Actualitate
GÂNDUL FINANCIAR. Sterică Fudulea, CNIMMR, : S-au pierdut trei luni esențiale pentru mediul de afaceri
Dacă fondurile alocate prin programele guvernamentale de finanțare intrau mai repede în buzunarele antreprenorilor, economia ar fi putut merge mult mai bine în acest an, consideră Sterică Fudulea, secretar general Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIMMR), în cadrul emisiunii GÂNDUL FINANCIAR de miercuri, 23.12.2020.
Finanțările cuprinse în măsurile guvernamentale pentru susținerea mediului de afaceri au intrat târziu, comparativ cu data inițierii acestora, în contul IMM-urilor care au aplicat. Acest segment din economia națională reprezintă majoritatea covârșitoare din totalul companiilor românești, iar pandemia a dus la încetinirea sau chiar supendarea activității multora dintre ele.
Sterică Fudulea, secretar general CNIMMR, spune că programul IMM Invest a fost foarte greu de accesat pentru firmele nebancabile din România, în contextul în care, conform analizei Consiliulul de anul trecut, doar 2 din 10 firme erau bancabile, în 2019, un an bun al mediului de afaceri.
„Or, anul acesta, probabil una din zece era bancabilă astfel încât să se finanțeze sau să se susțină de fapt prin acest IMM Invest”, a spus secretarul general al CNIMMR, care apreciază că a fost, totuși, o injecție de finațare pentru acest segment. Sterică Fudulea a menționat și granturile pentru investiții și pentru capital de lucru, care sunt în derulare.
„Suntem deja la opt luni de la programul respectiv și încă nu am primit banii, puține firme au încasat acei bani. Noi am atras atenția și asupra cuantumului sumei, și asupra măsurilor de implementare, nu putem face decât să venim cu soluții, să spijinim decidentul guvernamental în ceea ce înseamnă implementarea acestor soluții de finanțare pentru mediul de afaceri”, a afirmat secretarul general al CNIMMR.
Dacă banii pentru granturile de capital de lucru veneau cel târziu în luna iunie, alta era situația economică spre finalul anului. ”Noi spunem scă s-au pierdut în jur de trei luni de zile esențiale pentru mediul de afaceri pentru implementarea acestor trei măsuri”, a subliniat secretarul general CNIMMR.
Dacă erau trei luni de zile mai devreme, probabil că și situația economică era alta, furnizorii erau achitați și atunci și motoarele economice erau mai bune, a adăugat acesta.
Idealul ar fi ca, până în martie, banii pe cele două măsuri, Măsura 1 și Măsura 2, să fie în contul firmelor, astfel încât să reintre în circuitul economic. În ceea ce privește măsura 3, pentru sprijinirea investițiilor, perioada de depunere se va încheia pe 29 ianuarie, urmează analize, probabil că mai devreme de august – septembrie, nu o să semneze nimeni niciun contract.
Realitatea arată că personalul de la stat care se ocupă de aceste proiecte este insuficient, întrucât până acum acesta se ocupa de circa 10.000 de proiecte pe an, iar în 2020 s-au trezit cu 50.000 de proiecte. Deși programul a fost ușor de aplicat și înregistrat în sistem prin digitalizare, pentru că totul trebuie verificate, în două luni, iar în momentul acela cineva își asumă răspunderea, derularea programului a fost mult întârziată.
Problemele mediului de afaceri în anul pandemiei
Peste 60% din IMM-uri și-au redus activitatea pe parcursul anului 2020, potrivit analizei „Carta Albă a IMM-urilor din România 2020”, realizată de CNIMMR, în parteneriat cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, lansată pe 16 decembrie. Mediul de afaceri a lansat ulterior un apel către clasa politică, în zilele în care se încerca formarea noului guvern, să depășească criza, pentru a asigura stabilitate mediului economic.
Potrivit președintelui organizației, în 2020, marea problemă a mediului de afaceri a fost reprezentată de incertitudinile evoluţiilor viitoare (semnalată în 55,69% din IMM-uri, a doua problemă sistemică a fost identificată ca scăderea cererii interne (52,42%), urmată de cea care a vizat suspendarea temporară a activităţii datorată situaţiei Covid-19 (49,03%).
Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă cea mai mare parte a companiilor din România (99,7%), contribuie cu aproximativ 60% din Produsul Intern Brut şi angajează 60% din forţa de muncă, conform datelor oficiale.
În prima parte a anului 2020, aproximativ o treime (aproape 34%) din IMM-uri au apelat la măsura șomajului tehnic și mulți au amânat plăți: aproximativ un antreprenor din cinci (aproape 22%) și-a amânat plata impozitelor, un procent similar (aproape 20%) – plata altor taxe pentru buget, peste 14% – plata chiriilor, peste 10% – plata nutilităților și pste 7% – plata creditelor către bănci. Doar aproape 12 dintre întreprinderile mici și mijlocii au accesta credite subvenționare sau garantate din programul IMM Invest.
Promisiunile din Programul de guvernare 2020 – 2024
Potrivit Programului de guvernare pentru 2020 – 2024, coaliția PNL – USR-PLUS – UDMR, mediul de afaceri românesc este marcat de un grad de intermediere financiară extrem de redus, de cca. 26%, ceea ce plasează România pe ultimul loc din Uniunea Europeană (media 83%) și mult în spatele altor țări din Europa Centrală și de Est (ex: Polonia 52%).
„Antreprenorii români se finanțează din surse interne, preponderent prin reinvestirea profitului și apelând la credit comercial. Doar 15% din firmele din România sunt bancabile de altfel, restul fiind pe pierdere sau cu capitaluri negative. În condițiile pandemiei COVID-19, problemele de lichiditate ale IMM s-au agravat, mai ales în contextul unei diversități reduse de alternative de finanțare non-bancare”, se arată în Programul de guvernare 2021-2014.
Astfel, noul guvern își propune continuarea programelor de sprijin a mediului de afaceri deja în derulare destinate revenirii economice post COVID- 19 , printre care:
Scheme de finanțare destinate creșterii competitivității:
- i) granturi pentru investiții pentru microîntreprinderi cu un buget de până la 250 milioane Euro, sursă fonduri europene (FEDR), cu valabilitatea schemei pe perioada 2020-2023;
- ii) granturi pentru sporirea competitivității IMM-urilor cu un buget de 450 milioane Euro, sursă fonduri europene (FEDR) și bugetul de stat, cu valabilitatea schemei pe perioada 2020-2023;
- iii) granturi pentru finanțarea investițiilor mari ale IMM-urilor cu un buget până la 550 milioane Euro, sursă fonduri europene (FEDR) și bugetul de stat, cu valabilitatea schemei pe perioada 2020-2023;
- iv) granturi pentru inițiative antreprenoriale inovative și digitalizarea companiilor cu un buget de aproximativ 330 milioane Euro, sursă fonduri europene (POCU) și bugetul de stat;
- v) sprijin pentru dezvoltarea agriculturii (agro-businessul la modul general, antreprenoriatul rural, tineri fermieri) cu un buget de aproximativ 300 milioane Euro, sursă fonduri europene și bugetul de stat;
- vi) schema de ajutor de stat pentru investiții noi cu un buget de 1.500 milioane Lei anual, sursă bugetul de stat;
- vii) schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională cu un buget de stat de 450 milioane Lei anual, sursă bugetul de stat;
- viii) oferire de garanții de stat pentru creditarea companiilor mari pentru capital de lucru și investiții cu un plafon de 8 miliarde Lei prin EximBank;
- ix) programe de garantare pentru asigurarea lichidităților companiilor cu valabilitate între 1 sau 2 ani, cum ar fi schema de garantare a creditului comercial cu un buget de 1 miliard Lei, contragarantat de FRC; garantarea finanțărilor de tip factoring cu regres și scontarea efectelor de comerț de aproximativ 3 miliarde Lei, garantat prin FNGCIMM; program de garantare a leasing-ului de echipamente utilaje de 1,5 miliarde Lei, garantat prin FNGCIMM.
Contractarea alocării financiare din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, potrivit OUG nr. 130/2020, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar în contextul crizei provocate de Covid-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene:
- (i) microgranturi în valoare totală de 100 milioane Euro pentru aproximativ 50.000 de beneficiari. Programul este activ pe platforma granturi.imm.gov.ro din data de 12 octombrie.
- (ii) granturi pentru capital de lucru în valoare totală de 350 milioane Euro cu un număr estimat de 10.000 de IMM-uri beneficiare, pentru care s-a luat decizia suplimentării cu 500 de milioane de Euro.
- (iii) granturi pentru investiții productive în valoare totală de 550 milioane Euro cu un număr de 10.000 de IMM-uri beneficiare.
- Continuarea programelor de sprijinire a Start-Up-urilor în măsura existenței capacității tehnice și alocărilor bugetare. Beneficiari estimați – 10.000 de IMM-uri.
Urmăriți intervenția integrală a lui Sterică Fuduleaîn emisiunea GÂNDUL FINANCIAR, transmisă pe site-ul gandul.ro și contul de Facebook:
Actualitate
Viteza, noua armă strategică: Generalul Saltzman impune „soluția de 80%” în Space Force
Într-o mișcare ce semnalează o ruptură radicală de birocrația tradițională a achizițiilor militare, Generalul Chance Saltzman, șeful Operațiunilor Spațiale, a lansat un apel ferm către forțele sale pentru adoptarea unei dezvoltări incrementale. Mesajul este clar: Space Force trebuie să prioritizeze livrarea rapidă a „capabilităților minime viabile”, abandonând căutarea utopică a sistemului perfect în favoarea unor soluții imediate și funcționale. Deși autoritatea formală asupra bugetelor rezidă în ramura civilă a Departamentului Forțelor Aeriene, influența lui Saltzman ca lider de serviciu trasează noua direcție strategică pentru „Guardians”.
Imperfecțiunea calculată: Mai bine azi decât prea târziu
În cea mai recentă notă de comandă, datată 24 aprilie 2026, Generalul Saltzman a subliniat că întreaga arhitectură de apărare a SUA trece la un „regim de război”. În acest nou context, perfecționismul devine un inamic al eficienței. „O soluție de 80% aflată astăzi în mâinile luptătorilor este infinit mai valoroasă decât o soluție de 100% care sosește prea târziu”, a declarat Saltzman. Această filosofie transformă eșecurile tehnologice controlate din „erori” în „lecții necesare”, argumentând că asumarea unor riscuri calculate în faza de producție reduce, în final, riscul operațional pe câmpul de luptă.
Războiul împotriva „derapajului cerințelor”
Esența noii strategii constă într-o colaborare strânsă între cei care proiectează sistemele și cei care le operează. Saltzman cere eliminarea fenomenului de „requirements creep” – adăugarea continuă de noi cerințe tehnice care amână lansarea unui produs. În loc să aștepte îndeplinirea tuturor specificațiilor ideale, unitățile operaționale trebuie să accepte produse parțiale, dar utile, care vor fi îmbunătățite ulterior prin iterații succesive. Este o schimbare de mentalitate care impune un sentiment de urgență absolută în fața amenințărilor în continuă evoluție.
O forță de achiziții record pentru un buget de 33 de miliarde
Space Force deține în prezent cea mai mare concentrație de specialiști în achiziții dintre toate ramurile armatei americane, raportat la numărul total de personal. Cu un buget de aproape 33 de miliarde de dolari planificat pentru acest an, serviciul este poziționat să devină un motor al inovației rapide. Totuși, Saltzman avertizează că procesele care au funcționat în trecut nu mai sunt adecvate pentru viitor. Trecerea de la vechea paradigmă, unde operatorii refuzau orice sistem care nu era „perfect” de teamă că nu vor mai primi actualizări, la un model de dezvoltare continuă, este esențială pentru a menține supremația în spațiul cosmic.
Actualitate
Avanpostul Lunii: Space Force lansează „Garda de Coastă” a spațiului cislunar
Pe măsură ce ambițiile omenirii se extind dincolo de orbita terestră, Space Force își redefinește misiunea. Statele Unite fac un pas decisiv către securizarea coridorului dintre Pământ și Lună, înființând o structură dedicată care să pregătească terenul pentru viitoarea bază lunară permanentă.
Într-o mișcare strategică menită să consolideze dominația spațială americană, Space Force anunță crearea unui grup de lucru specializat în achiziții și coordonare pentru spațiul cislunar. Noua structură, denumită Biroul de Coordonare Cislunară, va reuni ingineri și manageri de program pentru a trasa „foile de parcurs” necesare tehnologiilor de mâine. Obiectivul este clar: susținerea logistică și defensivă a planului NASA de a stabili o prezență umană constantă pe Lună până în 2030.
Obiectivul 2030: O prezență americană permanentă dincolo de orbita terestră
Decizia de a extinde aria de operare a Space Force vine ca un răspuns direct la directivele strategice care vizează supremația spațială. Generalul Chance Saltzman, șeful operațiunilor spațiale, a subliniat că forțele americane vor urma interesele naționale oriunde se vor extinde acestea. „Dacă interesele noastre ajung la o bază lunară, Space Force trebuie să se asigure că drumul până acolo este sigur, că baza este protejată odată stabilită și că întreaga operațiune este sustenabilă”, a declarat acesta.
Noua unitate va fi condusă de Jamie Stearns, un expert provenit din cadrul Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene (AFRL). Prima misiune a acestui birou va fi cartografierea tuturor entităților guvernamentale implicate — de la DARPA și serviciile de informații, până la partenerul principal, NASA — pentru a crea un front unit în cucerirea noii frontiere.
Provocările „matematicii diferite”: Securitate și comunicații în vidul dintre lumi
Navigarea și supravegherea în spațiul cislunar (zona imensă dintre orbita Pământului și cea a Lunii) nu sunt doar o extensie a activităților actuale, ci reprezintă o provocare fizică și tehnologică complet nouă. Generalul Saltzman a avertizat că „matematica este diferită” la aceste distanțe, fiind necesare instrumente noi pentru monitorizarea domeniului spațial.
Comunicațiile reprezintă un alt punct critic: acestea trebuie să fie continue, să aibă o latență scăzută și să fie securizate pentru a proteja echipajele umane. Dincolo de tehnologie, logistica de la sol va trebui să sufere transformări radicale. Menținerea unei baze lunare va forța infrastructura de lansare actuală să funcționeze la un „ritm operațional” fără precedent, necesitând o gestionare mult mai riguroasă a consumabilelor și a siguranței publice la Cape Canaveral și Kennedy Space Center.
„Oracle Prime”: Prima santinelă americană plasată în punct strategic
În timp ce structurile birocratice se organizează, Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene (AFRL) pregătește deja „mușchiul” tehnologic. Anul viitor va fi lansat Oracle Prime, un satelit experimental revoluționar, conceput special pentru a opera în punctul Lagrange L1 — o zonă de echilibru gravitațional situată la aproximativ 326.000 de kilometri altitudine, direct între Pământ și Lună.
Misiunea este una de pionierat: Oracle va încerca să detecteze, fără ajutor de la sol, resturi orbitale și sateliți activi care sunt aproape invizibili din cauza distanțelor enorme. În prezent, în acea regiune funcționează deja aproximativ 10 sateliți, inclusiv releul de comunicații chinezesc Queqiao-2, care susține propriile ambiții lunare ale Beijingului. Oracle va funcționa ca un avanpost de monitorizare, învățând forțele americane cum să „supravegheze cartierul” din jurul Lunii.
Parteneriatul public-privat și drumul spre Artemis
Efortul militar nu este unul izolat. Space Force mizează masiv pe colaborarea cu sectorul privat pentru a dezvolta rapid noi capacități. Companii precum Advanced Space, care operează deja pentru NASA microsatelitul CAPSTONE, sunt implicate direct în construcția și operarea noilor platforme de supraveghere.
Această mobilizare generală vine într-un moment de succes pentru programul Artemis. Recent, misiunea Artemis II a finalizat cu succes un zbor cu echipaj uman în jurul Lunii, marcând prima etapă a revenirii americanilor pe suprafața lunară, programată pentru anul 2028. Prin crearea acestui nou grup de lucru, Space Force se asigură că, odată ce astronauții vor păși din nou pe solul lunar, vor avea deasupra lor o „umbrelă” de securitate și suport logistic gata să susțină o prezență umană permanentă.
Actualitate
REVOLTA DIN SILICON VALLEY: Justiția americană îngheață ordinul Casei Albe prin care Anthropic a fost declarată risc de securitate națională
Dovezile sugerează o „represiune ilegală”
Într-o lovitură juridică majoră aplicată politicilor tehnologice ale actualei administrații, judecătoarea federală Rita Lin a emis joi o injoncțiune preliminară de amploare în favoarea companiei Anthropic. Decizia suspendă eforturile guvernului de a pune pe lista neagră firma de inteligență artificială, marcând un punct de cotitură în conflictul dintre gigantul tech și aparatul birocratic federal.
În ordinul său de 48 de pagini, judecătoarea Lin a afirmat categoric că justificarea guvernului pentru desemnarea Anthropic drept un „risc pentru lanțul de aprovizionare” pare a fi doar o fațadă. „Dosarul sugerează puternic că motivele invocate… au fost pretextuale și că motivul real a fost o represiune ilegală”, a scris Lin, subliniind că Anthropic are șanse mari de reușită în procesul intentat statului.
Un conflict între clauze și comenzi executive
Tensiunile dintre Anthropic și Casa Albă au atins punctul critic după ce compania a refuzat să accepte noi termeni contractuali care ar fi permis armatei „orice utilizare legală” a inteligenței artificiale Claude. Anthropic s-a opus, invocând motive de siguranță și principii etice.
Reacția administrației a fost imediată. Pe 27 februarie, președintele Donald Trump a ordonat agențiilor federale, prin intermediul rețelei Truth Social, să „ÎNCETEZE IMEDIAT” orice utilizare a tehnologiei Anthropic. Mesajul a fost dublat de Secretarul Apărării, Pete Hegseth, care a declarat că niciun partener al armatei americane nu mai poate desfășura activități comerciale cu firma de IA. Până la începutul lunii martie, aceste directive au fost transformate în acte oficiale, vizând compania atât la nivelul Pentagonului, cât și la nivelul întregului guvern federal.
Sfidarea Pentagonului și disputa jurisdicțională
Victoria juridică a celor de la Anthropic ar putea fi însă complicată de un conflict de jurisdicție. La scurt timp după decizia din California, Emil Michael, responsabilul pentru tehnologie al Pentagonului, a contestat validitatea injoncțiunii, susținând că aceasta conține „erori factuale” și că interdicția rămâne în vigoare sub alte coduri federale care nu s-ar afla sub autoritatea judecătoarei Lin.
Deși Anthropic s-a declarat mulțumită de intervenția rapidă a instanței din California, reprezentanții companiei au admis că încă așteaptă o decizie de la Curtea de Apel din D.C. Experții legali sunt împărțiți: unii consideră că ordinul judecătoarei Lin protejează compania de toate departamentele guvernamentale, în timp ce alții cred că este nevoie de o victorie separată la Washington pentru a anula complet ordinele administrației.
Numărătoarea inversă de șapte zile
În ciuda deciziei favorabile, drumul Anthropic rămâne presărat cu obstacole. Judecătoarea Lin a impus o suspendare de șapte zile asupra propriului ordin, o procedură standard care oferă guvernului timp pentru a contesta decizia sau pentru a solicita intervenția unei instanțe superioare.
Dacă procesul va ajunge la Curtea de Apel pentru al Nouălea Circuit, analiștii anticipează o bătălie dificilă pentru guvern. Între timp, mizele financiare și reputaționale cresc. Pe măsură ce disputa juridică se poate prelungi pe parcursul mai multor ani, statul american riscă să fie găsit responsabil pentru încălcarea contractelor și să plătească despăgubiri colosale dacă instanțele vor decide că eticheta de „risc de securitate” a fost, într-adevăr, un instrument de răzbunare politică.
-
Exclusivacum 3 zileOrchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Ancheteacum 20 de oreFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 2 zileMarele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
-
Exclusivacum 4 zileDe la revoluția opaițului la „Patinoarul privat”: aceeași mână, aceeași schemă, alt tun pregătit în Ploiești
-
Exclusivacum 2 zileSprint spre zăbrele: Cum a eșuat „Marele Plan” al unui fugar de carton în fața unui polițist „Strongman”
-
Exclusivacum 20 de oreMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Featuredacum 20 de oreLovitură de baros aplicată arbitrarului din MAI: ICCJ dă undă verde polițiștilor să conteste abuzurile disciplinare în instanță
-
Exclusivacum 20 de oreSLATINA, ORAȘUL UNDE POLIȚIA SE JOACĂ DE-A PUZLE-UL: CUM SĂ FACI VARZĂ SIGURANȚA CETĂȚEANULUI SUB COMANDA LUI „SHERIFF” DE MEZZO



