Actualitate
Cum s-au implicat companiile în susținerea comunităților în pandemie?
Două treimi dintre companiile românești au alocat bugete similare în 2020, în unele cazuri chiar mai mari cu până la 30% față de anul 2019, pentru susținerea nevoilor comunităților, relevă sur in domeniu.
Solidaritatea este valoarea cmună care a mobilizat acțiunile de CSR și în 2020 și le-a dus prioritar spre comunitate. ”Companiile au înțeles imediat că este nevoie de ajutorul lor pentru ca sistemul sanitar să poată face față crizei de sănătate”, spune Elena Badea, Managing Director al Valoria Business Solutions, companie de training, consultanță și coaching care a realizat în ultimii opt ani, alături de platforma CSRmedia.ro, studii aplicate privind dinamica și perspectiva domeniului în România.
”Anul 2020 a fost cel în care domeniul CSR a cunoscut cea mai fulminantă creștere din ultimii ani”, spune, la rândul ei, Lacrămioara Botezatu, Project Manager al CSRmedia.ro, unul dintre autorii studiului din 2020, alături de Elena Badea. Mii de companii din toată țara s-au implicat activ în susținerea comunităților și chiar și cele care până anul trecut nu aveau proiecte de susținere a comunității din jur s-au activat anul trecut și au implementat diverse proiecte punctuale.
O caracteristică a domeniului a fost anul trecut colaborarea companiilor, un lucru era prea puțin vizibil în anii din urmă. ”Pandemia a unit companiile care au susținut împreună anumite proiecte majore sau au participat împreună la crearea de fonduri speciale”, explică Lăcrămioara Botezatu.
Grija companiilor față de oameni nu s-a limitat numai la proprii angajați, ci s-a extins spre medici, asistente, lucrători la ambulanță, oameni singuri, seniori, comunități nevoiașe, iar multe firme au folosit capacitățile lor la nivel tehnic, de know-how, financiar, logistic, dar mai ales la nivel uman pentru a ajuta și pentru a face situația mai gestionabilă, explică Elena Badea.
Donațiile din 2020 s-au îndreptat prioritar spre sănătate
Domeniul sănătății este cel în care s-au implicat cele mai multe companii, în 2020, deoarece acolo au fost și nevoile cele mai stringente, de viată și de moarte. „Deja știm ca 73% dintre companii susțineau prin acțiunile si proiectele lor de CSR acest domeniu în 2019. În mod sigur procentul a crescut semnificativ în acest an”, explică Elena Badea. În a doua partea anului, educația a revenit în vizorul companiilor, având în vedere nevoiele de dotare generate de școala online și pentru prevenirea abandonului școlar.
Tendința majoră este aceea de a dona bani mai degrabă decât produse sau servicii, explică Elena Badea: 76% dintre companii spun că oferă ajutor comunității prin donații în bani.
Obiectivul principal a fost achizitia de aparatură medicală și echipamente de protecție pentru personalul medical. Banii au fost donați, în multe cazuri, către organizațiile mari care cunoșteau foarte bine realitățile din spitalele românești, cum ar fi Fundația pentru SMURD, Crucea Roșie, Asociația Dăruiește Viață, care au achiziționat materialele necesare spitalelor din toată țara. Pe de altă parte, au fost și companii care au dorit să aibă un control mai strict al cheltuielor și au achiziționat direct echipamente și apoi le-au donat spitalelor.
„În acțiunile de sustinere a spitalelor si a personalului medical s-au implicat sute de companii, de la cele multinationale până la cei mai mici antreprenori locali. Fiecare a ajutat comunitatea din jur după puterile sale”, a explicat Lăcrămioara Enache.
Companiile și-au adaptat bugetele de CSR
Managerii companiilor au fost nevoiți să își adapteze proiectele de CSR gândinte înainte de pandemie. Conform ediției din 2020 a studiului „Dinamica și perspectiva domeniului de CSR în România”, bugetele alocate pentru acțiuni de CSR au fost la același nivel în 2020 ca în 2019 pentru 41% dintre companiile respondente și a crescut cu până la 30% pentru 34% dintre companii. Un sfert din companii au raportat o lipsă a bugetului dedicat acțiunilor de CSR sau scăderi de până la 30%.
Studiul realizat de Valoria Business Solutions și CSRmedia.ro a vizat percepțiile executivilor de top, directorilor, managerilor și specialiștilor de CSR din mai multe companii din România – cu capital străin (54%), românesc (36%) și mixt (10%), care activează în 16 industrii, pe baza unui chestionar administrat online în perioada 12 august – 29 septembrie 2020. Aproximativ jumătate (53%) din companiile respondente aveau cifre de afaceri, în 2019, de peste 100 de milioane de euro, 12% – cifră de afaceri între 50 și 100 de milioane de euro, 18% – între 10 și 50 de milioane de euro, 12% – între 1 și 10 milioane de euro și 5% – mai puțin de un milion de euro.
„Pentru multe companii bugetele lor de CSR au fost „înghețate” în 2020, unele proiecte au fost amânate, dar am văzut și companii care au ales să aloce sume semnificative pentru proiectele de CSR orientate spre sănătate, educație, mediu și nu numai. Cele mai multe companii au căutat să înțeleagă care sunt problemele majore ale comunității și au acționat individual, sau împreună cu alte companii, pentru a ajuta”, a explicat Elena Badea.
Potrivit Lăcrămioarei Botezatu, cele mai multe companii nu și-au modificat bugetele dedicate acțiunilor de CSR, ci au amânat anumite proiecte, în special cele care prevedeau adunări mari de oameni, pe altele le-au adaptat noilor realităti, iar alte firme au intervenit punctual în anumite situații, în funcție de problemele apărute în comunități.
La nivelul întregului an 2020, donațiile companiilor s-au ridicat la aproape 100 milioane de euro, fiind create fonduri speciale, la care au contribuit mai multe companii, pentru susținerea sistemului medical. Cele mai mari donatii au venit de la companiile multinaționale, care au donat, în medie, câte 1,5 milioane de euro”, potrivit Project Managerul CSRmedia.ro.
Au fost și situatii când donațiile în bani au fost completate de donații în produse sau servicii, ”ceea ce face imposibilă realizarea unui clasament al companiilor care s-au implicat în susținerea comunitătilor anul trecut, a precizat Lăcrămioara Botezatu.
Predicții pentru 2021
În mod sigur companiile vor continua să se implice în comunitate prin acțiunile lor de CSR în 2021, spun specialiștii consultați de Gândul.
„Cel mai probabil bugetele vor fi ajustate în funcție de evoluția economică generală, dar sustenabilitatea și responsabilitatea socială fac parte din ADN-ul multor echipe, iar această tendință va continua și în 2021 și în anii următori”, a explicat Elena Badea. Oamenii vor continua să se implice individual, le vor cere companiilor să deruleze în continuare programe de CSR, iar clienții vor fi din ce în ce mai atenți la modul în care brandurile demonstrează prin fapte empatie, atenție față de oameni și de comunitate, a conchis Managing Directorul companiei Valoria Business Solutions.
Companiile mari au deja strategii clare în ceea ce privește sustenabilitatea și responsabilitatea socială, iar acestea nu se vor schimba în acest an, ”cel mult vor fi ușor adaptate completează Lăcrămioara Botezatu.
Actualitate
Miliarde de dolari și ambiții Arctice: Garda de Coastă americană, pe drumul reîntineririi majore
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare fără precedent, vizând „supraalimentarea” activelor sale cu o infuzie masivă de 25 de miliarde de dolari, provenind din recentul proiect de lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, a confirmat că serviciul analizează opțiunile industriale pentru a construi spărgătoare de gheață suplimentare pe teritoriul SUA și accelerează retragerea flotei de elicoptere MH-65 Dolphin, mai devreme decât fusese prevăzut.
Viziunea noului comandant: O „super-autostradă” a achizițiilor
„«Supraalimentarea» este exact cuvântul potrivit,” a declarat comandantul în fața legislatorilor. „Este ceea ce alimentează succesul planului «Force Design 2028» și apropie oamenii de liniile din față pentru a simplifica și a crea o super-autostradă a achizițiilor și contractărilor.” Lunday, învestit în funcția de al 28-lea comandant al Gărzii de Coastă pe 15 ianuarie, a făcut aceste declarații în cadrul subcomitetului pentru Garda de Coastă, Maritim și Pescuit al Senatului, unde a răspuns la o serie de întrebări, inclusiv despre mixul de spărgătoare de gheață ușoare și medii.
Flota Arctică, în extindere: Nave noi și producție internă
Garda de Coastă vizează achiziționarea a unsprezece noi nave spărgătoare de gheață. Până în prezent, au fost semnate contracte pentru șase noi Cuttere de Securitate Arctice de clasă medie, două urmând să fie construite în Finlanda, iar până la patru în Statele Unite. Celelalte cinci nave ar putea fi un amestec de Cuttere de Securitate Arctică și variante mai ușoare, serviciul insistând ca acestea să fie construite pe plan intern.
„Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, ceea ce va reloca mai multă construcție navală în șantierele navale din SUA și va consolida baza industrială a Americii,” a precizat Lunday. Comandantul a adăugat că a primit deja feedback din partea industriei atât pentru variantele ușoare, cât și pentru cele medii, informații analizate în prezent pentru a elabora un plan de achiziții. Astfel, o decizie specifică privind numărul exact de nave din fiecare variantă nu a fost încă luată.
Alaska, poartă Arctică: Baze strategice în așteptare
Subcomitetul, prin vocea președintelui său, senatorul Dan Sullivan, R-Alaska, l-a interogat pe comandant despre planurile de a acosta unele dintre aceste nave în Alaska. Lunday a confirmat că echipa sa lucrează la diferite opțiuni, iar până la patru dintre aceste spărgătoare de gheață ar putea fi destinate statului arctic.
„Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul (Securității Interne) și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Anul trecut, fostul președinte Donald Trump a solicitat Gărzii de Coastă să achiziționeze până la 40 de nave spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort de modernizare pe termen lung, inclusiv câteva Cuttere de Securitate Polare de clasă grea.
Adio elicopterelor Dolphin: O retragere accelerată și avioane noi la orizont
Pe lângă extinderea flotei de spărgătoare de gheață, legislatorii au discutat și despre planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv achiziționarea de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a declarat că serviciul încă decide ce va face cu elicopterele sale mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus, însă în prezent se pare că aceste aeronave vor fi retrase din serviciu mai devreme de data inițială prevăzută pentru 2037.
„Dolphin-ul este mult mai greu de întreținut. Producătorul de echipamente originale nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea se va produce mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a precizat el membrilor subcomitetului.
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
-
Exclusivacum 3 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Featuredacum 2 zileȘeful Poliției Capitalei, criticat de Europol pentru nerespectarea protocolului la intonarea Imnului Național
-
Exclusivacum 2 zile„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!
-
Exclusivacum 3 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 4 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!
-
Exclusivacum 3 zileCoca-Cola sub domnia absurdului: Cum „Lordul” Nan și clanul său au transformat fabrica de fericire într-un focar de incompetență și ilegalități!



