Connect with us

Actualitate

1 DECEMBRIE. Istoricul Bogdan Bucur: „Proiectul Unirii Republicii Moldova cu România există la nivel de emoție națională”/ Care sunt provocările geopolitice ale proiectului unionist și ce roluri ”joacă” NATO, UE și Rusia

Publicat

pe

De Ziua Națională, România din 2020 nu este România din 1918, dar România din 2020 este cea mai apropiată formulă posibilă de momentul 1918, exceptând nordul Bucovinei și Basarabia. Nostalgia Marii Uniri și un posibil proiect politic al unirii cu Republica Moldova, dorit de aproape trei sferturi dintre români, rămâne însă, în acest moment, la nivel emoțional și de discurs teoretic. GÂNDUL.RO a propus o dezbatere pe tema etapelor pe care ar trebui să le parcurgem în direcția unui proiect al României Mari, iar istoricul Bogdan Bucur, lector universitar la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA București, ne-a dezvăluit care sunt provocările de ordin economic, politic, social și geopolitic ale unui „proiect curajos” care, până acum, nu a trecut în discursul public al politicienilor de nivelul declarațiilor emoțional- patriotice, pentru a fi ancorat într-o dezbatere pragmatică și aplicată.

Recenta victoriei a Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din Republica Moldova anunță o apropiere de Uniunea Europeană și de valorile europene, dar aceasta este doar o premisă necesară, nu și suficientă pentru a deschide un subiect cu atâtea implicații geopolitice.

”Mesajul meu e de optimism moderat: facem demersuri de a ajuta Republica Moldova, avem idealuri comune, evident Basarabia e România, ca să citez un slogan celebru, un slogan de pe toate zidurile publice. Dar ca Basarabia să devină o parte a României mai sunt de făcut o serie de pași importanți”

Istoricul Bogdan Bucur

Proiectul politic care a fost România Mare a fost un proiect politic de succes, spune autorul Cărții de aur a Centenarului Marii Uniri, un best seller în România și în Republica Moldova. Cartea acoperă implicarea României în Primul Război Mondial, inclusiv opiniile divergente față de alegerea pe care conducerea statului de la acel moment a avut-o, dar și modul în care politicienii vremii au gestionat provocările administrative ale Marii Uniri.

Anul acesta pe, 27 martie, s-au împlinit 102 ani de la Unirea Basarabiei cu România, consfințită la finalul Marelui Război. Din nefericire, istoria a consemnat existența, sub un singur stat, a celor două teritorii separate de Prut, timp de doar 22 de ani, la 28 iunie 1940, un ultimatum al guvernului sovietic care urmărea punerea în aplicare a pactului Hitler-Stalin fiind adresat României și consemnând cedarea Basarabiei către Uniunea Sovietică.

Basarabia a făcut parte din Moldova istorică până în anul 1812, când teritoriul dintre Prut și Nistru a ajuns în graniţele Imperiului Ţarist, în contextul războaielor dintre ruși și otomani. Românii basarabeni au fost victimele unui proces foarte dur de deznaţionalizare – a fost interzisă folosirea limbii române în școală și administraţie, iar orașele au fost colonizate cu populaţie rusească.

Istoricul Bogdan Bucur vorbește despre o abordare pragmatică a relației dintre România și Republica Moldova

Astfel, în contextul unei istorii recente traumatice și al unui prezent complicat din punct de vedere socio-politic, geopolitic, dar și economic, istoricul Bogdan Bucur, vorbește, într-un interviu acordat GÂNDUL.RO,  despre o abordare pragmatică a relației dintre România și Republica Moldova.

”În primul rând trebuie să existe un curent majoritar pro-unire în Republica Moldova. Doi: trebuie să existe niște eforturi susținute din punct de vedere geopolitic, european și economic din partea României în direcția Republicii Moldova. România trebuie să facă demersuri semnificative și vizibile prin care să sprijine și să susțină Republica Moldova (…) România nu are în acest moment interese economice masive în Republica Moldova, nu avem un centru regional românesc de afaceri la Chișinău, nu avem autostradă Iași – Chișinău și așa mai departe. Primele demersuri semnificative ar trebui demarate în plan economic. (…) Trebuie luat în calcul și efortul bugetar pe care ar trebui să îl facă România pentru Unire (…) Republica Moldova e o țară aproape federală, în timp ce România are o organizare centralizată după model francez. Astfel, inclusiv la nivelul modului în care funcționează aparatul politic și administrativ există discrepanțe. (…) Unirea înseamnă intrarea Republicii Moldova în NATO, deci o vulnerabilitate crescută pentru Rusia. Din punct de vedere geopolitic, unirea poate fi făcută cu câteva condiții, printre care o negociere prealabilă cu Rusia, care să agreeze formal”, spune istoricul Bogdan Bucur.

Proiectul unirii României cu Republica Moldova va face primul pas serios în momentul în care vom avea un singur minister unificat (spre exemplu Ministerul comun al Culturii Naționale sau Ministerul comun al Educației Naționale), explică istoricul, sau o singură problemă care să fie gestionată în comun, în domeniul sportului, al culturii sau al oricărui alt domeniu-cheie în plan social.

„Când o astfel de problemă va fi gestionată bine în comun de cele două state pot să cred că unirea politică are o șansă”, se pronunță Bogdan Bucur.

Bogdan Bucur: Un alt aspect important este ca Republica Moldova să-și dorească unirea

„Din punctul meu de vedere, a discuta despre unirea dintre două țări în orice context internațional și la orice moment pe care l-am alege din istorie este o chestiune complicată.

Mă voi referi, într-o primă etapă, la aspectul economic. Spre exemplu, ne putem referi la regiunea Chișinău, cea mai prosperă din Republica Moldova, care echivalează cu aproximativ o jumătate din economia țării. Dacă am integra această regiune în România, ea s-ar încadra, în funcție de diferiți indicatori de evaluare economică, la nivelul județelor din țara noastră de pe locurile 8 și 16. În această situație, la fel ca atunci când vorbim despre o căsătorie, evaluăm o serie de compatibilități, printre care și zestrea cu care contribuie fiecare la prosperitatea viitoarei familii.

În această cheie, Republica Moldova ar echivala, din punct de vedere economic, cu două județe – unul mai prosper și unul mai din coada clasamentului. Ca exemplu, acestea ar putea fi Constanța și Vâlcea. Sau Dolj și Alba.

Un alt aspect important este ca Republica Moldova să-și dorească unirea. Din punctul meu de vedere, acest tip de discurs unionist ar trebui să fie bazat pe o voință politică explicită din partea ambelor părți. Voi relua metafora cu căsătoria, în sensul în care atunci când un domn curtează o doamnă, ar trebui să se asigure că ea își dorește acest lucru. Altfel, insistența poate fi interpretată ca agresiune. În acest moment, nu avem o expresie suficient de puternică a dorinței de unire din partea Republicii Moldova”, spune Bogdan Bucur.

Opțiunea populației din Republica Moldova pentru unirea cu România atinge un scor de 30%, în timp ce românii vor unirea în proporție de 74%

Bogdan Bucur explică faptul că, pentru a înțelege ce se întâmplă peste Prut, este necesar să avem în vedere multi-etnicitatea populației.

”Există o populație etnic bulgară, etnic poloneză, etnic găgăuză, etnic rusească, etnic ucraineană și așa mai departe. Una peste alta, opțiunea populației din Republica Moldova pentru unirea cu România atinge un scor de 30%, în unele sondaje de până la 40% (n.red. – ultimul sondaj pe acest subiect, efectuat de Barometrul Electoral în septembrie 2020 relevă că 30,4% din cetățenii R. Moldova își doresc unirea, în timp ce 74% dintre cetățenii români s-au pronunțat pentru unire, conform unui studiu din 2018 al Biroului de Cercetări Sociale). Avem așadar un potențial public maximal pentru ideea de unire a Republicii Moldova cu România de circa 30%”, explică istoricul.

Autorul Cărții de aur a Centenarului Marii Uniri: ”Am avut recent o surpriză destul de tristă: cei doi candidați la prezidențialele din Republica Moldova care au mizat pe un discurs unionist au avut scoruri incredibil de mici”

”O altă discuție ar fi în ce măsură reușesc partidele politice de peste Prut să adune, să coaguleze acest public cu aspirații unioniste. Iar noi am avut recent o surpriză destul de tristă: cei doi candidați ai formațiunilor politice care au mizat pe un discurs unionist au avut scoruri incredibil de mici. Spre exemplu, prietenul meu Octavian Țîcu, istoric și unionist convins, unul din candidații pro-unire la președinția Republicii Moldova și președintele Partidului pentru Unitatea Națională (PUN), a obținut 2% din voturi la scrutinul din această toamnă.

Octavian Țîcu îmi este apropiat și a fost, în 2018, la lansarea volumului Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri, care este best-seller în România și în Republica Moldova. Ce vreau să scot în evidență: discursul unionist, chiar și din partea unui patriot cu CV ireproșabil, nu are priză la electoratul basarabean. Astfel, partidele vădit unioniste ca mesaj politic, nu aduc voturi. Doamna Maia Sandu, care este un politician pro-european, nu se opune unirii sub aspectul discursului, dar nu se bazează la nivel politic pe acest discurs și a câștigat alegerile prezidențiale”, spune Bogdan Bucur.

Așadar, a discuta din perspectiva României despre unirea cu Republica Moldova, în lipsa altor elemente, pare o „năstrușnicie politică și o abordare lipsită de înțelepciune” în perspectiva istoricului.

„Primele demersuri semnificative pentru unire ar trebui demarate în plan economic, inclusiv în ce privește calculul efortului bugetar al României”

În ultima vreme, România a investit în construcția de grădinițe și de diferite tipuri de edificii școlare în Republica Moldova, iar în contextul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire a renovat, pe banii Guvernului de la București, câteva dintre edificiile din Chișinău, printre care Teatrul Național, Sala cu Orgă și alte instituții de cultură din capitala Republicii Moldova, precizează Bogdan Bucur.

Dar este insuficient, mai spune istoricul.

„România nu are în acest moment interese economice masive în Republica Moldova, nu avem centru regional românesc de afaceri la Chișinău, nu avem autostradă Iași – Chișinău și așa mai departe. Primele demersuri semnificative ar trebui demarate în plan economic. Dar nu ne putem permite, pentru că noi nu avem acum nici măcar autostradă care să lege Moldova de Țara Românească. Vorbim de 20 de ani de autostrada Transilvania, iar în ce privește cea București – Brașov construim cu viteza melcului. În acest context, o autostradă Iași – Chișinău ar putea părea în acest moment o propunere deplasată.

Așadar, intențiile unioniste sunt una, iar transpunerea în realitate este mult mai dificil și complicat de realizat”, explică istoricul.

Trebuie luat în calcul și efortul bugetar pe care ar trebui să îl facă România pentru Unire. Spre exemplu, pensionarii și bugetarii Republicii Moldova ar deveni pensionarii și bugetarii României. Salariile lor ar trebui recalculate, și aici ne referim la tot sistemul: judecători, judecătorii Înaltei Curți, Poliție, Armată, funcționari, demnitari și așa mai departe.

”Din câte știu, România nu a făcut calcule în privința costurilor reale, actuale, ale unirii cu Republica Moldova. Cât ar însemna de pildă pentru România să mute granița pe Nistru. Să plătească salariile generalilor moldoveni la nivelul salariilor generalilor români NATO. Să includă generalii Republicii Moldova printre generalii NATO. Și aici vorbim de nume cu rezonanțe rusești. Cum e normal, cum e viața. Vorbim, iar, despre instituții de securitate națională, servicii de informații, Minister de Interne și așa mai departe. Cum înglobăm acest personal? Sau ce facem cu aparatul de stat al Republicii Moldova? Sau cu funcționarii publici, cu parlamentarii moldoveni? Plătim pensii speciale pentru funcționarii publici parlamentari din Republica Moldova?”, explică Bogdan Bucur.

Bogdan Bucur: „Nu știu dacă avem soluții pentru problema găgăuză. Pentru problema transnistreană”

”Noi abia gestionăm problema Harghita – Covasna, unde ne confruntăm cu un discurs relativ autonomist. Așadar, la unica noastră problemă, cea a minorității maghiare, s-ar adăuga și cea a minorităților găgăuze și transnistrene. Pe care România Mare le-a gestionat prost și în perioada interbelică. Vom avea greutăți să gestionăm „dosarul” rușilor moldoveni, al ucrainenilor și așa mai departe”, spune Bogdan Bucur.

Republica Moldova e o țară aproape federală, în timp ce România are o organizare centralizată după model francez. Astfel, inclusiv la nivelul modului în care funcționează aparatul politic și administrativ există discrepanțe, precizează istoricul. Și Basarabia era așa, la momentul Marii Uniri din 1918, așa cum Bogdan Bucur a arătat în cartea sa, „Sociologia proastei guvernări în România interbelică”, în care detaliază modul în care guvernele de la București din perioada interbelică au gestionat incorect toate provinciile României.

”Și aici nu contest românismul de peste Prut, ci vorbesc despre dificultățile administrative, economice și politice ale unui proiect unionist. În concluzie, pentru a discuta despre un proiect politic de unire a Republicii Moldova cu România ar trebui ca la nivelul administrației de stat românești să existe un plan foarte bine pus la punct, cu evaluarea realistă a unor costuri economice.

Sigur, pot fi argumente de ordin emoțional, ca în cazul unui mariaj, dar, când discutăm de un proiect politic de o asemenea anvergură nu este același lucru. Aici nu sunt doi oameni. Sunt trei milioane de cetățeni. Este normal să iei în calcul considerente de natură economică dar și considerente de natură geostrategică”, explică Bogdan Bucur.

„Unirea înseamnă intrarea Republicii Moldova în NATO, deci o vulnerabilitate crescută pentru Rusia”

”Din punct de vedere geopolitic, unirea poate fi făcută cu câteva condiții: o negociere prealabilă cu Rusia, care să agreeze formal. Negociere însemnă că ambele părți cedează ceva pentru a ajunge la compromis. Or, din câte știu, nu avem nici măcar o relație atât de solidă cu Rusia încât să deschidem un dosar de negociere atât de serios. Pe de altă parte, asta ar însemna că NATO ajunge pe linia Nistrului. Adică în coasta Rusiei”, spune istoricul.

Bogdan Bucur adaugă că trebuie să luăm în calcul că România are avantajul, în ce privește problema Harghita – Covasna, că Ungaria este în UE. Și nu poate sări coarda. Dar Rusia nu e în UE. Astfel că minoritățile găgăuză, ucraineană și transnistreană ar fi mult mai greu de gestionat.

”Ce facem dacă Găgăuzia își proclamă autonomia? Am avea probleme cu Ucraina. Vorbim de cele trei județe Cahul, Bolgrad și Ismail din sudul Ucrainei, de la Gurile Dunării. Mai este nordul Bucovinei, iar acestea sunt provincii ucrainizate masiv. Un astfel de demers antrenează probleme pe care nu le putem anticipa”, explică istoricul.

”E o idee curajoasă. E drept, oamenii politici au realizat idei care la un moment dat au părut nebunești. Numai că pentru asta trebuie un plan. Or eu nu știu să avem o astfel de idee realistă, detaliată, serioasă, cu privire la un astfel de proiect. Problema unirii, în acest moment, e la nivel de emoție națională, dar ca acest proiect să devină realitate trebuie să ne asumăm rațional”

Bogdan Bucur

Bogdan Bucur: României i-ar fi extrem de greu la acest moment să gestioneze din punct de vedere diplomatic, din punct de vedere militar, din punct de vedere geostrategic și economic Unirea

În schimb, putem continua integrarea culturală, ca etape premergătoare, spune istoricul.

”Putem acorda cetățenia română într-o manieră extinsă, să acordăm burse de studiu, putem să facem multe lucruri pe care nu le facem suficient. Prezența culturală în Republica Moldova ar trebui să fie mult mai semnificativă, mai masivă. Spre exemplu, eu sunt unul dintre autorii care au pătruns pe piața moldovenească, cu volumul „Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri”, și am vizitat librăriile din Chișinău, unde nu sunt foarte multe cărți românești. Este o problemă din punct de vedere editorial, în sensul în care la nivelul anului 2018 editurile din România plăteau taxe vamale ca să aducă în Republica Moldova cărți.

Mi s-a explicat foarte clar că aveau o problemă în a aduce cărți în librăriile de peste Prut și această problemă era generată de taxele vamale, fiind vorba de spațiul din afara UE.

„Câtă vreme nu avem o prezență culturală masivă în Republica Moldova nu putem vorbi de pasul următor”

Important este că, și așa, în aceste condiții, România face pași importanți spre Republica Moldova față de momentul 1989.

”În primul rând, România trebuie să facă mai mult pentru ea însăși. În momentul în care va deveni mai puternică, mai robustă, mai bine poziționată din punct de vedere diplomatic și geopolitic, atunci va deveni mult mai atractivă pentru Republica Moldova. În momentul în care promovăm elemente semianalfabete sau analfabete funcțional în administrația centrală și locală, când irosim într-o manieră inacceptabilă bugetul pus la dispoziție de UE, când nu reușim să utilizăm oportunitățile financiare ale statutului de membru UE, nu ne putem pune problema dacă putem face pașii necesari pentru a merge către o posibile unire”, explică Bogdan Bucur.

”Secretul constă nu atât în a face ceva mai mult în direcția unirii cu Republica Moldova, ci în a face ceva mai mult pentru România”

”Iar asta, a face mai mult pentru România, însemnă să ne guvernăm mai bine decât până acum. E vorba de o mai bună poziționare pe scena politică internațională. Nimeni nu ne-a forțat să avem sute de analfabeți în funcții publice, nimeni nu ne-a forțat să avem o reprezentare ridicolă în Parlament sau să promovăm oameni care nu au nicio calificare și ajung la conducerea unor agenții guvernamentale, ci aceste lucruri țin de incompetența și de corupția noastră. Mesajul meu e de optimism moderat: facem demersuri de a ajuta Republica Moldova, avem idealuri comune, evident Basarabia e România, ca să citez un slogan celebru, un slogan de pe toate zidurile publice dar ca Basarabia să devină o parte a României mai sunt de făcut o serie de pași importanți”

Bogdan Bucur

Actualitate

Ce se întâmplă după rambursarea integrală a unei linii de credit IFN

Publicat

pe

Ce se întâmplă după rambursarea integrală a unei linii de credit IFN

Rambursarea integrală a unui împrumut acordat de o instituție financiară nebancară nu înseamnă întotdeauna și închiderea contractului de credit. În cazul liniilor de credit revolving, consumatorul poate ajunge să nu mai aibă nicio datorie, însă contractul să rămână activ, iar suma rambursată să poată fi utilizată din nou.

Această diferență a fost documentată în urma unor teste în care au fost contractate și rambursate efectiv credite de la mai multe instituții financiare nebancare din România.

Experiențele prezentate de site-ul debitorul.ro arată că închiderea unei linii de credit poate necesita o procedură separată, chiar dacă împrumutul a fost achitat integral și soldul datorat a ajuns la zero.

Rambursarea datoriei nu închide întotdeauna contractul

Un exemplu documentat este cel al unei linii de credit în valoare de 4.500 de lei, din care au fost utilizați efectiv numai 500 de lei.

După rambursarea împrumutului, creditorul a transmis inițial un document care confirma închiderea tranșei de 500 de lei. Documentul nu atesta însă și încetarea contractului aferent liniei de credit de 4.500 de lei.

Pentru închiderea definitivă, a fost necesară o solicitare suplimentară, în urma căreia instituția financiară a emis o a doua confirmare, referitoare explicit la linia de credit.

O situație similară a fost întâlnită în cazul unui împrumut de 700 de lei, rambursat integral a doua zi după acordare. Deși creditorul confirmase restituirea banilor, linia de credit nu fusese închisă definitiv.

Solicitarea de încetare a contractului a fost transmisă ulterior, iar creditorul a confirmat închiderea pe 2 noiembrie 2026. A doua zi, actualizarea a putut fi verificată și în evidențele Biroului de Credit.

De ce rămâne activă o linie de credit după rambursare

Spre deosebire de un împrumut clasic, acordat pentru o perioadă determinată și cu o scadență stabilită, o linie de credit revolving permite, în condițiile contractului, reutilizarea sumelor rambursate.

Prin urmare, achitarea datoriei poate avea ca efect refacerea limitei disponibile, fără ca relația contractuală să înceteze automat.

Într-un alt test, după rambursarea integrală a celor 500 de lei utilizați, aceeași sumă a redevenit disponibilă pentru o nouă retragere. Linia de credit a rămas activă până când a fost solicitată separat închiderea acesteia.

Acest mecanism nu reprezintă, în sine, o neregulă. El face parte din funcționarea produsului financiar, însă poate crea confuzii atunci când consumatorul consideră că efectuarea ultimei plăți echivalează cu încetarea contractului.

Ce documente trebuie verificate

Experiențele documentate evidențiază importanța diferenței dintre confirmarea unei plăți, adeverința de achitare integrală și documentul care atestă închiderea definitivă a liniei de credit.

Un sold zero confirmă că nu mai există o sumă de rambursat la acel moment, dar nu dovedește neapărat încetarea contractului.

Consumatorii care nu mai doresc să utilizeze o linie de credit trebuie să verifice procedura de închidere prevăzută în contract și să solicite, atunci când este necesar, confirmarea scrisă a încetării acestuia.

Verificarea ulterioară a informațiilor raportate în Biroul de Credit poate oferi date suplimentare despre situația împrumutului, fără să înlocuiască însă documentul emis de creditor.

Testele arată că administrarea unui credit nu se încheie întotdeauna în momentul ultimei plăți. Pentru o închidere definitivă, este important ca atât obligațiile de plată, cât și situația contractuală să fie clarificate.

Citeste in continuare

Actualitate

Tablă cutată: când este potrivită și ce trebuie să urmărești când o alegi

Publicat

pe

Tabla cutată este o soluție practică pentru numeroase lucrări de construcție și amenajare, de la acoperirea garajelor și magaziilor până la realizarea gardurilor sau placarea anexelor. Datorită greutății reduse, este ușor de manipulat și permite acoperirea rapidă a suprafețelor mari. Pentru un rezultat rezistent și durabil, este important să alegi profilul potrivit și să acorzi atenție structurii de susținere și montajului.

Nu alege tabla doar în funcție de culoare sau preț. Verifică panta acoperișului, distanța dintre pane ori șipci, expunerea la vânt și zăpadă, precum și tipul de protecție al foii. Următorii pași te ajută să compari corect variantele disponibile.

1. Ce este tabla cutată și de ce contează forma profilului?

Tabla cutată este o foaie de oțel profilată, de regulă zincată sau prevopsită. Cutele trapezoidale ori ondulate cresc rigiditatea materialului față de o tablă plană cu aceeași grosime. Astfel, foaia poate susține mai bine încărcările dintre punctele de sprijin.

Denumiri precum T8, T18 sau T35 indică, de obicei, înălțimea cutei, exprimată în milimetri. Un profil jos se potrivește pentru garduri, fațade sau plafoane. Profilele medii și înalte răspund mai bine cerințelor unui acoperiș de anexă, ale unei hale sau ale unui depozit, unde distanțele dintre pane sunt mai mari.

Compară profilul cu structura existentă. O cută mai înaltă nu rezolvă automat orice problemă dacă foaia este prea subțire sau panelele sunt montate la distanțe prea mari.

2. Unde poți folosi tabla cutată?

Tabla cutată este potrivită pentru diverse construcții și amenajări, în special acolo unde nu este necesară o învelitoare cu proprietăți de izolare termică. Printre cele mai frecvente utilizări se numără:

  • magazii, garaje, șoproane, carporturi și foișoare;
  • ateliere, depozite și adăposturi agricole;
  • garduri și împrejmuiri opace;
  • placări pentru pereți exteriori sau compartimentări;
  • acoperișuri de anexe, dacă respecți panta minimă indicată de producător.

În cazul unei locuințe sau al unui spațiu încălzit, tabla cutată trebuie să facă parte dintr-un sistem de acoperiș care asigură și izolarea termică și fonică. În funcție de structura acoperișului, acesta poate include o membrană anticondens, un spațiu de ventilare, termoizolație și o barieră de vapori pe partea interioară. Dacă acoperișul are o formă complexă, cu mai multe dolii, coșuri sau ferestre de mansardă, consultă un proiectant pentru stabilirea soluției potrivite.

3. Cum alegi grosimea tablei cutate în funcție de proiect?

Grosimea foii influențează rigiditatea și comportarea la montaj. Pentru garduri, placări sau anexe cu reazeme dese, poți analiza variante precum tabla cutată 0,4 de la MatHaus. Înainte de comandă, verifică întotdeauna fișa produsului și recomandările privind distanțele dintre elementele de susținere.

Pentru acoperișurile expuse la zăpadă sau vânt puternic, grosimea și profilul tablei trebuie alese în funcție de condițiile climatice din zonă și de structura de susținere. De exemplu, un garaj construit într-o zonă de deal poate avea cerințe diferite față de o copertină amplasată într-o curte ferită de vânt. Proiectantul trebuie să țină cont de aceste aspecte și să stabilească soluția potrivită pentru fiecare construcție.

Verifică și lățimea utilă, nu doar lățimea totală. Lățimea utilă arată suprafața pe care o acoperă efectiv fiecare foaie după suprapunere.

4. Cum previi infiltrațiile prin montarea corectă a tablei cutate?

Respectă panta minimă recomandată pentru profilul ales. La pante mici, apa se evacuează mai lent, iar suprapunerile cer atenție suplimentară. Folosește benzi de etanșare compatibile acolo unde producătorul le indică și montează accesoriile de acoperiș: coamă, sorturi, dolii și închideri laterale.

Urmează câteva reguli simple pe șantier:

  • verifică planeitatea șipcilor, a panelor sau a traverselor;
  • fixează foile cu șuruburi autoforante prevăzute cu garnitură;
  • nu strânge excesiv șuruburile, deoarece garnitura se poate deforma;
  • taie tabla cu foarfeci de tablă sau cu unelte recomandate;
  • evită discul abraziv, fiindcă scânteile pot afecta stratul protector.

Poartă mănuși, încălțăminte aderentă și echipament împotriva căderii la lucrările pe acoperiș. Foile au muchii tăioase, iar vântul le poate destabiliza în timpul manipulării.

5. Protecția împotriva coroziunii și întreținerea tablei cutate

Oțelul zincat are protecție împotriva coroziunii, iar tabla prevopsită adaugă un strat de finisaj și opțiuni de culoare. Inspectează foile la recepție. Zgârieturile adânci, marginile deteriorate sau deformările pot crea probleme după montaj.

Cere declarația de performanță și verifică marcajul CE, documente necesare pentru materialele de construcții comercializate în România. Pentru hale, acoperișuri mari și lucrări care necesită autorizație, respectă proiectul tehnic și cerințele legale aplicabile.

După iarnă sau după furtuni, curăță jgheaburile, controlează șuruburile și urmărește starea garniturilor. Repară rapid zgârieturile cu produse compatibile cu finisajul. Colectează resturile rezultate la tăiere separat și predă-le prin sistemele locale care acceptă deșeuri metalice.

 

Tabla cutată este potrivită pentru numeroase proiecte de construcție, de la garduri și anexe până la acoperișuri de diferite dimensiuni. Pentru a alege varianta potrivită, ține cont de grosimea foii, înălțimea profilului, condițiile climatice și structura de susținere. Verifică specificațiile producătorului și respectă recomandările de montaj, astfel încât să obții o construcție rezistentă, cu un aspect plăcut și o durată de viață cât mai mare.

Citeste in continuare

Actualitate

Escaladare la granița estică: Estonia acuză Rusia de sabotaj asupra industriei de apărare și închide punctele de trecere a frontierei

Publicat

pe

De

Autoritățile de la Tallinn au pus în alertă maximă securitatea europeană, după ce o tentativă de sabotaj asupra unui producător strategic de drone a fost dejucată recent. Incidentul, catalogat drept un atac direct, comandat de serviciile de informații militare ruse, a declanșat o reacție diplomatică severă, culminând cu decizia radicală de a închide toate punctele de trecere a frontierei cu Federația Rusă.

Tentativă de sabotaj în inima industriei de drone

În noaptea de 14 noiembrie, sediul companiei Threod Systems — un jucător esențial în producția de drone de recunoaștere și ghidaj pentru artilerie — a fost ținta unei acțiuni violente. Atacatorii au încercat să provoace o explozie și să incendieze clădirea. Datorită măsurilor de securitate consolidate, daunele au fost limitate, linia de producție a rămas neafectată, iar personalul a fost în siguranță. În urma intervenției rapide a forțelor de ordine, opt suspecți au fost deja reținuți.

Un nou episod în „războiul hibrid” împotriva Europei

Incidentul nu este privit ca un act izolat, ci ca parte integrantă a unei strategii de destabilizare de amploare. Oficialii estoni au catalogat acțiunea drept o piesă în angrenajul unui „război hibrid” dus de Moscova împotriva Europei, având drept scop diminuarea sprijinului acordat Ucrainei. Mesajul Tallinnului a fost unul categoric: autoritățile nu se vor lăsa intimidate, iar cetățenii au fost avertizați cu privire la riscurile majore la care se expun dacă acceptă oferte suspecte din partea unor entități ruse.

Răspuns diplomatic dur: frontiere închise

Consecințele acestui atac au fost imediate și drastice. Ministerul de Externe de la Tallinn a anunțat oficial că, începând cu data de 1 decembrie, toate punctele de trecere a frontierei dintre Estonia și Rusia vor fi închise. Autoritățile au transmis că orice tentativă de intimidare sau de subminare a securității naționale va atrage costuri directe. La rândul său, Moscova a adoptat o poziție defensivă, declarând că verifică veridicitatea informațiilor, pe care le-a catalogat drept o nouă formă de „rusofobie”.

Un tipar periculos în sectorul apărării

Această serie de incidente confirmă temerile experților privind creșterea riscurilor de sabotaj asupra companiilor europene de apărare. Nu este prima dată când industria de profil din Estonia devine țintă; în luna august, un atac similar a vizat Milrem Robotics, un alt furnizor cheie de tehnologie militară autonomă pentru Ucraina. Aceste acțiuni succesive au determinat guvernele și agențiile de securitate să lanseze apeluri urgente pentru intensificarea vigilenței și a colaborării transfrontaliere, în efortul de a contracara amenințările hibride care vizează lanțurile de aprovizionare și capacitatea de apărare a Europei.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv19 ore ago

Spiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer

Dacă mai avea cineva impresia că Justiția din România se mișcă încet, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” vine cu dovada...

Exclusiv19 ore ago

Croitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele

Există în administrația românească o tradiție sacră, aproape mistică: întâi tai panglica, dărâmi zidul și desenezi organigrama din pix, iar...

Exclusiv19 ore ago

Poliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR

În Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Arad s-a descoperit recent o nouă formă de muncă operativă sub acoperire: concursul-fantomă pentru...

Exclusiv2 zile ago

„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!

Dacă cineva mai avea vreo îndoială că la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova „școala de croitorie penală” a fostului...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie

Somn ușor, instituții! D.G.A. și D.G.I.P.I. Prahova, în comă profundă IPJ Prahova revine în „lumina reflectoarelor” ca un serial prost,...

Exclusiv2 zile ago

Avocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)

Avocatul din Cătina: de la pistolul din șanț la toga din barou. Fabrica de bani, flotanți și bolnavi „pe 4...

Exclusiv2 zile ago

MAI, ministerul „Mulgeți Armata Internă”: cum fură veteranii la diurnă după ce i-a trimis la moarte pe datorie

Veteranii, jefuiți la întoarcere: după front, urmează țeapa de la stat MAI nu se dezminte: după ce și-a trimis oamenii...

Exclusiv2 zile ago

Șoferul fără permis care a reinventat rușinosul: „Fast and Furious – varianta cu șanț și cătușe”

Când creierul e pe avarii, iar piciorul pe accelerație Potrivit Sindicatului Europol, în județul Călărași s-a mai născut un „erou”...

Exclusiv2 zile ago

Petrolul 52 – campioana Europei la plâns: „Nu ne ajută nimeni!”, dar la masa creditorilor stau cot la cot instituțiile publice

La Petrolul 52, discursul intră mereu primul pe teren. Înainte să apară mingea, gazonul sau tabela, apare refrenul: „Nu ne...

Exclusiv3 zile ago

„Apreciem că ne facem că muncim”: cum a îngropat Ministerul de Interne un ordin secret într-un cerc vicios cu ștampilă

Justiție cu frâna de mână trasă: doi ani ca să primești un „apreciem” Doi ani. Atât i-a trebuit Ministerului Afacerilor...

Exclusiv4 zile ago

M.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar

În Poliția Română s-a inventat, în sfârșit, o politică de sănătate publică: dacă îndrăznești să te îmbolnăvești, îți taie weekendurile....

Exclusiv5 zile ago

IPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei

Conducerea IPJ Prahova: cine le mai ține „palma” și „trena”? IPJ Prahova pare un serial de proastă calitate, dar cu...

Exclusiv5 zile ago

M.A.I. – Fișa postului: „Du-te la casierie după 1,5 lei și vino la sediu după o hârtie pe care ți-o puteam trimite pe mail”

Birocrația la minut: mail cu ștampilă, dar fișa postului doar la ghișeu În România anului 2026, statul digitalizat funcționează așa:...

Exclusiv5 zile ago

Tribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi

Un raport de audit de conformitate ad‑hoc al Curții de Conturi a României, Camera de Conturi Prahova, desenează un tablou...

Exclusiv6 zile ago

Ministrul care pune apa în mișcare: Florin Barbu, omul fermierilor după 1990

Sub titlul simplu, dar devastator pentru indiferența de până acum – „Dați-ne apă pe canale și restul facem noi!” –...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv