Anchete
Presedintele Republicii arata ca se pregateste sa incheie anul asa cum l-a inceput: nu da doi bani pe simbolurile nationale
“Arcul LUI de Triumf”. Cunoasteti fotofgrafia care arata o data in plus cati bani da Presedintele Republicii, dealtfel un destoinic decorator al secretariatelor, pe simbolurile nationale. Asa ca, Presedintele Republicii arata ca se pregateste sa incheie anul asa cum l-a inceput: nu da doi bani pe simbolurile nationale, precizeaza analistul Radu Teodor Soviani. Va mai aduceti aminte despre “Ziua Culturii” si omiterea lui Mihai Eminescu exact in ziua aniversarii a 170 de ani de la nastere? Asa a inceput anul, fara pandemie, presedintele Republicii. Va mai aduceti aminte si asta?
Stiati ca familia Iohannis, fix în urmă cu 20 de ani, de ziua Poetului, a evacuat librăria Eminescu din imobilul pe care Familia l-a obținut prin frauda?
In timp ce ambasadorul SUA în București, Adrian Zuckerman (și alți trei funcționari ai ambasadei) recită în românește ,,Somnoroase păsărele”, Klaus Iohannis îl ignoră pe Mihai Eminescu la aniversarea a 170 de ani de la naștere, 15 ianuarie (ziua de naștere a poetului) devenind și Ziua Culturii Naționale.
Ceea ce pare o alienare la prima vedere, Iohannis omițând orice referire la Eminescu în mesajul său, în opinia mea, reprezintă mai degrabă, în opinia mea, simbolizarea unui soi de ură a lui Iohannis față de ceea ce a reprezentat și reprezintă Mihai Eminescu pentru România și pentru români.
În argumentarea alienării verbale și comportamentale a Președintelui Iohannis reproduc pe scurt mica discuție cu Răducu (10 ani), ieri, în mașină, în timp ce la Radio era în direct Klaus Iohannis. Spune Iohannis: ,,Toate sondajele din ultima vreme arată că românii își doresc o schimbare în Parlament (…) În această situație în care românii își doresc o schimbare, au spus-o la fiecare alegere, să purcedem cât mai rapid la alegeri Parlamentare (…) românii își doresc ca PSD să plece de la putere”.
Mă întreabă Răducu, ascultându-l pe Iohannis: ,,Tati, dacă eu nu îmi doresc o schimbare, înseamnă că nu sunt român?”. Îi răspund: ,,Nu tati, tu ești român, Iohannis a vorbit pur și simplu ca un dobitoc și a generalizat. Inclusiv cei care nu îl plac pe Iohannis sunt români, unii chiar mai profunzi decât Iohannis”.
M-a deranjat în mod esențial limbajul alienat al lui Iohannis chiar de Ziua Culturii Naționale și evident, de acum încolo, când va mai vorbi el în direct și când sunt cu băieții în mașină, voi schimba postul. Dar, subliniez, derapajul este cu atât mai deranjant cu cât Iohannis promovează dezbinarea și segregarea (români și neromâni) chiar de Ziua Culturii Naționale și confirmă încă o dată, în opinia mea, că Iohannis are o problemă legată de national, natiune sau simboluri nationale. Si categoric, o problema cronică legată de simbolul Mihai Eminescu.
Eu nu imi doresc alegeri anticipate, ci imi doresc ca acest Parlament și Guvern să rămână până la alegerile la termen, pentru a da măsura a ceea ce poate face, deși mi-am format o opinie clară din primele 70 de zile de guvernare: peste prostiile vechi făcute de PSD, PNL face prostii și mai mari, având ca rezultantă turnarea de datorie nouă și mai scumpă peste datoria veche făcută fără performanță economică și administrativă, de PSD. Și da, sunt român.
Și în acest context, vă reamintesc un text publicat de mine pe facebook în 19 noiembrie 2019, prin care arătam DE CE Klaus Iohannis a ales să facă simulacrul de ,,dezbatere prezidențială” din 19 noiembrie 2019, la Biblioteca Centrală Universitară. Aminteam acolo frica de el însuși dar mai ales și complexul de a fi evacuat librăria Eminescu din Sibiu, chiar în 15 ianuarie 2000, de ziua Poetului Național, librărie care funcționa în imobilul obținut prin fraudă de familia Iohannis. Iată și textul din urmă cu 2 luni:
,,Nefiind oferit un răspuns public, am încercat să explic de ce Klaus Iohannis, la ,,dezbaterea” LUI, cu jurnaliștii LUI, cu facultatea aleasă de EL (SNSPA), a ales să facă șezătoarea de astăzi la Biblioteca Centrală Universitară.
Am trei răspunsuri, primele 2 le-am oferit deja, dar le reiau, pe scurt, iar al treilea, imediat, în postarea de azi. Primul răspuns pe care vi l-am oferit public a fost că Iohannis a ținut expres ca dezbaterea să fie aici, unde, în urmă cu 2 ani, Dan Radu Rușanu, lansa cartea ,,Mai sunt judecători la Berlin”. Fostul Președinte ASF a fost arestat în 2014 de DNA-ul doamnei LCK, urmărindu-se înlăturarea din funcție a lui Rușanu și plasarea în loc a lui Mișu Negrițoiu – cel îndepărtat de la conducerea executivă a ING Bank România (și plasat într-o poziție onorifică) după ce FBI a demonstrat implicarea în operațiuni asimilate spălării de bani de către ING Bank, inclusiv prin operațiuni cu Iranul aflat sub embargo SUA derulate prin ING Bank România.
Rușanu a fost ulterior achitat de ambele instanțe, dar a fost nevoit să demisioneze de la conducerea ASF, din arest, acolo unde a fost plasat prin probe fabricate de DNA-instituție aflată sub protocol cu SRI. În cartea lansată public la BCU, Rușanu povestește experiența prin care a trecut. Prin urmare, prima mea explicație a fost legată de faptul că Iohannis a ales BCU pentru a își manifesta în continuare disprețul față de cei abuzați de justiția aflată în lanțul SRI și pentru a arăta că dacă el prețuiește ceva, acel ceva este LANȚUL.
A doua explicație pentru această alegere, a fost legată de proximitate și SIGURANȚĂ. Probabil că Iohannis s-a simțit în Siguranță în BCU aflată în proximitatea fostului sediu al Securității, Direcția V, de lângă BCU, arătând astfel pe lângă dispreț față de cei abuzați și o dorință mare de siguranță și securitate. Iar a treia explicație o ofer ACUM, pe baza unui articol publicat de ancheteonline în 15 octombrie 2014 (și republicat în 15 ianuarie 2017 (de ziua lui Mihai Eminescu). Articolul arată că în spațiul din Balcescu 29 (,,a șasea casă eliminată” din portofoliul imobiliar al familiei Iohannis – respectiv imobilul obținut prin fraudă), funcționa Librăria Mihai Eminescu. Arată ancheteonline că în 15 ianuarie 2000 (fix la aniversarea a 150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu), familia Iohannis a EVACUAT librăria Eminescu din imobilul pe care îl obținuse prin fraudă, pentru a face loc ulterior băncii Raiffeisen Bank, de la care a obținut peste 300.000 de Euro, din chirii pentru un imobil obținut prin fals, sumă din care și-a cumpărat și aproape întreg portofoliul de ,,celelalte 5 case”. Iohannis nu a returnat NICIODATĂ sumele obținute din chiriile încasate nelegal atâta timp cât imobilul a fost obținut prin fraudarea testamentului dare are încă în memorie faptul că el și doamna Carmen au evacuat librăria MIhai Eminescu din acest imobil, pentru bani, în urmă cu aproape 20 de ani. Aceasta poate fi a treia explicație pentru care Iohannis încearcă să pară un apărător al culturii fiind in fapt un adversar mercantil al ei, explicație care se adaugă celorlalte două motive: dispreț și siguranță/securitate.
Este esențial să cunoașteți că în procesul prin care a încercat să mențină ,,imobilul 6, eliminat” și obținut prin frauda, familia Iohannis a fost apărată de firma fostului lucrător al Securității și infiltrat turnător al aceleiași Securității în înschisoarea de la Aiud, Gheorghe Mușat, Iohannis neiertând vreodată justiției faptul că l-a deposedat de fructul infracțiunii – imobilul obținut prin fraudă și care a stat la baza averii sale imobiliare, deși până acum a scăpat cu banii neatinși prin complicitatea altor instituții ale statului (majoritatea aflate sub protocol). Despre acea decizie istorică (a instanței din Brașov reconfirmată de cea din Pitești) prin care justiția a luat casa obținută prin fraudă celor care l-a ales pe Gheorghe Mușat ca apărător (Iohannis și doamna) am scris în urmă cu aproape 3 ani, în 22 februarie 2017, aici și merită să citiți/recitiți:
Anchete
Revanșa simbolică de la vârful CSM: Cristina Chiriac, prima întâlnire cu „opozanții” din Secția pentru procurori
Noul Procuror General al României a debutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, stând umăr la umăr cu vicepreședintele Bogdan Staicu, cel care i-a avizat negativ numirea la conducerea Ministerului Public.
La doar 24 de ore de la preluarea oficială a mandatului de Procuror General, Cristina Chiriac și-a făcut intrarea în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dincolo de ordinea de zi tehnică a ședinței, care a vizat reînvestirea judecătoarei ICCJ Simona Marcu la cârma Institutului Național al Magistraturii (INM), miza nevăzută a fost una de ordin diplomatic și de putere. Publicația Lumea Justiției a catalogat momentul drept o „întâlnire de gradul zero”, marcând prima interacțiune oficială a șefei PICCJ cu magistrații care s-au opus public ascensiunii sale.
Sub semnul „avizului negativ”: O vecinătate incomodă
Atmosfera din sala de plen a fost marcată de o ironie a sorții pe care observatorii sistemului judiciar nu au putut-o ignora. Cristina Chiriac s-a așezat la masa discuțiilor chiar lângă vicepreședintele CSM, Bogdan Staicu, unul dintre principalii săi adversari ideologici din timpul procesului de selecție.
Conform analizei publicate de Lumea Justiției, șefa Ministerului Public s-a aflat față în față cu întregul bloc de rezistență din Secția pentru procurori — format din Bogdan Staicu, Daniel Horodniceanu, Claudiu Sandu, Emilia Ion și Cătălina Sîntion. Aceștia sunt membrii care, prin votul lor, au încercat să blocheze numirea lui Chiriac, oferindu-i un aviz negativ care, în final, s-a dovedit a fi doar un obstacol simbolic depășit de decizia politică.
Tăcere strategică și curtoazie de fațadă
Deși revenită în Consiliu „pe cai mari”, din postura de șefă a tuturor procurorilor din România, Cristina Chiriac a ales o strategie a moderației. Pe parcursul ședinței, aceasta nu a avut nicio intervenție publică, preferând să observe dinamica forțelor dintr-un sistem care, cel puțin la nivel declarativ, trebuie să colaboreze pentru buna funcționare a justiției.
În timp ce în spațiul public nu au răzbătut semne de animozitate directă, tensiunea subiacentă rămâne un subiect de speculație pentru mediul juridic. Sursa citată notează că, în ciuda istoricului conflictual legat de avizarea sa, Chiriac a afișat o prezență „agreabilă vizual”, contrastând cu rigiditatea pozițiilor exprimate anterior în cadrul Secției pentru procurori.
Ministerul Public, sub o nouă eră a coabitării forțate
Prezența Cristinei Chiriac în CSM marchează începutul unei perioade complicate de coabitare. Este un test de maturitate pentru instituție: pe de o parte, o șefă de Parchet General care a demonstrat că poate trece peste vetoul colegilor săi, iar pe de altă parte, o Secție de procurori care trebuie să lucreze acum cu persoana căreia i-a contestat competența sau viziunea.
Rămâne de văzut dacă această „pace de fațadă” surprinsă de jurnaliști se va traduce într-o colaborare instituțională reală sau dacă ședințele viitoare vor scoate la iveală fisuri adânci într-un sistem și așa măcinat de orgolii și viziuni divergente. (Irinel I.).
Anchete
Verdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
Într-o mișcare ce reaprinde controversele în jurul unuia dintre cei mai vocali magistrați din sistem, Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis o manevră procedurală neașteptată. Deși ieri, 15 aprilie 2026, era așteptată o pronunțare definitivă în dosarul procurorului militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, verdictul a fost suspendat printr-o repunere pe rol a cauzei.
Manevra de ultim moment: Cererea care a blocat decizia CSM
Potrivit informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, completul de judecată disciplinară ar fi trebuit să tranșeze miercuri dosarul nr. 14/P/2023. Cu toate acestea, magistrații din CSM au decis să redeschidă dezbaterile pentru a pune în discuția părților elementele invocate de procurorul Pîrlog într-o cerere depusă chiar în ajunul pronunțării, pe 14 aprilie.
Prin această decizie, surpriză pentru observatorii sistemului judiciar, următorul termen de judecată a fost fixat abia pentru data de 27 mai 2026. Această amânare prelungește starea de incertitudine juridică asupra acțiunilor procurorului militar, oferindu-i acestuia o nouă fereastră de apărare.
Acuzațiile Inspecției Judiciare: Sfidarea ordinelor ierarhice sub lupă
Miezul acestui dosar, instrumentat de Inspecția Judiciară, vizează o abatere disciplinară prevăzută de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Mai exact, Bogdan Pîrlog este cercetat sub aspectul săvârșirii abaterii prevăzute la art. 271 lit. f, care sancționează „nerespectarea de către procuror a dispozițiilor procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea”.
Cazul ridică semne de întrebare asupra disciplinei în cadrul parchetelor militare și asupra modului în care ordinele administrative sunt interpretate sau ignorate. Dacă acuzațiile se confirmă, procurorul riscă sancțiuni care pot merge de la avertisment până la excluderea din magistratură, într-un context în care activitatea sa a fost marcată constant de conflicte cu vârful ierarhiei judiciare.
Suspans prelungit până în pragul vacanței judiciare
Modul în care este gestionat calendarul procesual a atras comentarii acide în spațiul public. Jurnaliștii de la Lumea Justiției notează, sub o notă ironică, faptul că amânarea până la finalul lunii mai ar putea împinge o eventuală sentință spre toamnă, protejând astfel programul estival al magistratului.
Indiferent dacă rezultatul final va fi o sancțiune dură sau o „spălare” a imaginii procurorului, miza rămâne uriașă pentru autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii. Până la termenul din 27 mai, dosarul Pîrlog rămâne o pată de incertitudine pe agenda Secției pentru procurori, într-un an în care integritatea și subordonarea legală sunt teme centrale în justiția română. (Irinel I.).
Anchete
O nouă eră la vârful marilor parchete: Schimbarea de gardă care a aruncat în aer liniștea taberei #rezist
Miercuri, 15 aprilie 2026, marchează un punct de cotitură în arhitectura Justiției din România. În timp ce noii lideri ai parchetelor își preiau oficial mandatele, scena politică este zguduită de un val de nemulțumire radicală, vizându-l direct pe președintele Nicușor Dan, considerat acum „persona non-grata” de către foștii săi aliați.
„Marea instalare”: Numele care vor decide cursul dosarelor grele
Începând de astăzi, mecanismele de forță ale Justiției române funcționează sub o nouă comandă. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, ziua de 15 aprilie a devenit un reper de maximă importanță prin intrarea „în pâine” a noilor șefi care vor coordona activitatea Ministerului Public, a DNA și a DIICOT.
Lista celor care au preluat frâiele celor mai influente instituții de parchet îi include pe:
- Cristina Chiriac – Procuror General al României;
- Viorel Cerbu – Procuror-șef al DNA;
- Marius Ionel Ștefan – Procuror-șef adjunct al DNA;
- Codrin Horațiu Miron – Procuror-șef al DIICOT;
- Alex Florența – Procuror-șef adjunct al DIICOT.
Această configurație vine după o perioadă de dezbateri intense și tentative de blocaj, unele dintre figuri, precum Cristina Chiriac sau Alex Florența, fiind ținte predilecte ale unor campanii virulente de contestare din partea grupărilor civice și politice.
Nicușor Dan, sub tirul acuzațiilor de „trădare”: Furia grupării #rezist-USR
Reacțiile la aceste numiri nu s-au lăsat așteptate, transformând ziua de miercuri într-un moment de criză pentru tabăra #rezist-USR. Publicația Lumea Justiției subliniază faptul că entuziasmul de altădată pentru actualul șef al statului, Nicușor Dan, s-a evaporat complet, acesta fiind acum ținta unor accese de furie și injurături din partea propriului bazin electoral.
Miza acestei rupturi profunde este reprezentată de eșecul activiștilor de a stopa ascensiunea noilor procurori în funcții cheie. Pentru mulți dintre adepții curentului #rezist, semnătura președintelui pe decretele de numire a fost percepută ca un act de trădare, consolidând imaginea acestuia de lider care a abandonat agenda radicală în favoarea unei stabilități instituționale negociate.
Calendarul „zilelor triste” continuă: Urmează noi mutări strategice în luna iunie
Deși tabloul noii conduceri este aproape complet, calendarul schimbărilor nu se oprește aici. Absența unor nume sonore, precum Marius Voineag sau Marinela Mincă, din lista instalărilor de astăzi are o explicație procedurală simplă, dar cu implicații politice viitoare.
Conform surselor citate de Lumea Justiției, Marius Voineag își va prelua mandatul de adjunct la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), iar Marinela Mincă va ocupa postul de adjunctă la DNA începând cu data de 30 iunie 2026. Această dată se anunță deja a fi un nou moment de tensiune maximă pentru opoziția de stradă, prelungind agonia unei grupări care se vede tot mai deconectată de pârghiile decizionale din sistemul judiciar. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 13 oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 5 zileEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Featuredacum 5 zileSfidare absolută în Noaptea de Înviere: Un tânăr din Caransebeș a fost prins de două ori la volan, deși avea permisul suspendat
-
Exclusivacum 5 zileMILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!
-
Ancheteacum 5 zileSecunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
-
Exclusivacum 3 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Featuredacum 5 zileRevoluție digitală la vârful spionajului american: DIA abandonează birocrația pentru o Inteligență Artificială de „viteză maximă”



