Anchete
Mult prea inocentul domn Rares si niste demisii de care a uitat
(Preluare Inpolitics):
Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, iese la atac împotriva lui Ludovic Orban și dă semnalul rebeliunii în partid. În opinia sa, liderul PNL trebuia să demisioneze imediat după eșecul din alegeri dar nu și din cea de premier. Și dă-i, și luptă, pe același ton, într-un interviu acordat lui Ion Cristoiu, la Aleph News. Un singur lucru uită să precizeze Bogdan, pe parcursul rechizitoriului său: unde anume se plasează pe sine în eșecul în alegeri?
“Regret că a doua zi dimineaţa, după alegerile parlamentare, nu am ieşit cu Robert Sighiartău, cu Florin şi ceilalţi să cerem deimisia preşedintelui PNL pentru că a dus partidul la pierderea alegerilor. El nu avea de ce să demisioneze din poziţia de prim-ministru, trebuia să-şi dea demisia din poziţia de preşedinte de partid. E primul preşedinte de partid din ultimii 30 de ani, care a pierdut alegerile şi care a rămas în funcţie, ceea ce este anormal. Şi puteam să ne dăm noi ca exemplu demisia ca să-l obligăm şi pe el. Nu am făcut asta, tot aşa, ca să nu destabilizăm partidul înaintea negocierilor de formare a coaliţiei. Dar în momentul în care un premier şi un preşedinte de partid îţi obţine în locul în care candidează 21%, atât a luat PNL la Bucureşti, e o problemă şi ea trebuie rezolvată. Partidul ăsta trebuie să aibă viitor, nu numai trecut şi prezent”, spune europarlamentarul PNL în interviu.
Atacul lui Rareș Bogdan nu e nici întîmplător, nici solitar. Va fi secondat mai mult ca sigur de alte voci anti-Orban din PNL, semn al reluării rebeliunii din decembrie, stopate de Cotroceni în numele lansării la apă a noului guvern. Și are la fel de sigur acordul președintelui Klaus Iohannis.
După înșurubarea lui Florin Cîțu în guvern se reia meciul pentru șefia PNL, urgentat și pentru ca Ludovic Orban să nu apuce, la rîndul său, să se înșurubeze bine la șefia Camerei Deputaților, după începerea noii sesiuni, în februarie. Oferta e lansată de Bogdan explicit, în interviu: bun pentru șefia Camerei, dar nu și la partid.
”Cred că Ludovic Orban va fi un foarte bun președinte al Camerei Deputaților, dar nu cred că trebuie să fie și președinte al PNL. Cred că a eșuat în această calitate”.
Și mai spune el: „Noi trebuie să ne punem în spatele lui Florin Cîțu. Că-l iubesc unii sau nu-l iubesc, Florin Cîțu e liberal, reformist, Florin Cîțu trebuie sprijinit de tot PNL pentru că e unica noastră șansă să dovedim că vrem să facem ceva cu țara asta, altfel populația ne va sancționa” mai spune liderul PNL.
Mai pe scurt, lui Orban i se transmite să plece ACUM din fruntea PNL, lăsînd un interimar la șefie, dacă vrea să își păstreze postul în fruntea Camerei.
Acuzațiile lui Rareș Bogdan la adresa lui Orban sunt, în opinia noastră, deplin îndreptățite și explică foarte corect eșecul PNL.
Un singur lucru uită el: să se includă pe sine în conducerea care trebuie să plece în urma rezultatelor. Practic, Bogdan reeditează celebra pildă a boierului care explica țăranilor că unirea însemnă că un singur om nu poate ridica un bolovan greu, dar mai mulți, laolaltă, o pot face. Doar că Moș Ion Roată îi atrage atenția asupra micului amănunt: boierul se include pe sine între unioniști, dar nu și între cei care ar trebui să contribuie la ridicarea bolovanului.
Asta, pentru că Rareș Bogdan nu e ”decît” nr.2 în partid, iar în calitate de prim-vicepreședinte politic, responsabilitatea sa în acțiunile PNL din anul electoral era cea mai mare, după a președintelui.
Ori, Rareș Bogdan nu vorbește decît despre sancționarea lui Orban și a nimănui altcuiva.
Și spune că acesta a condus discreționar partidul. Păi cine alții decît secondanții săi ar fi trebuit să îl tragă de mînecă, avînd toate pîrghiile necesare în acest sens? De ce mai există prim-vicepreședinți – patru, nu doar unul – dacă ei singuri admit că sunt doar de decor?
Să-i împrospătăm puțin memoria lui Rareș Bogdan.
La alegerile europene din 25 mai 2014, PNL a suferit un eșec de proporții.
A doua zi, la orele 10,45, nr.2 în partid, prim-vicepreședintele Klaus Iohannis, își anunța într-o scurtă declarație de presă, demisia din funcții, chiar înaintea președintelui Crin Antonescu:
„Având în vedere rezultatele obţinute de PNL la scrutinul de ieri şi mă refer aici mai mult la rezultatele obţinute în municipiul Sibiu decât la nivel de ţară, care şi ele sunt proaste, în acest context vă informez că am demisionat în această dimineaţă din calitatea de prim-vicepreşedinte al PNL şi din calitatea de membru în Biroul Politic”.
Trei sferturi de oră mai tîrziu, venea, pe Facebook, și anunțul demisiei președintelui Crin Antonescu.
La 15,45 se producea demisia întregului Birou Permanent Național.
Nici în 2016 lucrurile nu au stat altfel, după eșecul PNL la parlamentare.
După demisia președintelui Alina Gorghiu, au demisionat și secretarul general al PNL Ilie Bolojan, preşedintele PNL Bucureşti, Cristian Buşoi, și alți lideri de filiale cu rezultate sub așteptări.
După eșecul din 2020, președintele Ludovic Orban nu a demisionat de la șefia PNL, cum ar fi fost firesc, dar măcar a renunțat la importanta funcție de premier, plătind un preț major.
Nici prim-vicepreședinții Rareș Bogdan, Raluca Turcan, Mircea Hava ori Iulian Dumitrescu, nici secretarul general Robert Sighiartău nu au catadicsit să-și asume vreo răspundere pentru eșec.
“Eu, de exemplu, în iunie am solicitat împreună cu Robert Sighiartău primenirea Guvernului. Nu am făcut-o în spaţiul public (…) Am spus înaintea verii să schimbăm 4-5 miniştri. După aia am spus în septembrie. S-a refuzat, a spus nu, că asta înseamnă că nu avem încredere” mai spune acum Rareș Bogdan.
Încă din iunie, deci, el, Sighiartău & comp știau că situația guvernării – cu repercusiuni directe asupra partidului – nu e deloc bună. Dar au tăcut mîlc.
Am plusa noi, la faza asta: în iunie, Rareş Bogdan, în loc să dea anumite semnale publice, dacă văzuse că în interior nu are succes, era preocupat de osanale lui Orban: ”Din toamnă mergem cu varianta Ludovic Orban prim-ministru. Orban cunoaște România din multiple zone. A fost peste așteptările multora. Omul a muncit enorm”, spunea el, la „Marius Tucă Show”.
Și tot în iunie ne amintim că nr.2 în partid era foarte ocupat cu petrecerea monstru de ziua fiicei sale, cu peste o sută de invitați și cu disprețuirea oricăror norme, valabile doar pentru restul muritorilor.
Dincolo de asta, nici umbră de nemulțumire publică față de situația PNL.
Nu a crîcnit Rareș Bogdan nici cînd PNL a luat decizia deloc onorantă de a merge la capitală pe mîna candidatului altui partid, ba chiar s-a grăbit să salute demersul.
Omul are o ”iesplicație”, cum arătam mai sus, anume că el și ceilalți lideri nu au demisionat, după alegeri, ca să nu destabilizeze partidul înaintea negocierilor de formare a coaliţiei.
Luînd de bun argumentul lui Bogdan, ar trebui ca măcar acum, după încheierea negocierilor, el și ceilalți membri ai conducerii PNL să își prezinte urgent demisiile din funcții, dînd exemplul personal liderului Ludovic Orban.
O chestiune ”minoră”, pe care nr.2 din PNL a omis să o mai anunțe public.
Anchete
Judecătoarea care a spus „nu” lui Portocală iese din scenă: ultima pensionare de pe lista CSM
CSM își numără pensionările: una singură, dar grea
Joi, 02/07/2026, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are pe ordinea de zi o singură pensionare. Doar una. Dar nu orice nume, ci unul care a deranjat direct „epoca Portocală”, așa cum reiese din dezvăluirea publicației Lumea Justiției.
Personajul principal: judecătoarea Carmen-Mihaela Pricope de la Curtea de Apel Ploiești. Adică exact judecătoarea care, împreună cu colegul judecătorul Mihai-Viorel Tudoran, a avut „obrăznicia” de a nu se închina în fața dosarelor fabricate marca DNA Ploiești – SRI.
Achitarea care a stricat „scenariul Portocală & Co.”
În anul 2022, completul format din Carmen-Mihaela Pricope și Mihai-Viorel Tudoran l-a achitat definitiv pe fostul șef al Poliției Sinaia, Marin Tudorică.
Dosar? Fabricat, potrivit dezvăluirilor, de „celebrul” tandem de la DNA Ploiești, procurorii Mircea Negulescu (Portocală) și Alfred Savu, în colaborare cu SRI. Schema clasică a vremurilor de glorie: combinația DNA–SRI, rețetă de „justiție” spectaculoasă pe sticlă, mai puțin în realitate.
Dar, în cazul Tudorică, filmul nu s-a mai terminat cu cătușe și declarații sforăitoare. S-a terminat cu achitare definitivă, semnată de Pricope și Tudoran. Iar acum, una dintre vocile care au contrazis „legendara” construcție de la Ploiești iese din sistem, prin pensionare.
Portocală rămâne în manuale, Pricope iese la pensie
Ironia istoriei judiciare românești: Mircea Negulescu – Portocală, simbol al dosarelor fabricate, rămâne nume de manual și exemplu de „așa nu”, în timp ce judecătoarea care a resetat un abuz printr-o achitare definitivă se retrage discret la pensie.
Publicația Lumea Justiției subliniază exact acest paradox: de pe ordinea de zi a Secției pentru judecători din CSM strălucește o singură pensionare – Carmen-Mihaela Pricope, judecătoarea care a spus, practic, „stop joc” într-un dosar construit de Portocală & echipa, cu binecunoscuta „susținere tehnică” a SRI.
Un sistem care se spală pe mâini, nu pe conștiință
Că plecarea vine acum, în 2026, după o achitare incomodă din 2022, va fi prezentată, desigur, ca simplă coincidență birocratică. Totul legal, totul regulamentar. O singură pensionare pe ordinea de zi, nimic de văzut, circulați.
Rămâne, însă, imaginea:
- un fost șef al Poliției Sinaia, Marin Tudorică, scos din malaxorul dosarului fabricat;
- doi procurori DNA Ploiești, Mircea Negulescu și Alfred Savu, asociați cu practicile de laborator de „justiție spectaculoasă”;
- SRI, pomenit ca partener de colaborare în construcția dosarului;
- o judecătoare, Carmen-Mihaela Pricope, care a semnat achitarea definitivă și acum iese la pensie, singura „pensionare oficială” a ședinței.
În timp ce sistemul își numără liniștit ieșirile la pensie, rămâne întrebarea pe care o lasă în urmă acest caz, consemnat de Lumea Justiției:
câți Tudorici n-au avut norocul să dea peste un complet ca Pricope–Tudoran înainte ca Portocală & Co. să-și termine „opera”? (Irinel I.).
Anchete
DNA își mai pierde din dinți: încă un procuror sare în barca pensiei
Liniște suspectă pe frontul pensionărilor: doar două „evacuări” din parchet
E liniște ciudată în împărăția procurorilor. Atât de liniște, că aproape îți țiui în urechi. Într-o țară în care valul de pensionări a devenit sport național, marți, 30 iunie 2026, Secția pentru procurori a CSM (Consiliul Superior al Magistraturii, pentru amnezicii instituționali) a aprobat doar două ieșiri la pensie. Doar două. Ca și cum, brusc, toată lumea ar fi decis să rămână pe metereze până la adânci bătrâneți.
Numai că una dintre aceste două pensionări nu e deloc banală: privește un procuror din cadrul DNA, Direcția Națională Anticorupție. Informația este dezvăluită de publicația Lumea Justiției, care urmărește atent, de ani buni, mișcările de trupe din sistemul judiciar.
DNA Cluj pierde un soldat: Vasile Ionuț, la revedere, Dosare!
Prima decizie a Secției pentru procurori a CSM sună sec, birocratic, dar are efect de mic cutremur în ograda DNA:
„– înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a domnului VASILE IONUȚ, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj, începând cu data de 20.07.2026.”
Traducere din limbă de lemn în limbă de pamflet: încă un procuror DNA, de la Cluj, își închide dosarele, își strânge hârtiile, își salută colegii și se retrage pe tărâmul generos al pensiei speciale. Direcția Națională Anticorupție mai pierde un om din linia întâi, dar, desigur, sistemul e „rezilient”, „puternic” și „independent” – până la ultimul care apasă butonul de pensionare.
Data de 20 iulie 2026 devine, astfel, ziua în care Serviciul teritorial Cluj al DNA rămâne fără un procuror: domnul Vasile Ionuț. Un nume în plus pe lista celor care au decis că e mai bine să numeri lunile de pensie decât probele din dosare.
De la Turda la tribunal: procuror cu grad mare, drum scurt spre pensie
A doua decizie a Secției pentru procurori a CSM vizează un alt parchet, mai departe de lumina reflectoarelor DNA, dar nu mai puțin important pe tabla de șah a justiției:
„– înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a doamnei SOTELECAN ANDREEA DOINA, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, având gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă tribunal, începând cu data de 01.08.2026.”
Cu alte cuvinte, doamna procuror Sotelecan Andreea Doina, care activa la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, dar cu rang de parchet de tribunal, spune „adio” funcției la 1 august 2026. Încă o rotiță din angrenajul sistemului care iese, oficial, la pensie. Neoficial, fiecare astfel de ieșire înseamnă un loc liber, un dosar redistribuit, o schemă care se subțiază, dar care, pe hârtie, merge înainte „fără probleme”.
CSM, funcția copy-paste: „înaintarea către Președintele României…”
Ambele hotărâri ale Secției pentru procurori a CSM urmează același tipar mecanic:
„înaintarea către Președintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare…”.
Cu alte cuvinte, CSM se ocupă să trimită la Cotroceni actele, iar Președintele României, după ritualul cunoscut, va semna eliberarea din funcție.
Dincolo de formula rigidă, datele concrete sunt clare și nu pot fi „cosmetizate”:
- procuror VASILE IONUȚ, DNA – Serviciul teritorial Cluj, pleacă la pensie de la 20.07.2026;
- procuror SOTELECAN ANDREEA DOINA, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, grad de parchet de tribunal, pleacă la pensie de la 01.08.2026.
Aceste decizii, dezvăluite de Lumea Justiției, punctează două noi „ieșiri din scenă” în sistemul de parchete, într-o perioadă în care, culmea, pare „destul de multă liniște” pe frontul pensionărilor.
Liniște înainte de furtună sau sistem obosit?
Dacă ne luăm după aparențe, doar două pensionări aprobate într-o ședință a Secției pentru procurori a CSM ar părea un detaliu de subsol. Dar, în contextul ultimilor ani, în care valul de plecări la pensie a lovit serios parchetele și instanțele, fiecare nume contează.
Faptul că între cele două decizii se află și un procuror al DNA, Serviciul teritorial Cluj, nu este deloc de ignorat. Sistemul se goleşte, încetul cu încetul, de oamenii cu experiență, iar formulele tipizate de eliberare din funcție ascund, sub un strat gros de limbaj administrativ, realitatea simplă: încă două uniforme de procuror atârnă în cui, în vreme ce dosarele rămân, ca de obicei, în grija „celor rămași”.
Datele sunt acolo, negre pe alb, așa cum le-a prezentat CSM și cum le-a semnalat Lumea Justiției. Restul e liniștea aceea ciudată, care se așază între un val de pensionări și următorul. (Irinel I.).
Anchete
Vacanță fără cozi spre Bulgaria: Circulația pe Podul Giurgiu-Ruse a fost complet reluată pe ambele sensuri
Veste excelentă pentru mii de șoferi și transportatori care tranzitează frontiera de sud a țării. Coșmarul restricțiilor de pe Podul Dunării a luat sfârșit astăzi, autoritățile anunțând redeschiderea totală a carosabilului. După o perioadă de lucrări intense la partea de rulare, traficul se desfășoară din nou normal, chiar în pragul vârfului de sezon estival.
Liber la tranzit: Toate categoriile de vehicule circulă acum fără restricții
Restricțiile de circulație care au pus la încercare răbdarea participanților la trafic în ultimele luni au fost ridicate oficial. Potrivit unei informări transmise de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu, autoritățile bulgare au comunicat, prin intermediul Centrului Comun de Contact, că începând de astăzi, 30 iunie 2026, de la ora 10:00, carosabilul reabilitat al Podului Giurgiu–Ruse a fost redeschis.
Sursa citată precizează că circulația a fost restabilită pe ambele sensuri de mers pentru toate categoriile de vehicule, de la autoturisme până la automarfare de mare tonaj. Această măsură elimină timpii de așteptare generați de circulația alternativă pe o singură bandă, facilitând fluxul turistic și comercial dintre România și Bulgaria.
Șantierul rămâne activ, dar „invizibil” pentru șoferi
Deși mașinile circulă acum nestingherite, procesul de modernizare a podului nu s-a încheiat definitiv. Totuși, vestea bună pentru conducătorii auto este că faza critică a lucrărilor, cea care afecta suprafața de rulare, a fost finalizată.
Conform ITPF Giurgiu, după data de 30 iunie, echipele de muncitori se vor concentra pe elementele de infrastructură ale podului. Intervențiile vor continua la reazemele construcției și la structura metalică, însă aceste operațiuni se vor desfășura sub tablierul podului sau în zone care nu interacționează cu traficul rutier. Astfel, lucrările rămase nu vor mai afecta sub nicio formă fluența deplasărilor.
Septembrie 2026: Termenul final pentru recepția reparației capitale
Podul Prieteniei trece prin cea mai importantă transformare structurală din ultimele decenii, o investiție masivă menită să garanteze siguranța tranzitului pentru mulți ani de acum înainte. Termenul estimat pentru finalizarea integrală a tuturor lucrărilor de construcții și montaj, aferente reparației capitale, este luna septembrie a acestui an.
Până atunci, poliția de frontieră și autoritățile vamale din ambele țări monitorizează constant valorile de trafic pentru a asigura un control rapid la punctele de trecere, profitând de noua configurație a drumului care permite acum utilizarea întregii lățimi a podului. (Paul D.).
-
Exclusivacum 3 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Exclusivacum 11 ore„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Ancheteacum 3 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Featuredacum 4 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Exclusivacum 11 oreAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 2 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”
-
Featuredacum 3 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Administratieacum 4 zileInvestiții în patrimoniul național: Ministerul Culturii lansează programul de finanțare a cercetării arheologice sistematice pentru anul 2026



