Exclusiv
DSP nu sună izolații! Ci pe Tătaru, să trimită urna!
(Preluare National – Catalin Tache):
Pe Tătaru îl interesează doar să voteze izolații!

Politizarea pandemiei de COVID în contextul organizării cu orice preț a alegerilor devine deja una grețoasă, cu fiecare zi care ne apropie de 6 decembrie. Astfel că, în timp ce președintele Klaus Iohannis dă asigurări că la Direcțiile de Sănătate Publică ”au fost unele mici probleme, dar acum totul merge perfect”, românii care au avut ghinionul să se infecteze se confruntă cu o cu totul altă realitate.
O mai fi rămas cineva la call center DSP după vizita lui Iohannis!

Una în care nu doar că nu primesc nici cel mai infim sprijin din partea vreunei autorități a statului român, în frunte cu chiar neputincioasele DSP-uri, dar mai sunt și ”vânduți” de către acestea campaniei electorale guvernamentale. Pentru că în loc să sune izolații atunci când aceștia reușesc cu greu să informeze că au fost testați ”POZITIV” pe banii lor, DSP le furnizează imediat datele la guvern, ca să îi ”racoleze” în chiar numele ministrului Nelu Tătar pentru a cere urna mobilă ca să voteze din carantină pe 6 decembrie!
1863, studiu de caz
Iar pentru ca nu cumva cineva să dezmintă o asemenea practică de-a dreptul jenantă prezentăm un studiu de caz concret. Cu un caz care, testat în privat pe 28 noiembrie a fost declarat pozitiv pe 29 noiembrie. Și cum cei de la DSP îi răspund la telefoane poate doar președintelui Klaus Iohannis, după zece ore de încercări a reușit să încarce pe site-ul DSP toate hârtiile necesare! Da, da, hârtii, foarte multe hârtii, cărora le faci poze și pe urmă le atașezi. Dar cu conștiința împăcată a îndeplinirii unei datorii cetățenești. Numai că de la DSP nu vine cu zilele nici cel mai mic semn, barem o confirmare că ai fost luat în evidență. În schimb, chiar a doua zi, de pe numărul 1863 se primește următorul mesaj : ” Stimați concetățeni, Cu ocazia alegerilor parlamentare organizate în data de 6 decembrie 2020, alegătorii care se află în carantină sau izolare, prin decizia directiei de sănătate publică, își pot exercita dreptul la vot prin intermediul urnei speciale mobile. În acest sens, alegătorii trebuie să depună o cerere la biroul electoral al secției de votare, prin intermediul unei persoane. Cu stimă, Nelu Tătaru, Ministrul Sănătății”. Cu stimă, nea Nelule, dar ai habar de mesajele astea? Și dacă da, chiar nu puteți opri această bătaie de joc a DSP-urilor?
Exclusiv
Șefi din Poliția Română, sub lupa procurorilor
Exclusiv
Jilava, pușcăria statului: Între clanuri, cadavre și caricatura justiției!
Exclusiv
IPJ Neamț, Mecca nepotismului: Justiția română, o pagină de bisericuță!
De la altar la tribunal, și de acolo, cine știe, poate direct la… pensie specială! În România anului de grație 2025, în timp ce pe ecrane se perindă povești cu justițiari și eroi, în spatele cortinei țesăturile nevăzute ale „nașilor” și „finilor” continuă să controleze destine, legi și chiar ordinea publică. O dezvăluire incendiară semnată de Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul trage un semnal de alarmă care, cel mai probabil, va fi ignorat cu eleganță de „puterile” statului. Căci, nu-i așa, ce-i o mică „încâlcătură religioasă” între polițiști, magistrați și politicieni, când e vorba de stabilitatea… scaunelor?
Cununii de aur și lanțuri de fier: Cum „nașii” au cucerit sistemul!
Nașii. Nu doar lideri spirituali, ci arhitecți ai unei rețele de influență ce eclipsează orice rețea de socializare. În cultura noastră, nașul e mai mult decât o figură; e o păpușă invizibilă care trage sforile. Și, culmea cinismului, tocmai Parlamentul, templul „democrației,” doarme în bocanci și refuză să reglementeze această „hartă relațională.” De ce? Poate pentru că, odată expusă la lumină, am înțelege brusc de ce anumite evenimente „inexplicabile” devin, de fapt, perfect logice.
Ne întrebăm, retoric, desigur: Cine sunt finii lui Despescu, figura aproape mitologică din sistem? Dar ai Ioanei Dorobanțu, „împuternicita minune” care rezistă de prin 2017? Dar Benone Matei, Mirițescu, sau celebrul „Bebe-chestorul” Georgian Drăgan? Oare au și ei câte o „cununie” care le deschide porțile succesului, indiferent de competență? Un „naș puternic” este, în România, mai valoros decât orice diplomă, orice concurs și, poate, orice lege. E un abonament VIP la influență, protecție și, de ce nu, chiar la oportunități… „ilegale.” În acest sistem, relația cu nașul nu e doar spirituală, e o tranzacție, o investiție cu dobândă garantată.
Neamț, paradisul nașilor-judecători: Justiția, o afacere de familie?
Și iată că ajungem la epicentrul seismului: IPJ Neamț! Un loc unde, conform Sindicatului Diamantul, nu doar că există relații de tip naș-fin între conducători din poliție și magistrați, dar acestea sunt… nedeclarate public! Adică, aflăm de ele doar „din întâmplare, în anumite contexte particulare, când magistratul este obligat să desconspire relația.” E ca o piesă de teatru absurd, unde actorii își dau singuri de gol rolurile ascunse. Câte alte astfel de „încâlcături” mai există, bine ascunse sub preșul birocrației, așteptând să explodeze?
Se impune o întrebare fundamentală: Are publicul dreptul să știe despre aceste relații? Răspunsul este un „DA” categoric, urlat de bunul simț! Existența unor judecători la Neamț conectați la „garda” IPJ ridică suspiciuni legitime privind imparțialitatea actului de justiție. Căci justiția nu trebuie doar făcută, ci și… văzută, fără nici măcar o umbră de îndoială. Nu cumva polițistul X poate „interveni” la magistratul Y pentru a influența procesul condus de magistratul Z? O teorie a conspirației? Nu, o realitate latentă.
Justiția nu doar se face, se și vinde: Suspendarea imparțialității la reducere!
Să luăm un exemplu concret, demn de manualele de absurd. Cazul Osoianu și Oana Dascălescu. Aceștia au semnat un ordin abuziv prin care șefii de structuri din IPJ Neamț erau puși să spioneze și să raporteze, cui altcuiva decât șefei biroului control intern, toate activitățile extraprofesionale ale polițiștilor! Un Big Brother românesc, cu iz de Securitate reîncarnată!
Și acum, să facem legăturile: soțul doamnei Oana Dascălescu este șeful Poliției Municipiului Piatra Neamț. Coman Gabriel, actualul șef IPJ Neamț, a fost coleg de generație la Academie cu Bogdan Despescu – „adevăratul ministru de interne,” după cum sugerează unii. Când autorii unei dispoziții de spionaj au în cercul lor un judecător de tribunal, un soț șef de poliție, și o „păpușă” conectată la vârful Ministerului, se pot naște oare banuieli de lipsă de imparțialitate în cercetarea unei conduite culpabile? Haideți să fim serioși! E o rețetă de cocktail toxic, nu de justiție!
Tăcerea cimitirului și răzbunarea zeilor: Cine dă in gropi, ajunge-n groapă!

Și ce face Parchetul Neamț sau Direcția Control Intern din IGPR? Ei bine, exact ce știu să facă mai bine: tac și refuză să cerceteze sesizările. O tăcere asurzitoare, un zid de indiferență care protejează sistemul de orice fisură. Un scenariu familiar, aidoma cazului interceptărilor de la IPJ Botoșani și mușamalizării sesizărilor făcute de președintele SPPC Botoșani, Corneanu. Un caz plimbat „în baza OG 27/2002” – o formulă magică ce pare să îngroape orice adevăr inconfortabil.
Dar sistemul nu se mulțumește doar cu tăcere, el lovește înapoi! Doamna Oana Dascălescu, șefa biroului cu porniri securiste, i-a dat în judecată pe Emil Pascut, pe Vitalie și pe sindicat, cerând nu mai puțin de 10.000 de euro pentru „onoarea distrusă.” Adică, cine dezvăluie abuzurile este pedepsit, iar abuzurile rămân îngropate. O tactică veche de când lumea: intimidează mesagerul, ca să nu mai auzi vestea proastă.
Vreți să știți de ce a „fugit” Canarau de Tribunalul Neamț? Nu avem certitudinea absolută, dar faptele vorbesc! La Neamț, Canarau pierdea aproape toate procesele. Cum a schimbat orașul și a ajuns la Tribunalul Bacău, a început să câștige! Ba mai mult, dosarele de suspendare și anulare a destituirilor, mutate la Tribunalul Galați, i-au adus deja victorii. Acesta nu este doar un indiciu, este un strigăt disperat că la Neamț, justiția are ochelari de cal, dar și favoritisme bine plasate.
Sistemul românesc nu e bolnav, e în comă profundă, ventilat artificial de „relații” și „cununii.” Și, cum spunea Emil Pascut, până nu scoatem la lumină aceste „încâlcături religioase,” vom trăi într-o țară unde justiția este un spectacol cu prețuri variabile, iar onestitatea, un lux pe care puțini și-l permit. Noroc că mai există „nași” dispuși să ne arate calea spre lumină… prin exemplu negativ, desigur! (Cristina T.).
-
Exclusivacum 5 zileEXCLUSIV: Abuzuri și hărțuire în Serviciul pentru Acțiuni Speciale al Poliției Capitalei – Un polițist rupe tăcerea! (I)
-
Exclusivacum 3 zileMAFIA DIPLOMATICĂ: CUM MINISTERUL DE EXTERNE A DEVENIT FEUDA „SIRENEI” ȘI A „CONSULILOR” DE PLASTIC, CU PARLAMENTUL PE POST DE TEATRU DE PĂPUȘI!
-
Exclusivacum 4 zileValentin Matei: De la imputernicitul etern la ejectatul toxic – O cronică a incompetenței cu inimioare pe Instagram
-
Exclusivacum 2 zileJilava, pușcăria statului: Între clanuri, cadavre și caricatura justiției!
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova: De la păpuși gonflabile la flori furate – Un circ al incompetenței care continuă!
-
Exclusivacum 4 zileDezastru la Academia de Poliție: Reabilitare de 8,3 milioane de euro, mistuită de vânt și birocrație
-
Exclusivacum 4 zileInvestiție de peste 16 milioane lei ingropată într-un proiect IT nefuncțional la MAI: REN-FEC, un eșec costisitor?
-
Exclusivacum 22 de oreȘefi din Poliția Română, sub lupa procurorilor





