Actualitate
GÂNDUL GREEN. România, printre primele 10 țări europene în topul risipei de alimente
Risipia de alimente este una dintre cele mai mari probleme ale societății contemporane. Cu toate că există mulți oameni care nu își permit hrana zilnică, multe supermarketuri și persoane fizice aruncă anual la gunoi milioane de tone de mâncare. ONG-urile trag un semnal de alarmă în acest sens, creând programe speciale și propunând educația alimentară în școli. Toate aceste subiecte au fost dezbătute în ultima ediție a Gândul Green.
Românii aruncă la gunoi 1.85 milioane de tone de mâncare pe an
Într-un an, cantitatea de mâncare proaspătă care ajunge la gunoi în România este de 1.85 milioane de tone.
Cantitatea de mâncare pe care un român o aruncă la gunoi într-o zi ar putea reprezenta o masă pentru încă o persoană. Multe dintre produsele cumpărate de români nu au fost niciodată desfăcute. Pentru a evita risipa s-ar putea face educație în școli, spun reprezentanții ONG-urilor.
Există și altă soluție pentru combaterea risipei alimentare, reprezentată de băncile de alimente.
Băncile de alimente, o soluție pentru combaterea risipei
„A fost mai greu la început. În primul an, până am început să fim cunoscuți, a fost mai dificil. Apoi, toți cei care au început colaborarea cu noi au continuat-o. Mai multe orașe mari din România beneficiază de o banca de alimente.
Noi încheiem contracte cu producătorii sau vânzătorii și le preluăm produsele, fie în donație, fie în sponsorizare. La rândul nostru, avem contract încheiat cu peste 130 de ONG-uri care au program și beneficiari sociali.
Noi încercăm să găsim consumatorii la orice hrană rămasă valabilă, pentru că este păcat să se piardă”, spune Gabriel Sescu, președinte la Banca pentru Alimente.
În anul 2019 s-au donat 37 de tone de produse către Banca de Alimente, provenite de la un singur lanț de magazine.
„Pe de o parte ridică niște probleme sociale. Știm foarte bine că sărăcia este prezența și este o problema morală faptul că aruncăm mâncare și nu o donăm persoanelor care au nevoie de aceasta. Pe de altă parte, risipa alimentară ridică o problema de mediu care nu poate fi neglijată.
Tonele de alimente pe care le-am aruncat se transformă în deșeuri, în vreme ce pentru punerea lor pe piață s-au consumat resurse considerabile. Încă de la început ne-am implicat în acest program.
Dacă ne uităm în intervalul 1 martie 2019 – 29 februarie 2020, în 12 luni noi am donat 89 de tone de alimente și 221 de tone de produse nealimentare care au ajuns prin intermediul băncilor la peste 100 de ONG-uri.
În primele 10 luni ale lui 2020, rețeaua băncilor pentru alimente a redistribuit în total peste 2130 de tone de produse alimentare colectate de la companiile partenere, noi și partenerii noștri, care au fost distribuite mai departe la peste 80.000 de persoane beneficiare”, spune Cristina Hanganu, director de comunicare al unui hypermarket.
În unele țări europene, supermarketurile sunt obligate să doneze produsele care se apropie de expirare către instituții caritabile.

Irina Mohora hrănește în fiecare seară aproape 100 de persoane în zona Gării de Nord
Irina Mohora hrănește în fiecare seară aproape 100 de persoane în zona Gării de Nord. În fiecare zi, mâncare nevânduta din supermarketuri este adunată și donată oamenilor care nu își pot permite mâncare. Pentru a combate risipa alimenara, Irina a pornit și o campanie – „Sandvișul de la miezul nopții”, care durează 365 de zile pe an.
„Povestea a început în urmă cu 7 ani, din dorința de a limita risipa alimentară. Aveam un prieten care a venit cu această propunere, legată de drumul mâncării nevândute din supermaketuri.
Am aflat cu stupoare că această era aruncată. Vreau să specific că era vorba de mâncare proprie consumului. Această mâncare era distrusă în timp ce mulți oameni nu își permiteau să o cumpere.
Noi am început această campanie ca pe una de prevenire a cerșetoriei pentru că ne adresam oamenilor străzii. Cu toate acestea, la scurt timp ne-am dat seama că la punctele noastre de distribuție nu erau doar oameni ai străzii. Erau oameni care aveau câteva sute de lei pensie, copii sau familii monoparentale. Avem chiar și foști sportivi care veneau. Noi nu depozităm nimic, facem doar colectare și distribuție a mâncării. Campania se numește Sandvișul de la miezul nopții, pentru că aceea este ora la care noi ajungem să distribuim.
România, în topul țărilor care risipesc alimente
Eu am o problema personală cu risipa alimentară, iar cu toate că suntem o țară săracă, suntem în top 10 țări din Europa care aruncă cea mai mare cantitate de mâncare. Trebuie să ne organizăm mai bine, pentru că resursele sunt finite. Ar trebui să ne educăm în acest sens. Avem mai multe categorii pe care le donăm, fructe și legume, salate, freshuri, brioșe, mâncare gătită, lactate, etc…
Începuturile sunt cele mai frumoase dar sunt și cele mai grele, pentru că nu prea știi ce te așteaptă. În primul an și jumătate am funcționat pe resursele noastre proprii, iar atunci când am obținut sprijin financiar, primii noștri angajați au fost cei care ne ajutau la Gara de Nord.
Am înscris copii la școli și la grădinițe și am oferit locuri de muncă. În primul rând am făcut de toate. Aveam un ONG dar nu aveam o echipă.
În primul an de zile totul a fost pe forțe proprii. Eu și soțul meu colectam alimentele în fiecare seară și le distribuiam la Gara de Nord. Acum ne sună tot felul de parteneri și primim o cantitate foarte mare de produse, dar în ianuarie și februarie nu ne mai deschide nimeni ușa. Eu aș introduce voluntariatul în școli și facultăți, pentru că este foarte important”, spune Irina Mohora, fondator al ONG-ului care se ocupă cu redistribuirea mâncării rămase necumparate la supermarketuri.
Actualitate
Viteza, noua armă strategică: Generalul Saltzman impune „soluția de 80%” în Space Force
Într-o mișcare ce semnalează o ruptură radicală de birocrația tradițională a achizițiilor militare, Generalul Chance Saltzman, șeful Operațiunilor Spațiale, a lansat un apel ferm către forțele sale pentru adoptarea unei dezvoltări incrementale. Mesajul este clar: Space Force trebuie să prioritizeze livrarea rapidă a „capabilităților minime viabile”, abandonând căutarea utopică a sistemului perfect în favoarea unor soluții imediate și funcționale. Deși autoritatea formală asupra bugetelor rezidă în ramura civilă a Departamentului Forțelor Aeriene, influența lui Saltzman ca lider de serviciu trasează noua direcție strategică pentru „Guardians”.
Imperfecțiunea calculată: Mai bine azi decât prea târziu
În cea mai recentă notă de comandă, datată 24 aprilie 2026, Generalul Saltzman a subliniat că întreaga arhitectură de apărare a SUA trece la un „regim de război”. În acest nou context, perfecționismul devine un inamic al eficienței. „O soluție de 80% aflată astăzi în mâinile luptătorilor este infinit mai valoroasă decât o soluție de 100% care sosește prea târziu”, a declarat Saltzman. Această filosofie transformă eșecurile tehnologice controlate din „erori” în „lecții necesare”, argumentând că asumarea unor riscuri calculate în faza de producție reduce, în final, riscul operațional pe câmpul de luptă.
Războiul împotriva „derapajului cerințelor”
Esența noii strategii constă într-o colaborare strânsă între cei care proiectează sistemele și cei care le operează. Saltzman cere eliminarea fenomenului de „requirements creep” – adăugarea continuă de noi cerințe tehnice care amână lansarea unui produs. În loc să aștepte îndeplinirea tuturor specificațiilor ideale, unitățile operaționale trebuie să accepte produse parțiale, dar utile, care vor fi îmbunătățite ulterior prin iterații succesive. Este o schimbare de mentalitate care impune un sentiment de urgență absolută în fața amenințărilor în continuă evoluție.
O forță de achiziții record pentru un buget de 33 de miliarde
Space Force deține în prezent cea mai mare concentrație de specialiști în achiziții dintre toate ramurile armatei americane, raportat la numărul total de personal. Cu un buget de aproape 33 de miliarde de dolari planificat pentru acest an, serviciul este poziționat să devină un motor al inovației rapide. Totuși, Saltzman avertizează că procesele care au funcționat în trecut nu mai sunt adecvate pentru viitor. Trecerea de la vechea paradigmă, unde operatorii refuzau orice sistem care nu era „perfect” de teamă că nu vor mai primi actualizări, la un model de dezvoltare continuă, este esențială pentru a menține supremația în spațiul cosmic.
Actualitate
Avanpostul Lunii: Space Force lansează „Garda de Coastă” a spațiului cislunar
Pe măsură ce ambițiile omenirii se extind dincolo de orbita terestră, Space Force își redefinește misiunea. Statele Unite fac un pas decisiv către securizarea coridorului dintre Pământ și Lună, înființând o structură dedicată care să pregătească terenul pentru viitoarea bază lunară permanentă.
Într-o mișcare strategică menită să consolideze dominația spațială americană, Space Force anunță crearea unui grup de lucru specializat în achiziții și coordonare pentru spațiul cislunar. Noua structură, denumită Biroul de Coordonare Cislunară, va reuni ingineri și manageri de program pentru a trasa „foile de parcurs” necesare tehnologiilor de mâine. Obiectivul este clar: susținerea logistică și defensivă a planului NASA de a stabili o prezență umană constantă pe Lună până în 2030.
Obiectivul 2030: O prezență americană permanentă dincolo de orbita terestră
Decizia de a extinde aria de operare a Space Force vine ca un răspuns direct la directivele strategice care vizează supremația spațială. Generalul Chance Saltzman, șeful operațiunilor spațiale, a subliniat că forțele americane vor urma interesele naționale oriunde se vor extinde acestea. „Dacă interesele noastre ajung la o bază lunară, Space Force trebuie să se asigure că drumul până acolo este sigur, că baza este protejată odată stabilită și că întreaga operațiune este sustenabilă”, a declarat acesta.
Noua unitate va fi condusă de Jamie Stearns, un expert provenit din cadrul Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene (AFRL). Prima misiune a acestui birou va fi cartografierea tuturor entităților guvernamentale implicate — de la DARPA și serviciile de informații, până la partenerul principal, NASA — pentru a crea un front unit în cucerirea noii frontiere.
Provocările „matematicii diferite”: Securitate și comunicații în vidul dintre lumi
Navigarea și supravegherea în spațiul cislunar (zona imensă dintre orbita Pământului și cea a Lunii) nu sunt doar o extensie a activităților actuale, ci reprezintă o provocare fizică și tehnologică complet nouă. Generalul Saltzman a avertizat că „matematica este diferită” la aceste distanțe, fiind necesare instrumente noi pentru monitorizarea domeniului spațial.
Comunicațiile reprezintă un alt punct critic: acestea trebuie să fie continue, să aibă o latență scăzută și să fie securizate pentru a proteja echipajele umane. Dincolo de tehnologie, logistica de la sol va trebui să sufere transformări radicale. Menținerea unei baze lunare va forța infrastructura de lansare actuală să funcționeze la un „ritm operațional” fără precedent, necesitând o gestionare mult mai riguroasă a consumabilelor și a siguranței publice la Cape Canaveral și Kennedy Space Center.
„Oracle Prime”: Prima santinelă americană plasată în punct strategic
În timp ce structurile birocratice se organizează, Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene (AFRL) pregătește deja „mușchiul” tehnologic. Anul viitor va fi lansat Oracle Prime, un satelit experimental revoluționar, conceput special pentru a opera în punctul Lagrange L1 — o zonă de echilibru gravitațional situată la aproximativ 326.000 de kilometri altitudine, direct între Pământ și Lună.
Misiunea este una de pionierat: Oracle va încerca să detecteze, fără ajutor de la sol, resturi orbitale și sateliți activi care sunt aproape invizibili din cauza distanțelor enorme. În prezent, în acea regiune funcționează deja aproximativ 10 sateliți, inclusiv releul de comunicații chinezesc Queqiao-2, care susține propriile ambiții lunare ale Beijingului. Oracle va funcționa ca un avanpost de monitorizare, învățând forțele americane cum să „supravegheze cartierul” din jurul Lunii.
Parteneriatul public-privat și drumul spre Artemis
Efortul militar nu este unul izolat. Space Force mizează masiv pe colaborarea cu sectorul privat pentru a dezvolta rapid noi capacități. Companii precum Advanced Space, care operează deja pentru NASA microsatelitul CAPSTONE, sunt implicate direct în construcția și operarea noilor platforme de supraveghere.
Această mobilizare generală vine într-un moment de succes pentru programul Artemis. Recent, misiunea Artemis II a finalizat cu succes un zbor cu echipaj uman în jurul Lunii, marcând prima etapă a revenirii americanilor pe suprafața lunară, programată pentru anul 2028. Prin crearea acestui nou grup de lucru, Space Force se asigură că, odată ce astronauții vor păși din nou pe solul lunar, vor avea deasupra lor o „umbrelă” de securitate și suport logistic gata să susțină o prezență umană permanentă.
Actualitate
REVOLTA DIN SILICON VALLEY: Justiția americană îngheață ordinul Casei Albe prin care Anthropic a fost declarată risc de securitate națională
Dovezile sugerează o „represiune ilegală”
Într-o lovitură juridică majoră aplicată politicilor tehnologice ale actualei administrații, judecătoarea federală Rita Lin a emis joi o injoncțiune preliminară de amploare în favoarea companiei Anthropic. Decizia suspendă eforturile guvernului de a pune pe lista neagră firma de inteligență artificială, marcând un punct de cotitură în conflictul dintre gigantul tech și aparatul birocratic federal.
În ordinul său de 48 de pagini, judecătoarea Lin a afirmat categoric că justificarea guvernului pentru desemnarea Anthropic drept un „risc pentru lanțul de aprovizionare” pare a fi doar o fațadă. „Dosarul sugerează puternic că motivele invocate… au fost pretextuale și că motivul real a fost o represiune ilegală”, a scris Lin, subliniind că Anthropic are șanse mari de reușită în procesul intentat statului.
Un conflict între clauze și comenzi executive
Tensiunile dintre Anthropic și Casa Albă au atins punctul critic după ce compania a refuzat să accepte noi termeni contractuali care ar fi permis armatei „orice utilizare legală” a inteligenței artificiale Claude. Anthropic s-a opus, invocând motive de siguranță și principii etice.
Reacția administrației a fost imediată. Pe 27 februarie, președintele Donald Trump a ordonat agențiilor federale, prin intermediul rețelei Truth Social, să „ÎNCETEZE IMEDIAT” orice utilizare a tehnologiei Anthropic. Mesajul a fost dublat de Secretarul Apărării, Pete Hegseth, care a declarat că niciun partener al armatei americane nu mai poate desfășura activități comerciale cu firma de IA. Până la începutul lunii martie, aceste directive au fost transformate în acte oficiale, vizând compania atât la nivelul Pentagonului, cât și la nivelul întregului guvern federal.
Sfidarea Pentagonului și disputa jurisdicțională
Victoria juridică a celor de la Anthropic ar putea fi însă complicată de un conflict de jurisdicție. La scurt timp după decizia din California, Emil Michael, responsabilul pentru tehnologie al Pentagonului, a contestat validitatea injoncțiunii, susținând că aceasta conține „erori factuale” și că interdicția rămâne în vigoare sub alte coduri federale care nu s-ar afla sub autoritatea judecătoarei Lin.
Deși Anthropic s-a declarat mulțumită de intervenția rapidă a instanței din California, reprezentanții companiei au admis că încă așteaptă o decizie de la Curtea de Apel din D.C. Experții legali sunt împărțiți: unii consideră că ordinul judecătoarei Lin protejează compania de toate departamentele guvernamentale, în timp ce alții cred că este nevoie de o victorie separată la Washington pentru a anula complet ordinele administrației.
Numărătoarea inversă de șapte zile
În ciuda deciziei favorabile, drumul Anthropic rămâne presărat cu obstacole. Judecătoarea Lin a impus o suspendare de șapte zile asupra propriului ordin, o procedură standard care oferă guvernului timp pentru a contesta decizia sau pentru a solicita intervenția unei instanțe superioare.
Dacă procesul va ajunge la Curtea de Apel pentru al Nouălea Circuit, analiștii anticipează o bătălie dificilă pentru guvern. Între timp, mizele financiare și reputaționale cresc. Pe măsură ce disputa juridică se poate prelungi pe parcursul mai multor ani, statul american riscă să fie găsit responsabil pentru încălcarea contractelor și să plătească despăgubiri colosale dacă instanțele vor decide că eticheta de „risc de securitate” a fost, într-adevăr, un instrument de răzbunare politică.
-
Exclusivacum 3 zileOrchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Ancheteacum 21 de oreFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 2 zileMarele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
-
Exclusivacum 4 zileDe la revoluția opaițului la „Patinoarul privat”: aceeași mână, aceeași schemă, alt tun pregătit în Ploiești
-
Exclusivacum 21 de oreMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 2 zileSprint spre zăbrele: Cum a eșuat „Marele Plan” al unui fugar de carton în fața unui polițist „Strongman”
-
Featuredacum 21 de oreLovitură de baros aplicată arbitrarului din MAI: ICCJ dă undă verde polițiștilor să conteste abuzurile disciplinare în instanță
-
Exclusivacum 21 de oreSLATINA, ORAȘUL UNDE POLIȚIA SE JOACĂ DE-A PUZLE-UL: CUM SĂ FACI VARZĂ SIGURANȚA CETĂȚEANULUI SUB COMANDA LUI „SHERIFF” DE MEZZO



