asigurarea medie costa cu 28% mai mult pe vremea lui Mișu Negrițoiu, când societățile de asiguare se cartelizau, neconcrențial, la scutul lui Mișu Negrițoiu.
  • Prima medie RCA (populație și companii) este de 626 de lei.
  • Prima medie RCA pentru populație este de 468 de lei, ceea ce înseamnă cu la un preț mediu de 112  lei, asigurărările RCA, obligatorii, pentru populație se vor scumpi cu 24%. ASF nu prezintă date defalcat din nesemnificativele ,,decontări directe faculative (17 miliaone de lei) încheiate sunt pentru persoane fizice și persoane juridice.
  • Prima medie RCA pentru companii a scăzut de la 1.719 lei în mandatul cartel al lui Mișu Negrițoiu, la 1.188 de lei, ceea ce înseamnă că, prin cartelizare (dovedită de Consiliul Concurenței), companiile plăteacu 45% la mai mult decât în prezent, ca asigurare RCA.
  • La nivelul primei medii RCA de 626 de lei, prețul clauzei facultative de decontare directă reprezintă aproape 20% din valoarea poliței RCA fără decontare directă.

Astfel, obligativitatea introducerii drept obligatorie a serviciului facultativ de decontare directă, poate conduce la o scumpire a polițelor RCA de până la 20%.

Raportat la o piață anuală de peste 4 miliarde de lei, măsura neconcurențială pe crea vrea să o impună ASF, ca să ia bani de la populație și companii și să îi transfere către acționarii privați ai societăților de asigurare urcă până la un miliarde de lei în fiecare an.

În plină criză.

De aceea, arat că toți factorii decizionali ar trebui să frângă încă din start această inițiativă neconcurențială și îndreptată împotriva populației și companiilor, în plină criză, de a jumuli până la un miliard de lei în fiecare an, de la populație și companii, printr-o clauză INVENTATĂ, dar obligatorie. Astfel:

  • Este un motiv suficient pentru ca Președintele ASF, care prin această inițiativă (Ordonanță de Urgență) vrea să sară Parlamentul, să fie de urgență convocat de către Parlament. Și revocat.
  • Este un motiv suficient pentru ca în mod real, Consiliul Concurenței să nu își dea avizul pentru o astfel de clauză obligatorie și să împingă în matca de supraveghere ASF, și nu de sifonare a banilor asiguraților către companiile rău-platnice, pe care se presupune că ASF ar trebui să le supravegheze;
  • Este un motiv suficient ca șeful Guvenrului, Florin Cîțu, să înțeleagă că o astfel de inițiativă, în plină criză, vine împotriva statului de drept (în fapt, prin aceste scumpiri se încearcă, într-un mod ticălos întrucât vine chiar de la o autoritate a statului, ca societăților de asigurare amendate de Consiliului Concurenței pentru că au umflat prețul asigurărilor RCA, să primească banii pentru amendă tot de la populație, prin cârdășia ASF). După ce înțelege, Florin trebuie să respingă acest proiect de Ordonanță de Urgență, să îl evalueze pe Alexandra Nazare, ministru al finanțelor publice prin care a fost vârât proiectul, și dacă consideră că de prost a făcut acest proiect de Ordnanță de Urgență, să infirme caracterul de urgent la Ordonanței și să trimită proiectul de lege, spre respingere, în Parlament.

În mod evident, Președintele ASF, Nicu Marcu îl ia drept prost și pe premierul României, prin fundamentarea ,,urgenței”: 

i) pe de-o parte, pentru că nu mai au chef de petiți, iar pe de altă parte cică

ii) Brexit-ul impune această Ordonanță de Urgență și încălcarea ordinii de drept.

În privința motivării că ASF nu mai are de petiții și nici să supravegheze, ea rezultă clar de aici:

i) verbal, prin interviuri abracadabrante, Președintele ASF folosește motivări de copil prost, așa cum rezultă din interviul acordat de acesta AGERPRES. Întregul interviu este o mostră de necunoaștere a principiilor de bază ale pieței asigurărilor (nici măcar ce înseamnă constatul amiabil (,,urmează să îl reglementeze ulterior”), habar nu are nici despre indicatorii în funcție de care se verifică soliditatea unei societăți de asigurare, deși se presupune că le supraveghează).

O prestație cu motivare și mai de copil prost a avut Președintele Nicu Marcu într-un interviu alifie luat de Bogdan Chireac, pentru DCNews (poate îl voi detalia cu alte ocazii).

Dar iată ce zice Nicu Marcu în interviul Agerpres, ascunzând cauza reală, respectiv că el personal nu spraveghează în mod real piața asigurărilor.

Dacă ar fi supravegheat-o, deja cel puțin una dintre cele 2 societăți de asigurare nu ar mai fi avut voie să emită RCA (dacă nu plătesc) sau ar fi fost deja în administrare specială:

ii) Motivarea în scris a ordonanței de urgență, și a ,,urgenței” îl ia efectiv de prost pe ministrul de finanțe care și-a asumat, Alexandru Nazare, dar și pe premier. Nicu Marcu vrea să ia până la un miliard de lei de la populație pe motiv de (?!?) Brexit:

III) Absolventul Colegiului Național de Apărare, al Institutului Diplomatic Român și contabil șef la păduri fără studii superioare la acel moment, Nicu Marcu, acum Președinte ASF, ia în derâdere întreaga piață, susținând că activitatea de cartelizare demonstrată de o scumpire generalizată a asigurărilor RCA, nu necesită avizul Consilului Concurenței. Poate la păduri, în niciun caz în piața financiară:

Observând cum estimează Nicu Marcu (fost contabil șef la păduri) și Alexandru Nazare (fără școală economică), impactul acestei ticăloșii, orice economist de bun simț realizează că acești oameni au un scop ticălos și că nu înțeleg o boabă de economie. Vor să vă jumulească de bani.

 

  1. În mod evident, OUG-ul are impact macroeconomic, luând până la un miliard de lei de la populație printr-un serviciu financiare care se vrea obligatoriu (din consumul lor și din investiții), și dându-l spre acționarii privați ai companiilor de asigurare, fără o contraprestație reală, întrucât societățile de asigurare AU ȘI ACUM OBLIGAȚIA SĂ PLĂTEASCĂ. Cu alte cuvinte, vor să adauge la obligația de plată, încă o obligație de plată, transformând un serviciu auxiliar și facultativ, drept oblgiatoriu.
  2. În mod evident, OUG are impact supra mediului concurențial, întrucât facilitatează înțelegerea asigurătorilor de a scumpi toți, produsul obligatoriu RCA. Cartelizarea pe piața asigurărilor, prin înțelegerea la preț pentru majorarea tarifelor de primă RCA a fost demonstrată în 2018, deja, de Consiliul Concurenței.
  3. În mod evident există și un impact asupra mediului de afaceri: În loc ca ASF să facă supravegherea reală, el permite externalizarea veniturilor încaste de companii precum Euroins către firma mamă, în timp ce ASF tolerează neplata obligațiilor și vrea să faciliteze sifonările, prin scumpiri.
  4. În mod evident are efect și asupra întreprinderilor mici și mijlocii, întrucât multe au în patrimoniu autovehicule, a căror asigurare se va scumpi;
  5. Alte informați: ,, nu este cazul” susțin la unison ASF și Ministerul Finanțelor Publice. Eu consider că este cazul de alte informații și anume cum a ajuns acest ordonanță care vrea să jumulească până la un miliard de lei pe an de la populație și companii, SCRISĂ DE UN ASIGURĂTOR, să fie promovată de un fost contabil șef la păduri și de un ministru al finanțelor publice fără școală economică. Același care se pregătește să încalce legile Uniunii Europene pentru că vrea să dea deductibilitate fiscală pentru investițiile turce, deși Uniunea Europeană i-a pus pe lista gri: fără deductibilitate.

Legate de ,,alte informații’‘, voi reveni în al doilea episod. Până atunci consider că toți cei responsabili de economie din România trebuie să se autosesizeze (Consiliul Concurenței, Parchet, Guvern, etc) și să împiedice tentativa lui Nicu Marcu de a transfera până la un miliard de lei în fiecare an, de la populație și companii, spre acționarii privați ai companiilor de asigurare rău platnice.

Până atunci, arăt doar atât:

Prin inițiativa de cartelizare împotriva populației și companiilor, Nicu marcu acționează întocmia ca fostul lucrător în comerțul exterior, Mișu Negrițoiu, demis de către Parlament, în mai 2017, după ce a cartelizat piața asigurărilor și a incitat, la majorarea tarifelor RCA, cu până la 50%

Ulterior, Consiliul Concurenței a amendat 9 companii de asigurări și organizația profesională a acestora (UNSAR), cu 53 de milioane de Euro pentru că s-au cartelizat, așa cum le-a sugerat Mișu Negrițoiu prin protocol, și umflat primele RCA.

Acum, Nicu Marcu, a cărui primă măsură în ASF a fost să îl aducă drept șef de cabinet pe George Voinescu, adjunctul directorului SRI din perioada Florian Coldea și lucrător al Securității înainte de 1989, vrea să facă exact ca Mișu Negrițoiu: să jumulească bani de la populație și companii și să îi dea acționarilor privați ai societăților de asigurare. Pe Geoerge Voinescu, Eduard Hellwig l-a trecut în rezerva iar la nicio lună, hop la ASF.

Mișu Negrițoiu a fost între timp revocat, iar piața și-a revenit după revocarea lui. Urmează mai multe informații despre cum a ajuns Nicu Marcu, semnatar de protocol secret în perioada Coldea și Predoiu, ca Președinte ASF acum, cu un director de cabinet fost adjunct la SRI, să încerce același lucru ca și Mișu Negrițoiu: să jumulească populația.

Este exact același gen de explicații ticăloase pe care le dădea Adrian Vasilescu  pus de turnătorul Securității Manole, că de vină pentru cele mai mari dobânzi la credite din Uniunea Europeană sunt tot românii, că au credite neperformante. Nu ei de la BNR, pentru că au tolerat și acoperit mulți ani rețelele mafiote de creditare din bănci, gen creditul Elenei Udrea, al lui Remus Truică sau al altor derbedei care, în timp ce erau venerați de BNR, fraudau bugeul de stat. Sau care au tolerat externalizarea creditelor ,,neperformante” la 5% din valoare, în frauda bugetului de stat, mai dezvaluie sursa citata. (Cerasela N.).

Exclusiv

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

Publicat

pe

De

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane de euro cu binecuvântarea Guvernului, deși legile și studiile de mediu erau încă „la dospit”. În timp ce fermierii privesc cerul cu deznădejde, autoritățile raportează hectare protejate cu rigla pe hartă, într-un spectacol de magie bugetară unde iodura de argint contează mai puțin decât „arginții” din contracte.

H.G. 744/2008: „Oracolul” care a văzut banii înaintea legii

Dacă credeai că timpul curge doar într-o singură direcție, înseamnă că nu ai lucrat niciodată la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină (AASNACP). Potrivit unui memoriu exploziv privind vulnerabilitățile H.G. nr. 744/2008, consultat de redacția noastră, Statul Român a reușit performanța metafizică de a finanța o întreagă etapă a programului (etapa a IX-a) înainte ca legile de bază să existe în Monitorul Oficial.

Mai exact, în timp ce Executivul semna vesel cecul de peste 21 de milioane de lei (din care 6 milioane doar pentru „Unitatea Pilot” Prahova), Legea nr. 173/2008, care trebuia să reglementeze aceste intervenții, încă se odihnea prin sertare, fiind publicată abia în octombrie 2008. Normele metodologice? Acelea au apărut prin 2009. Practic, s-a tras cu rachete „pe persoană fizică” instituțională, într-un vid legislativ unde singura certitudine era foamea de fonduri publice.

Bilanțul de mediu, lăsat pe „mâine”, deși rachetele zburau „azi”

Într-o țară normală, mai întâi verifici dacă substanțele pe care le arunci în atmosferă nu otrăvesc pământul și abia apoi apeși pe trăgaci. În România descrisă de documentele analizate, logica a fost inversată cu un tupeu de neclintit. H.G. 744/2008 prevedea finanțarea și operarea a 11 puncte de lansare în Prahova, dar monitorizarea iodurii de argint în sol și apă avea termen abia… 31 octombrie 2008.

Este ca și cum ai lansa un medicament pe piață și ai decide să verifici dacă e toxic abia după ce jumătate din populație l-a înghițit deja. „Incisiv de Prahova” subliniază această schizofrenie administrativă: s-au alocat bani pentru modernizări și „studierea comportamentului iodurii de argint” simultan cu exploatarea ei masivă. Rezultatul? O gaură neagră de peste 120 de milioane de euro între 2017 și 2023, justificată prin „succese” pe care nimeni nu le poate vedea pe teren, ci doar în tabelele Excel ale ministerului.

Magia hectarelor fantomă: Când pădurea și asfaltul devin „culturi protejate”

Dacă te iei după comunicatele oficiale, sistemul protejează „milioane de hectare”. Dacă te iei după matematică, protejează doar orgoliile șefilor de la AASNACP. Investigația pornită de solicitarea nr. 111/22.05.2026 scoate la lumină „Tabelul Rușinii”. În 2021, de exemplu, deși zona de protecție reală (ZP) era de doar 403.732 ha, în presă se vindea gogoașa cu 1,5 milioane de hectare „salvate”.

Cum se face această magie? Simplu: se adună tot ce prinde raza de acțiune a sistemului – drumuri, râuri, păduri, case și, probabil, și cuiburile de ciori – și se raportează la hectar. Astfel, costul de 18 euro/ha, trâmbițat ca fiind „mic”, devine în realitate o sumă exorbitantă dacă ne raportăm strict la porumbul sau grâul fermierului care, în final, tot cu paguba rămâne.

ANM și „Scutul” de hârtie: Cine validează marea de iodură?

Memoriul adresat Curții de Conturi și Corpului de Control al Prim-Ministrului ridică o întrebare care dă fiori: ce rol are, de fapt, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) în acest circ? Sunt ei martori tăcuți, simpli furnizori de date radar, sau complici științifici care validează „eficiența” rachetelor fără să aibă studii independente cu zone-martor?

Asociația Producătorilor Agricoli din Prahova, condusă de Adrian Mocanu, cere acum socoteală: unde sunt hărțile GIS, unde sunt datele APIA care să confirme că măcar un singur fir de grâu a fost salvat de aceste explozii costisitoare? Până acum, răspunsurile oficiale par scrise de oracolul din Delfi după o doză dublă de iodură: „nu avem studii care să arate că e rău, deci e bine”.

Concluzie: Un experiment pe banii noștri și pe nervii fermierilor

În timp ce MADR și AASNACP se ascund în spatele unor studii de mediu prăfuite din 2007 și promit altele noi abia după 2026, realitatea din câmp este cruntă. Sistemul Antigrindină a devenit un „stat în stat”, un mecanism opac care își auto-evaluează succesul, își numără singur hectarele și își justifică bugetele prin „rugăciuni tehnologice” adresate norilor.

Dacă Curtea de Conturi și DNA-ul nu vor începe să numere rachetele și hectarele cu aceeași rigoare cu care fermierii își numără pierderile, vom rămâne cu aceeași concluzie amară: în România, singurul lucru care „nu cade” niciodată este bugetul pentru rachete, chiar dacă în urma lor rămâne doar secetă, grindină și o tăcere vinovată din partea instituțiilor de control.

Vom reveni. Pentru că norii trec, dar cifrele rămân.

Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

Publicat

pe

De

IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată”

Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv de Prahova despre IPJ Prahova și SRPCIV a rupt, deja, masca unei structuri care funcționează mai degrabă ca o moșie feudală decât ca o instituție a statului (aici). BMW făcut praf în „misiune”, Duster de serviciu folosit pe post de taxi de familie, șefi împuterniciți pe viață, examene auto la normă și adrese oficiale prin care Poliția cere presei să își toarne sursele – totul pe bani publici și pe nervii cetățenilor.

Reamintim: IPJ Prahova a îndrăznit să trimită Incisiv de Prahova o adresă prin care cerea indicarea „persoanelor de la care au fost obținute informațiile” despre BMW-ul MAI 59944 făcut epavă. Adică exact ceea ce interzic Legea 504/2002, Constituția și art. 10 CEDO, cu toată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Să rezumăm: „Nu căutăm abuzul, nu căutăm vinovatul. Căutăm gura care a vorbit”.

După acest pumn oficial în gura presei, a venit și pumnul neoficial: amenințările examinatorului Pîrvu Leonard, noua vedetă negativă a SRPCIV Prahova.

Pîrvu Leonard, examinatorul cu „tată la dosar” și „prieteni procurori”

În episoadele anterioare, Incisiv de Prahova a dezvăluit deja cum examinatorul Pîrvu Leonard, transferat disciplinar de la Mizil și reciclat la SRPCIV Prahova, a ajuns să fie implicat într-un grav incident în parcarea Mall Ploiești Sud: în timpul unei probe de mers cu spatele, candidatul a lovit un om. Victima a ajuns la spital. Rutiera a venit, s-au făcut hârtii, dar către public – liniște. Zero transparență, zero explicații, zero asumare.

Noile informații, venite din surse care cunosc bine culisele zonei Mizil și confirmate ca atare de redacția Incisiv de Prahova, conturează însă un tablou și mai urât:

  • tatăl lui Pîrvu Leonard lucrează la primăria unei comune din zona Mizil;
  • atât acesta, cât și primarul localității respective ar fi cercetați de structurile anticorupție pentru diverse ilegalități;
  • Pîrvu Leonard este prieten bun cu Țică George, instructor auto la Școala de Șoferi Sara School Ploiești, și el din zona Mizil;
  • aceleași surse susțin că între Pîrvu și Țică s-ar practica „blaturi la traseu” – adică o relație de „cooperare” în favoarea candidaților aduși de instructorul „de la el de-acasă”.

Și dacă vă întrebați de ce a fost „păsuit” examinatorul Pîrvu Leonard după incidentul în care un om a fost lovit, sursele vorbesc despre o altă „coincidență fericită”: prietenia lui  cu un ofițer DGA Prahova, tot din zona Mizil, care – potrivit acelorași relatări – nu ar mai lucra astăzi acolo.(sac!)!

Aici, desigur, mingea e în terenul organelor de anchetă: să verifice dacă aceste legături și favoruri există și ce rol au jucat ele în tolerarea derapajelor acestui examinator.

Până atunci, faptele vizibile rămân: un examinator disciplinar mutat, un om lovit la examen, zero transparență publică, zero sancțiuni anunțate clar. O „siguranță rutieră” la mișto.

„Am prieteni procurori, vă dau în judecată!” – manual de intimidare la SRPCIV

După ce Incisiv de Prahova a publicat informații despre episodul de la Mall și despre trecutul său, Pîrvu Leonard nu s-a dus să se uite în oglindă. Conform mai multor persoane, reacția lui a fost una de manual pentru „milițianul de tranziție”:

  • ar fi început să „își bage și să își scoată” în stânga și-n dreapta;
  • ar fi amenințat că va acționa în instanță;
  • s-ar fi lăudat că are „prieteni procurori”;
  • ar fi încercat, prin ton și limbaj, să transmită același mesaj toxic ca IPJ Prahova prin adresa oficială: „Stați cuminți, că vă închidem gura!”.

Observați linia roșie:

  • IPJ Prahova – oficial, cu antet, cere sursele presei, sfidând Constituția și CEDO;
  • un examinator al aceleiași structuri – neoficial, prin amenințări, flutură „prieteni procurori” și plângeri în instanță.

Același ADN instituțional: „Nu îndrăzni să vorbești, că vin peste tine”. Și, culmea ironiei, se întâmplă exact în timp ce statul român este obligat, pozitiv, de același art. 10 CEDO să asigure protecție jurnaliștilor și surselor lor.

„Blaturi la traseu” și examene pe bandă rulantă: cum se fabrică haosul pe șosele

Pe fundalul acestor „prieteni procurori”, elementele de context deja dezvăluite de Incisiv de Prahova devin și mai grave:

  • la SRPCIV Prahova, șefa Mitrea Nicoleta – impusă în funcție cu sprijin politic, potrivit relatărilor interne – ar forța examinatori să ia 14–15 candidați pe zi, ca să dea bine la București pe hârtie;
  • li se cere să „nu îi mai pice din parcare”, chiar și la gafe grave, inclusiv neacordarea de prioritate;
  • aceeași Mitrea a fost implicată într-un incident cu două camioane în sensul de la Ana Maria Pop, fiind – spun sursele – mai preocupată de telefon decât de elevul de la volan;
  • examinatorul Pîrvu Leonard, mutat disciplinar, lovește un om în timpul unui examen, dosarul se îngroapă în hârtii, iar el se laudă că „dă în judecată”.

Peste toate se așază acuzațiile privind „blaturile” cu Țică George, instructor la Sara School Ploiești, tot din zona Mizil, și „umbra” unui ofițer DGA prieten cu Pîrvu. Facem precizarea esențială: aceste informații sunt prezentate, corect, ca suspiciuni și relatări ale surselor, nu ca verdicte penale. Verdictele le dau anchetatorii – dacă își fac treaba.

Între timp, însă, șoferii cinstiți împart șoseaua cu produse ale acestui sistem: candidați trecuți „pe încredere”, examene făcute pe fugă, examinatori cu trecut dubios și cu prezent agresiv, gata să sugrume, nu să protejeze siguranța rutieră.

IPJ Prahova: miliția noului mileniu, cu CEDO la coș și presa la colț

Amenințările examinatorului Pîrvu Leonard nu sunt un accident izolat, ci o verigă într-un lanț mai lung de reflexe autoritare, pe care Incisiv de Prahova le-a documentat, filă cu filă:

  • inspectoratul condus, din 2012 până azi, aproape exclusiv prin împuterniciri, cu aceiași oameni rotiți la infinit;
  • BMW de serviciu făcut praf de agenți promovați pe pile, fost muncitor la CFR transformat în „vedetă rutieră” cu epavă la activ;
  • Duster „de botez” pentru inspectorul-șef împuternicit Ginel Preda, folosit ca mașină de familie, cu soția și copilul în spate și șoferul IPJ la volan;
  • adresă oficială prin care IPJ Prahova cere presei să-și deconspire sursele, în dispreț față de Legea 504/2002 și față de întreaga jurisprudență CEDO privind protecția surselor jurnalistice;
  • acum, examinatorul Pîrvu Leonard care se umflă în pene cu „prieteni procurori” și amenință după ce este menționat, în mod documentat, într-o investigație de presă.

Este aceeași cultură instituțională:
„Noi suntem statul, noi decidem cine vorbește, cine tace, cine ia permis, cine ia mașină de serviciu, cine e prieten și cine e dușman. Jurnaliștii? Să stea în banca lor, că avem noi pix, ștampilă, DGA și procurori de partea noastră”.

Presa nu dă surse, dă pe față abuzurile. „Pas cu pas”, cum zicea un clasic încă în viață

Există o veste proastă pentru Pîrvu Leonard, pentru șefii împuterniciți ai IPJ Prahova și pentru toți cei care cred că pot folosi amenințări, adrese ilegale și „prieteni procurori” pe post de bâtă împotriva libertății presei: mecanismul democratic încă funcționează, cel puțin cât timp mai există jurnaliști dispuși să nu se lase.

Incisiv de Prahova a anunțat deja că:

  • nu își va trăda sursele, indiferent câte adrese aberante trimite IPJ Prahova;
  • nu va opri dezvăluirile, indiferent câte amenințări verbale „cu instanța” vehiculează examinatorii „vedetă”;
  • va continua să publice, „pas cu pas”, documentele, poveștile, sesizările și probele care arată cum a fost transformat IPJ Prahova într-o grădiniță de cadre obediente și SRPCIV într-o fabrică de haos pe roți.

Protecția surselor jurnalistice nu este o glumă. Este garantată de Legea 504/2002, de Constituție și de art. 10 CEDO. Faptul că IPJ Prahova a semnat o hârtie prin care cere încălcarea acestor principii este o problemă juridică serioasă, nu un moft.

Faptul că Pîrvu Leonard își permite, după ce un om a fost lovit la examen, să vânture amenințări și „prieteni procurori” este, la rândul său, o chestiune care ar trebui să îi preocupe pe șefii reali ai Poliției Române, nu doar pe cititorii de presă.

Final provizoriu: „Mai mă leși?” – dar cu toate instituțiile pe recepție

Nu, nu dăm surse.
Nu, nu ne speriem de examinatorii cu „tată cercetat” și „prieteni procurori”.
Nu, nu închidem serialul pentru că IPJ Prahova a descoperit pixul și hârtia cu antet.

În schimb:

  • vom continua să documentăm fiecare episod în care mașinile de serviciu devin taxiuri de familie;
  • fiecare examen în care candidații trec sau pică după criterii de gașcă, nu de competență;
  • fiecare caz în care polițiștii cinstiți sunt striviți de „milițieni-analfabeți” cu protecție sus-pusă;
  • fiecare tentativă, oficială sau „la mișto”, de a pune pumnul în gura presei.

Pentru IPJ Prahova și pentru toți Pîrvii cu prieteni prin birouri de parchet, mesajul rămâne același:
Libertatea presei nu se ia la intimidare, iar adevărul nu se oprește la prima amenințare.

Mai mă leși? Episodul cinci e doar o altă filă. Serialul merge mai departe.

Bonus de serial: de la „prieteni procurori” la „bătrânul de serviciu” de la parchet

Referitor la celebra sintagmă „prieteni procurori”, trebuie să reamintim cititorilor că, așa cum dezvăluiam încă de la începutul acestui serial – pornit, după cum am precizat clar în articolul asumat „Bumerangul prostiei la IPJ Prahova: Cum un BMW făcut praf a deschis «Cutia Pandorei» și a demascat rețeaua «milițienilor-analfabeți»” (Incisiv de Prahova) – nu ne oprim aici.

Vom reveni, în episoadele următoare, cu detalii siropoase și cu un grad de penal mult mai ridicat despre:

  • bătrânul procuror la care ajung, ca prin farmec, toate dosarele cu polițiști care nu se pleacă în fața conducerii IPJ Prahova;
  • același procuror bătrân care, deși demult ar fi trebuit să fie la pensie, încă ține în mână „robinetul” dosarelor sensibile;
  • și al cărui fiu a fost, deloc întâmplător, angajat la SICE Prahova.

Pe această filieră se conturează – din informațiile și documentele ajunse la Incisiv de Prahova – o adevărată splendoare de posibile fapte penale și ilegalități, un mecanism în care polițiștii incomozi sunt tocați sistematic, în timp ce „milițienii-analfabeți” cu protecție politică și de clan sunt plimbați de la o funcție la alta.

Recunoaștem deschis: după ce ne-a iritat răspunsul și solicitarea ilegală a IPJ Prahova de a ne deconspira sursele, pregătisem „doar” 24 de episoade din acest serial, toate bazate pe investigații serioase, cu respectarea tuturor normelor deontologice, informațiile fiind verificate din cel puțin cinci surse independente – mult peste ceea ce impune conduita profesională standard.

Dar derapajul IPJ Prahova – hârtia oficială prin care ni s-au cerut sursele – a deschis, efectiv, robinetul dezvăluirilor venite chiar din interiorul instituțiilor. Subordonați, martori, oameni sătui să tacă au început să vorbească.

Așa se face că, în momentul de față, nu mai suntem la episodul 24, ci deja la verificarea materialului pentru episodul 54.

Pfff… urmează jihadul.

(Cristina T.).
Citeste in continuare

Exclusiv

Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro

Publicat

pe

De

„Investigații pe mutește, moloz la vedere”

Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a Berceni

Ani de zile, Incisiv de Prahova a fost acuzat că exagerează când a numit Berceniul „groapa de gunoi a penitenciarelor din România”. Astăzi, prin informațiile care circulă în sistemul penitenciar, povestea capătă contur oficial: Corpul de Control al Ministerului Justiției ar fi sesizat DNA în legătură cu muntele de deșeuri depozitat acolo unde trebuia să se înalțe, „curat și european”, un penitenciar de maximă siguranță.

În mediul profesional se vorbește deja despre un posibil prejudiciu de peste un milion de euro doar pentru ridicarea și evacuarea gunoaielor acumulate ani la rând. Ceea ce Incisiv de Prahova descria ca „25.000 de tone de rușine administrativă” începe să fie tradus, în limbaj penal, prin cifre, dosare și sesizări.

În timp ce autoritățile mimează mirarea, angajații din sistem descriu, de ani buni, zona Berceni drept ceea ce este: o veritabilă groapă de gunoi tolerată cu bună știință, o bombă ecologică învelită în hârtii cu ștampilă.

„Berceni: penitenciarul care începe cu groapa, nu cu temelia”

De la proiect strategic la morman strategic de deșeuri

În loc să avem la Berceni un șantier de maximă siguranță, am avut – conform relatărilor personalului – un traseu liber pentru basculante, betoniere și „uitători profesioniști”. Deșeuri din activitățile de construcții, resturi, moloz, gunoaie de tot felul ar fi fost lăsate să se adune „pe parcursul anilor”, într-o tăcere complice care nu poate fi explicată decât prin nepăsare sau interes.

O zonă care trebuia monitorizată la milimetru, cu registre, contracte, trasabilitate și responsabilități clare, a fost gestionată – după cum descriu sursele – „după ureche”: ce nu se mai potrivea la lucrare, se potrivea foarte bine la groapă.

Acum, când se vorbește deschis în interiorul sistemului despre costuri de peste un milion de euro doar ca să scapi de mizeria „acumulată istoric”, devine limpede că nu mai discutăm despre simplă neglijență, ci despre un posibil dosar-etichetă pentru o generație de „manageri apt limitați” la competență, dar nelimitați la tupeu.

„De la director de pușcărie la șef de scaner”

Matei, reciclat profesional la beneficiar: aceeași firmă, altă poartă (aici)

Dacă Berceniul e monumentul de beton și moloz, Valentin Matei este monumentul de lipsă de rușine. Proaspăt „ejectat” din funcția de director al Penitenciarului Ploiești – eveniment descris de subalterni ca o eliberare colectivă – eroul nostru nu s-a retras în anonimat, nu și-a făcut mea culpa, nu a dispărut din peisaj.

Conform informațiilor prezentate de Incisiv de Prahova, Matei a executat ceea ce orice manual de integritate numește „așa nu” și ceea ce „pantouflage-ul” ANP interzice clar: s-a angajat, cu contract pe perioadă nedeterminată, fix la beneficiarul punctului de lucru cu cazare permanentă unde, ca director, trimitea deținuți la muncă – Tomat Prod Impex SRL.

Acum, „comisarul de carton” își face veacul cu un scanner în mână, indicând acelorași deținuți pe care îi analiza în comisii unde să pună anvelopele pe paleți. O imagine perfectă a României strâmbe: fostul director al pușcăriei devine șeful de hală al aceleiași firme, în timp ce legea privind conflictul de interese e tratată ca un pliant de supermarket.

„Instigator printre anvelope”

Când fostul director își face răzbunarea cu plângeri dictate

Dar Matei nu s-a limitat la „scanat cauciucuri”. Potrivit surselor citate de Incisiv de Prahova, fostul director își petrece programul „stând de vorbă cu hoții”, nu pentru reeducare, ci pentru răzbunare.

Întrebarea preferată: „Cum e noua conducere?”
Recomandarea preferată: „Faceți plângeri, scrieți, reclamați, loviți unde doare.”

Același om care a fost acuzat că a condus cu pumnul în masă, cu șantaj moral și cu favoritisme, joacă acum rolul de instigator din afara sistemului, folosing deținuții ca instrument de reglare de conturi cu cei care i-au luat locul. Un mic „stat paralel” de hală industrială, construit pe orgoliu, frustrare și ură personală.

„De la ‘prietenia’ cu taxă lunară, la milionul pentru gunoaie” (aici)

Banii mici furați în liniște, banii mari ajung la DNA

În Penitenciarul Ploiești, „Prietenia” nu a fost un sentiment, ci o casierie neoficială: timp de peste un deceniu, din salariile angajaților s-ar fi reținut câte 20 de lei pe lună pentru o „formă informală de întrajutorare”, fără statut legal, fără personalitate juridică, fără transparență minimă. O cutie neagră a banilor de la personal, administrată după reguli pe care nimeni nu le găsește azi scrise.

Între timp, la Berceni, nu se mai discută de zeci de lei, ci de sute de mii. Dacă informațiile din sistem se confirmă și costurile de evacuare a deșeurilor depășesc un milion de euro, „Prietenia” devine doar antrenamentul pentru marile tunuri: bani mărunți stoarși lunar din salarii, bani mari „îngropați” în pământ, sub formă de moloz și deșeuri, cu girul structurii de comandă.

Dacă pentru cutia „Prietenia” angajații cer, pe bună dreptate, audit financiar și control de fond, pentru Berceni vorbim deja, conform zvonurilor, de sesizări la DNA. Schemele sunt aceleași, doar sumele cresc.

„ANP, Avocatul Poporului, Marian Ilie & co”

Liniște instituțională peste un sistem care crapă din toate încheieturile

În tot acest timp, Administrația Națională a Penitenciarelor a preferat ani la rând să joace rolul „mutului de serviciu”. În timp ce Avocatul Poporului transmitea recomandări privind igiena, dăunătorii, aerisirea și condițiile de detenție de la Ploiești, conducerea unității se preocupa – conform dezvăluirilor Incisiv de Prahova – de liste de recompense „ajustate”, de protejați plantați în scheme, de concedii medicale strategice și de fotografia de Instagram.

Deasupra tuturor, plutește și umbra lui Marian Ilie, fost director DSDRP, acuzat în spațiul public că a vulnerabilizat sistemul printr-un protocol cu MAI care permite depunerea minorilor în orice penitenciar, nu în centre educative. Același personaj este indicat drept protector al lui Matei, până când presiunile sindicale și dezvăluirile de presă au făcut ca mariajul toxic dintre „protejat” și sistem să devină, pur și simplu, imposibil de apărat.

„Când groapa de gunoi ajunge dosar penal”

Incisiv de Prahova, de la pamflet la probă morală

Ani de zile, articolele incisive despre Berceni, despre „Prietenia” necurată, despre trafic de influență, abuz în serviciu, vacanțe exotice cu șoferi „fantomă”, amantlâcuri de birou și „management cu inimioare” au fost tratate de unii drept exagerări pamfletare.

Astăzi, în interiorul sistemului penitenciar, se spune că:

  • Corpul de Control al Ministerului Justiției a constatat nereguli de natură penală în legătură cu construcția secției exterioare de la Berceni;
  • dosarul ar fi ajuns sau urmează să ajungă pe masa procurorilor DNA;
  • costurile legate de evacuarea deșeurilor – molozul „adunat istoric” – ar depăși un milion de euro;
  • întreaga zonă este descrisă de angajați ca fiind „o groapă de gunoi” în toată regula.

Dacă aceste informații se confirmă oficial, pamfletul devine radiografie: ce a început în paginile Incisiv de Prahova ca o satiră înnegrită de furie civică se transformă în material probator moral, iar numele lui Valentin Matei rămâne legat, prin beton și mizerie, de una dintre cele mai urâte afaceri din istoria recentă a sistemului penitenciar.

„Sfârșitul ‘aptului limitat’: de la moloz la cătușe?”

Penitenciarul respiră, dar sistemul tot pute

Îndepărtarea lui Matei de la conducerea Penitenciarului Ploiești și înlocuirea sa cu comisarul Coșman D.V. Doru Florin au fost salutate, inclusiv public, ca o gură de aer moral. Fotografia cu fostul director ieșind cu sacoșele în mână din unitate, publicată de penitenciare.info, a devenit deja imaginea unui sistem care, măcar o dată, pare să-și fi scuipat un gunoi din propria gură.

Dar problema nu este doar Matei. Problema este rețeaua de complicități, indiferențe, frici și tăceri care au făcut posibil ca:

  • un director „apt limitat” să-și bată joc de personal, de deținuți și de instituție;
  • o „asociație” fără statut – „Prietenia” – să funcționeze ani de zile ca un bancomat opac;
  • la Berceni să se adune, nestingherit, zeci de mii de tone de deșeuri, până când costurile evacuării ating pragul de „milion de euro”;
  • un om ejectat din sistem pentru scandaluri repetate să-și găsească loc, fără jenă, direct la firma-beneficiar, în răspărul oricăror principii de integritate.

Epilog: „Groapa de gunoi nu minte”

Poți șterge postări de Instagram, poți închide grupuri de WhatsApp, poți interzice subalternilor să vorbească. Nu poți, însă, să ascunzi la nesfârșit un munte de moloz, fie el și îngropat la Berceni.

Groapa de gunoi de acolo spune, în limbajul ei murdar, povestea unui sistem în care:

  • decizia administrativă a fost înlocuită de aranjament;
  • controlul a fost înlocuit de complicitate;
  • responsabilitatea a fost înlocuită de „apt limitat”.

Dacă, așa cum se vorbește acum în interiorul sistemului, DNA intră serios în acest caz, Berceniul nu va mai fi doar o problemă de mediu, ci și un test al justiției: rămânem la stadiul de „groapă de gunoi” sau trecem, în sfârșit, la etapa la care unii dintre „managerii” mizeriei ajung să vadă penitenciarul și din partea greșită a ușii?

Până atunci, Incisiv de Prahova își păstrează promisiunea: vom continua să documentăm, să ironizăm și să demascăm. Pentru că, într-o țară în care molozul se numără în tone și prejudiciul în milioane, cineva trebuie să numere, măcar, și doza de nesimțire. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv21 de ore ago

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...

Exclusiv21 de ore ago

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...

Exclusiv21 de ore ago

Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro

„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...

Exclusiv21 de ore ago

Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust

România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...

Exclusiv21 de ore ago

Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului

În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...

Exclusiv21 de ore ago

Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor

O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...

Exclusiv2 zile ago

Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)

„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...

Exclusiv2 zile ago

Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție

În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...

Exclusiv2 zile ago

Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii

„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...

Exclusiv2 zile ago

O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie

O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...

Exclusiv3 zile ago

ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp

„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...

Exclusiv3 zile ago

BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)

PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...

Exclusiv3 zile ago

PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!

DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...

Exclusiv3 zile ago

EXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA

DICTATURA BULELOR ȘI REȚETA SCLAVIEI: CUM SE MULGE PROFITUL LA COCA-COLA PLOIEȘTI PRIN TEROARE, NEPOTISM ȘI LOBBY TRANSFRONTALIER În timp...

Exclusiv3 zile ago

CIRCUL FOAMEI DE SECURITATE: Cum să privești dronele ca la cinema pe banii proștilor și să vinzi suveranitatea la tarabă în Washington

Factura de 565.000 de dolari: Diplomația română, pusă pe liber de o firmă de lobby Într-o țară în care spitalele...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv