Administratie
A fost depus raportul comisiei de anchetă „Operațiunea sparangelul”

Câteva scurte concluzii:
Evenimentul de la Cluj a arătat Europei unul dintre lucrurile ignorate: importanța muncitorilor sezonieri (a forței de muncă ieftine si calificate) pentru economiile europene dezvoltate.
Guvernul Orban, obedient la cererile primului partener economic al României, a deschis prin ordonanță militară posibilitatea efectuării zborurilor charter. Și atât. Vidul legislativ creat de incompetența miniștrilor a dus la posibilitatea ca peste 1900 de români să se afle înghesuiți în parcarea aeroportului de la Cluj sub pericolul îmbolnăvirii cu Covid. Reamintesc că toate acestea se întâmplau în plină stare de urgență când pentru a părăsi locuința trebuia să completăm vrafuri de declarații si când poliția, armata, jandarmeria pândeau orice încălcare a consemnului pentru a aplica amenzi uriașe.
Da, a existat un organizator al zborurilor și al transporturilor interne, asociațiile fermelor din Germania. Acest lucru se întâmpla de zeci de ani, de obicei cu transport rutier. În pandemie cu avionul charter.
Scuza invocată de guvernanți, că a fost vid legislativ, este prea facilă pentru a acoperi felul în care îi tratează în mod real pe românii aflați în dificultăți materiale. Pur și simplu nu le pasă de aceștia. Nici sistemului de justiție nu îi pasă, dosarul in rem deschis pentru această cauză fiind clasat. Unii români, ghinioniști, au fost condamnați pentru mult mai puțin de atât. Sigur, ei nu contau, nu erau guvernanți PNL.
Disprețul miniștrilor parlamentari, aroganța lor, față de instituția fundamentală a democrației românești, arată de fapt felul în care îi tratează pe români: cu superioritatea provincialului ajuns „șăf mare” la București. De aceea, Bucureștiul va rămâne provincial în raport cu celelalte capitale europene, pentru că avem guvernanți incapabili să își înțeleagă condiția de conducători. Au rămas la stadiul feudal, micul lor interes să dea bine în fața celor mai puternici ca ei.
Personajul uitat de PNL-iști în toată această poveste este chiar muncitorul sezonier. Cei din comuna Pătrăuți, județul Suceava, (aflată în carantină) au plătit amenzi astronomice, deși când au plecat au făcut-o cu acordul poliției care i-a oprit și verificat în filtru. Inspectorul șef din Suceava a mințit, ca și ministrul Vela. Ei sunt bine, muncitorii sezonieri se luptă în instanță pentru a scăpa de amenzile grele de 20.000 de lei.
Urmările evenimentului de la Cluj au fost resimțite puternic în Germania, unde sindicatele și ONG-urile au luat atitudine. Legislația a fost modificată pentru o protecție mai mare a intereselor lucrătorilor sezonieri. Petiția inițiată de europarlamentarul Victor Negrescu a strâns peste 10.000 de semnături și a avut efect in Parlamentul European. Proiectul de lege al parlamentarilor PSD pentru protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate a fost votat și promulgat.
Ce voi face în continuare? Nu voi lăsa să se aștearnă uitarea …., precizeaza senatorul Stefan Radu Oprea. (Paul D.).
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 3 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 5 zile
ANP: Paradisul pensionarilor sau infernul angajaților? Un sondaj socant dezvăluie realitatea din spatele gratiilor
-
Exclusivacum 2 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 4 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 23 de ore
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 3 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!