Featured
Palma și brânciul
Lunea trecută, când afirmam că prezența la vot „va atinge cu greu 30%”, contrazicând optimiștii politici care profețeau aiurea un procentaj de 40-45%, puneam absenteismul pe seama prea multelor nemulțumiri ale populației, ca și a campaniei electorale de doi lei pe care o oferiseră partidele.
Departe de mine gândul de a mă bucura că m-am înscris în marja de eroare, dar cred că semnalul dat de electorat oamenilor politici, cel mai sever de după ‘89, trebuie perceput ca atare și urmat de măsuri în consecință. Avem în față aproape patru ani fără alegeri (dacă nu cumva vor apărea și niște anticipate, care nu pot fi excluse!), așa că circul parlamentar și vorbăria goală, de care ne-am săturat, trebuie să lase loc adevăratei modernizări a României, predicată și promisă de toate formațiunile care s-au perindat la putere în aceste trei decenii. Mai ales că, iată, încheiem anul într-o criză sanitară fără precedent, ne paște și una economică de anvergură similară, așa că trebuie să ne mișcăm cât mai repede și mai concret, lucru complicat o dată în plus de demisia lui Ludovic Orban și de nominalizarea ca premier interimar a generalului (r) Nicolae Ciucă.
Sigur, ex-premierul Orban și-a depus demisia de onoare (nu înainte însă de a fi urcat în Dealul Cotrocenilor pentru… 8 minute, după cum se aude), plătind în acest fel pierderea alegerilor și oalele sparte. Cabinetul său – gândit inițial doar pentru termen scurt, ca să pregătească alegerile anticipate! – a fost unul de încropeală, cu prea mulți neaveniți, pe care presa i-a și făcut harcea-parcea, pe bună dreptate, în anul care s-a scurs. Și totuși, premierul Orban a refuzat să-i înlocuiască rapid pe Ion Ștefan, Monica Anisie, Violeta Alexandru sau Bogdan Gheorghiu, ca să dau doar câteva exemple. Că peste guvernul liberal s-a prăvălit apoi și pandemia, cu toate nenorocirile ei, e la fel de adevărat și se adaugă explicațiilor privind distanțarea electoratului, dar lista motivațiilor e infinit mai lungă.
Aici se adaugă circul alocațiilor, al pensiilor, închiderea școlilor, a piețelor, scandalul spitalului de la Piatra Neamț, ca să nu mai vorbim și despre răfuiala absolut prostească și cu Biserica, în preajma sărbătorilor de iarnă. Cu fiecare dintre ele, Cabinetul Orban și implicit PNL-ul mai pierdeau câte ceva și mi se pare greu de crezut că liberalii nu erau conștienți de această continuă scădere. De aici şi ofensiva electorală disperată – evident, neconstituțională și amendată ca atare inclusiv de observatorii OSCE! – declanșată de președintele Iohannis. Era perfect vizibil că șeful statului încerca să salveze liberalii de la dezastrul înfrângerii după un singur an de guvernare, președintele asumându-şi acest risc politic deloc neglijabil. Calculele sale s-au dovedit însă greșite, de vreme ce, aruncând permanent responsabilitățile pe seama… PSD-ului, efectul avea să fie exact invers, trezind din letargie electoratul social-democraților, dar nereușind să capaciteze în aceași măsură și alegătorii liberalilor!
Și, drept urmare, palma zdravănă primită de PNL la aceste alegeri a fost recepționată în mod egal și de Klaus Iohannis, în calitatea sa de prim agent electoral al liberalilor. Fapt recunoscut, de altfel, de chiar șeful statului, în speech-ul de luni seară, când a început enumerarea responsabililor înfrângerii cu el însuși! Nu l-a iertat însă nici pe Orban, care s-a ales cu…brânciul de la Palatul Victoria, iar în compensație pare că va fi răsplătit cu dregătoria de Mare Vizir al Camerei Deputaților! Pe de altă parte, Iohannis a scăpat de hărțuirea tandemului Ponta-Tăriceanu, care au ratat pragul electoral, în timp ce PMP-ul lui Traian Băsescu va trece linia de sosire gîfâind, dar prinzând totuși parlamentul, exact ca în urmă cu patru ani!
Numirea generalului Ciucă în funcția de premier interimar e semnalul clar că va fi ministrul apărării și în viitorul guvern. Nu cred însă în posibilitatea de a fi și prim-ministru, cum exclud categoric și varianta retragerii acasă a lui Vasile Siegfried Mureșan, portavocea PPE-ului de la Bruxelles. Cum să-l rupi de Mutti Merkel tocmai pe el și să-l aduci la tăvălit în cloaca politică de la București? Cel mai nimerit pentru Palatul Victoria mi se pare Ilie Bolojan, gospodarul de la Oradea, care a fost la un moment dat chiar vicepreședinte al PNL, poziție din care s-a retras de bunăvoie și nesilit de nimeni, ca să se întoarcă în orașul său natal și să facă toate minunile pe care le-a reușit acolo.
Mai circulă și zvonul că în cărți pentru funcția de şef al guvernului ar fi și Eduard Hellvig, cel care a reformat SRI-ul, dar nu cred că va fi dislocat de acolo. Decât, poate, pentru a-l schimba pe predecesorul său, George Maior, ca ambasador la Washington! Aaa, și mai vrea o dată la „butoane” și Dacian Cioloș, premierul care a fericit… PSD-ul în 2016. Nici ca glumă proastă n-ar merge, dar eu îl sfătuiesc pe el, ca și pe Barna, să-și rezolve fuziunea și să pună de congresul partidului unificat. Trăgând eventual cu coada ochiului la… Nicușor Dan, fondatorul USR-ului, care se încălzește pe margine. Sau poate mi se pare mie!
Că PSD-ul a câștigat din nou alegerile, tot din opoziție, dă bine la palmares, dar în rest, nu e mare scofală, de vreme ce nu se alege cu nimic. Ciolacu anunțase din timp că nu-l interesează o guvernare cu liberalii, cu useriștii – nici atât, iar cu UDMR-ul poate doar la vreo moțiune de cenzură sau la anticipate. Până acolo, cu Rafila și Străinu-Cercel lideri parlamentari, social-democrații pot veghea la felul în care dreapta continuă să gestioneze pandemia și să pregătească vaccinarea, despre care cei doi chiar știu despre ce e vorba.
Și-acum, marea surpriză care este AUR și care a reușit această performanță mișcându-se spectaculos atât online, cât și în teren, door to door, adunând peste 500.000 de voturi! Naționaliști radicali declarați, ei vor trezi la viață Parlamentul, cum făceau și useriștii acum patru ani, vor hingheri puterea și UDMR-ul, cum făcea PRM-ul, vor apăra Biserica, cum făcea PNȚCD-ul, și vor contesta non-stop globaliștii, multinaționalele și Uniunea Europeană- potrivit lui George Simion, care a preluat din mers programul economic al lui Călin Georgescu, pe care AUR-iştii îl doresc prim-ministru. Cât despre pandemia de Covid-19, sloganul lor spune totul: „Jos masca!”…
Horia Alexandrescu
Exclusiv
ANP, mare maestru al selfie-ului penitenciar: când „Poliția bate interlopi, noi pozăm garduri”
MAI dă cu interlopul de pereți, ANP dă cu filtrul pe Instagram
În timp ce Ministerul Afacerilor Interne (MAI) își face treaba cu o campanie de prevenire a infracțiunilor care chiar arată a secolul XXI, Ministerul Justiției (MJ) și Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) par blocate în epoca „Poza cu gardianul lângă calorifer”.
Cosmin Dorobanțu, președintele FSANP (Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor), pune degetul pe rană și apasă tare: Poliția Națională știe să facă prevenție și comunicare modernă, Poliția Penitenciară știe să facă… poze. Multe. Peste tot. Cu orice. Și cu nimic.
Interlopul „bombardier” – vedetă educativă în campania MAI
Exemplul invocat de Cosmin Dorobanțu este clar și usturător: Poliția Națională a derulat o campanie de PR în mass-media și pe rețelele de socializare, cu mesaje clare împotriva amenințărilor, agresiunilor, violențelor și altor infracțiuni.
Unul dintre momentele-cheie: postarea în care un interlop, gen „bombardier de internet”, își amenință iubita cu moartea online și chiar îi invită pe polițiști să vină să-l „salte”. Poliția nu mai stă la discuții: mascații îl iau ca la manual, iar imaginile sunt spectaculoase și – atenție! – educative.
Asta înseamnă, subliniază Dorobanțu, o comunicare publică ce nu doar spune, ci arată: „Statul vede, reacționează și sancționează”. Mesaj simplu, direct, care ajunge la public, la potențiali infractori și la restul societății.
Cosmin Dorobanțu spune răspicat că așteaptă și de la Poliția Penitenciară o campanie „care să se apropie de cea a colegilor din MAI”. Momentan, apropierea e doar geografică, nu și profesională.
ANP – captivă în eternul album foto din pușcării
În schimb, ce face ANP? Potrivit președintelui FSANP, Poliția Penitenciară a rămas „captivă activității de poze prin pușcării”.
Pe scurt: niște fotografii fade, forțate, complet rupte de realitatea dură a sistemului, însoțite de texte insipide care par scrise la normă, doar ca să fie ceva postat. În loc să transmită profesionalism, emoție și să apropie instituția de oameni, aceste texte reușesc performanța inversă: irită, plictisesc și provoacă grimase.
Formulările sunt atât de artificiale, sugerează Dorobanțu, încât par scoase dintr-un generator de limbaj de lemn: o comunicare fără puls, fără mesaj, fără efect. Cu alte cuvinte, în timp ce polițiștii din MAI arată cum se pune interlopul cu botul pe labe, ANP arată cum se pune filigran pe poza cu o bară de la fereastră.
Comunicare modernă vs. recuzită de muzeu instituțional
Cosmin Dorobanțu explică limpede ce înseamnă o comunicare publică modernă:
- nu doar să prezinți ce se întâmplă în interiorul sistemului prin poze și texte moarte-n păpușoi;
- ci să transmiți un mesaj clar celor care cochetează cu ideea de a încălca legea: statul vede, reacționează și sancționează.
Asta ar trebui să fie ținta prioritară: descurajarea infractorilor și prevenirea evenimentelor negative. Nu colecția de imagini cu „activități specifice în penitenciare”, în care singura emoție e că te întrebi cât a costat aparatul foto.
În prezent, comunicarea ANP, spune Dorobanțu, „provoacă mai mult grimase” decât respect sau încredere. Când oamenii râd, dar nu pentru că ești inteligent, ci pentru că pari desprins din altă epocă, ai o problemă. Iar MJ/ANP par exact în situația asta.
MJ/ANP, blocate în logica „Să postăm ceva, orice, dar să fie lung”
Președintele FSANP consideră că a venit vremea ca Ministerul Justiției și ANP să iasă din „logica” actuală a comunicării: o combinație de limbaj de lemn, texte fără vlagă și imagini lipsite de relevanță.
În loc de asta, comunicarea publică trebuie reconstruită pe baze clare:
- prevenție – să descurajeze comportamentele negative, inclusiv în interiorul penitenciarelor;
- educație – să formeze mentalități și să transmită valori;
- descurajarea evenimentelor negative – să reducă incidentele, nu doar să le consemneze după ce au explodat.
Cu alte cuvinte, nu e suficient să treci în revistă ce se întâmplă între zidurile penitenciarelor. Trebuie să arăți că sistemul penitenciar este o parte activă a mecanismului de siguranță publică, iar comunicarea să fie o armă strategică, nu o anexă plictisită.
Comunicarea, din corvoadă de birou în instrument de formare profesională
Dorobanțu merge mai departe și spune că rețelele sociale ale ANP ar trebui să fie, în sine, un instrument de educare a personalului, nu doar un panou de afișaj.
Fiecare mesaj oficial, subliniază el, ar trebui:
- să contribuie la consolidarea culturii profesionale;
- să întărească standardele de conduită;
- să fie un atribut al formării profesionale, nu doar o obligație birocratică de bifat.
Pe românește, comunicarea ANP ar trebui să-i învețe ceva pe cei din sistem, să le transmită modele, să le ofere repere, nu doar să-i pună în poze cu mâinile la spate, într-un colț întunecat de penitenciar.
Concluzie: de la „album cu pușcării” la comunicare cu coloană vertebrală
Mesajul lui Cosmin Dorobanțu, președintele FSANP, e tăios:
- dacă Poliția Națională poate să transforme un interlop „bombardier” într-un exemplu public de „așa NU”,
- atunci și Poliția Penitenciară, aflată în subordinea MJ/ANP, poate – și trebuie – să iasă din bucla ridicolă a pozelor fără mesaj.
În loc de comunicare care „provoacă grimase”, sistemul penitenciar are nevoie de o comunicare care provoacă respect și teamă de lege.
Până atunci, rămâne diferența: la MAI, mascații urcă în dube interlopi; la ANP, urcă pe Facebook poze. (Irinel I.).
Featured
Bariera de pe DN5: Ofensivă fulger împotriva contrabandei cu tutun – Capturi de zeci de mii de țigarete la frontiera din Giurgiu
Polițiștii de frontieră din cadrul ITPF Giurgiu au dat o lovitură dură rețelelor de contrabandă cu tutun, în urma a două acțiuni de control desfășurate succesiv pe drumul național DN5. Bilanțul celor două zile de verificări intense este unul semnificativ: peste 34.000 de țigarete au fost scoase de pe piața neagră, valoarea totală a capturii depășind pragul de 51.000 de lei.
Sigiliu rupt și „marfă” de 30.000 de lei: Strategia eșuată a unui transportator turc
Prima captură majoră a avut loc în timpul monitorizării traficului de mare tonaj. Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Giurgiu, sprijiniți de Compartimentul Sprijin Operativ, au interceptat un ansamblu rutier condus de un cetățean turc, care efectua o cursă pe ruta Turcia–Finlanda.
Conform datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, vigilența agenților a fost atrasă de un detaliu tehnic: șnurul asigurător al semiremorcii fusese rupt și relipit, metodă clasică de disimulare a accesului la încărcătură. Suspiciunile au fost confirmate la controlul amănunțit, unde au fost descoperite 20.000 de țigarete (1.000 de pachete) cu timbru fiscal turcesc. Fără documente legale, întreaga cantitate, evaluată la 30.000 de lei, a fost confiscată, șoferului fiindu-i întocmit dosar penal pentru contrabandă.
De la Bulgaria spre Belgia, cu pachetele ascunse în autoturism
La mai puțin de 24 de ore de la prima reușită, autoritățile au lovit din nou în aceeași zonă. De această dată, vizat a fost un autoturism înmatriculat în Belgia, la volanul căruia se afla un cetățean bulgar care tranzita România spre Europa de Vest.
În urma percheziției vehiculului, polițiștii au scos la iveală alte 14.280 de țigarete (714 pachete) de diverse mărci, toate purtând timbre fiscale bulgărești. Potrivit sursei citate, valoarea acestui lot se ridică la peste 21.000 de lei. Șoferul s-a ales cu dosar penal pentru deținerea ilegală de produse accizabile peste limita prevăzută de lege, riscând sancțiuni aspre.
Frontiera de Sud, sub asediul vigilent al autorităților în contextul Schengen
Aceste acțiuni nu sunt izolate, ci fac parte dintr-o strategie permanentă a ITPF Giurgiu de securizare a frontierelor și de protejare a intereselor economice ale statului român și ale Uniunii Europene. Reprezentanții instituției subliniază că, în contextul aplicării acquis-ului Schengen, verificările sunt constante și vizează combaterea oricărei forme de trafic ilicit.
„Acționăm zilnic pentru prevenirea faptelor ilegale, asigurând un climat de siguranță la frontieră și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală”, au transmis autoritățile. Toate bunurile confiscate au fost depuse în Camera de Corpuri Delicte, în timp ce anchetele continuă sub supravegherea unităților de parchet competente pentru documentarea întregii activități infracționale. (Sava N.).
Anchete
Filieră transfrontalieră de lux „la negru”, demantelată de autorități: Arme, valută și mii de produse contrafăcute, confiscate în urma a 30 de percheziții
O amplă operațiune de combatere a criminalității transfrontaliere a lovit în plin o rețea specializată în traficul de mărfuri contrafăcute și produse de contrabandă. Sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, forțele de ordine au declanșat o ofensivă simultană în Capitală și în alte patru județe, lăsând în urmă o captură impresionantă care include nu doar haine de „firmă”, ci și arme de foc și sume considerabile de bani.
„Ruta Turcia”, poarta de intrare pentru marfa de contrabandă: Modul de operare al traficanților
Investigația a atins un punct critic în noaptea de 22 spre 23 iulie 2026, când polițiștii de frontieră din Giurgiu au interceptat un autocar ce efectua curse regulate pe relația Turcia–România. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF), în interiorul vehiculului au fost descoperite peste 800 de produse care purtau însemnele unor branduri celebre, dar care erau în realitate falsuri.
Membrii grupării foloseau cursele de transport internațional de persoane ca acoperire, mizând pe faptul că volumul mare de bagaje și fluxul constant de pasageri ar putea disimula marfa ilegală și ar reduce riscul unui control amănunțit.
Descinderi în forță în cinci județe: Arsenal și valută sub acoperișul traficanților
Ofensiva autorităților s-a extins rapid pe 23 și 24 iulie, când 30 de mandate de percheziție domiciliară au fost puse în executare în București și în județele Prahova, Ialomița, Giurgiu și Ilfov. Rezultatul descinderilor trădează anvergura afacerii ilicite: pe lângă cele 1.595 de parfumuri și articole vestimentare confiscate, anchetatorii au ridicat sume importante în numerar — peste 24.000 de lei, aproximativ 13.750 de euro și 1.560 de dolari.
Elementul cel mai alarmant al perchezițiilor a fost descoperirea unor arme și muniții, dar și a unui permis de armă suspectat a fi fals. Aceste descoperiri indică faptul că rețeaua nu se limita doar la comerț ilegal, ci dispunea și de mijloace de intimidare sau protecție violentă.
De la evaziune la spălare de bani: Urmează „curățenia” în circuitele financiare
Ancheta coordonată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București este departe de a se fi încheiat. Pe lângă infracțiunile de introducere în țară și comercializare a produselor contrafăcute, procurorii vizează acum documentarea întregului circuit financiar. Conform sursei citate, există suspiciuni rezonabile privind operațiuni de spălare a banilor, menite să „albească” profiturile uriașe obținute din traficul cu produse accizabile și de contrabandă.
Operațiunea a beneficiat de un sprijin masiv din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei „Vlad Țepeș” și a Brigăzii de Investigare a Criminalității Economice din cadrul DGPMB, demonstrând o mobilizare exemplară a forțelor de ordine împotriva crimei organizate care subminează economia națională. (Paul D.).
-
Exclusivacum 3 zileMascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală
-
Exclusivacum 4 zileHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 3 zileREPUBLICA PARALELĂ A ȘTAMPLEI „STRICT SECRET”. Cum a fost răpită piața 5G de CSAT, pusă la adăpost de Justiție și împachetată în „interes național”
-
Exclusivacum o zi„Transfer în interesul… pilelor” – Cum se teleportează incompetența pe funcții strategice în fix șapte zile lucrătoare
-
Exclusivacum 4 zileO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum 4 zileFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene
-
Exclusivacum 2 zileDe la „butelia de fericire” la galeata de ploaie: cum se îneacă Coca-Cola Ploiești în apă, fantome și 50 de bani taxați la fraieri
-
Exclusivacum 3 zileO nouă eră în salarizarea polițiștilor: DGF apasă pe Maisal, finanțiștii din teritoriu numără taste, nu bani



