PETRE ROMAN IN AMERICA LATINĂ

DI. Petre Roman, primul ministru al României, a plecat aseară intr-o vizită oficială în Columbia, Uruguay şi Argentina. Şeful executivului este însoţit de domnii Anton Vătăşescu, ministru de stat însărcinat cu activitatea industrială şi comercială, de consilieri şi experţi.
In programul vizitei, extrem de încărcat de altfel, figurează întîlniri şi convorbiri cu personalităţi ale vieţii politice, economice şi culturale din Columbia, Uruguay şi Argentina, cu membri ai parlamentelor acestor ţări, precum şi semnarea unor importante acorduri a căror punere în practică va facilita relaţiile reciproc avantajoase, în diferite domenii, dintre România şi aceste tări.    

După încheierea vizitei în America Latină, premierul român se va afla pentru două zile la Bonn, unde se va întîlni cu cancelarul federal Helmuth Kohl, cu alte personalităţi ale vieţii politice şi economice din Germania. (Rompres) 

ROMÂNIA ÎN PIAŢA COMUNĂ?

De ce nu? – afirmă deputatul Liviu Mureşan, liderul majorităţii din Cameră

În vîlva creată de spectaculoasa reintrare în arena politică a pecereului, în „haine” de împrumut şi pe fondul protestelor din parlament, un element de reală importanţă a trecut, parcă, neobservat. Şi anume, intervenţia domnului Liviu Mureşan prin care se supunea atenţiei parlamentului şi guvernului oportunitatea solicitări) oficiale de aderare a României Ia Piaţa Comună.

– Care ar fi argumentele în favoarea acestui demers, domnule Mureşan?
– Principalul argument ar fi acela că integrarea noastră europeană trebuie să se producă cit mai curînd posibil şi că orice întîrzieire în declanşarea preparativelor ne poate costa timp şi evident, bani.
– Avem justificările necesare?
– Desigur. Am să enumăr citeva: disponibilitatea noastră de a ne integra in structurile noii Europe, afirmată răspicat; faptul că faza în care ne găsim, de redactare a legilor de bază al reformei şi de creare a cadrului democraţiei şi a noii constituţii, ne permite ca încă de pe acum să luăm în considerare exigenţele aderării, precum şi prevederile legislaţiei comunitare; ca şi cadrul pozitiv al discuţiilor purtate recent cu delegaţii Parlamentului European.
– Ce exigenţe va presupune procesul de apropiere?
– Nu puţine şi nu uşoare: întrunirea condiţiilor politice (alegeri libere şi respectarea statului de drept), dialogul şi libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, capitalului şl persoanelor, reducerea decalajelor economice, îmbinarea necesităţii de a lăsa să acţioneze principiile economiei de piaţă cu o puternică protecţie socială, includerea standardelor industriale şi a pregătirii profesionale şi, nu în ultimul rînd, alinierea monedei naţionale la sistemul monetar european şi angajamentul de a urma o politică antiinflaţionistă fermă.
– Şi credeţi că sîntem în măsură să răspundem acestor exigenţe?
– De ce nu? Ne aflăm, de altfel, deja pe un astfel de drum.
– Care este situaţia, din acest punct de vedere, a foştilor „confraţi de lagăr? 
– Polonia, Cehoslovacia şi Ungaria sînt potenţiali candidaţi la aderare. Agenţia B.T.A. anunţa recent că Piaţa Comună şi Bulgaria au căzut de acord ca la sfîrşitul lui noiembrie, la Sofia, să înceapă convorbiri preliminare privind aderarea.
– Ne situăm, din păcate, la coadă şi la acest capitol. Avem şanse să recuperăm teren?
– Drumul pînă la realizarea efectivă a aderării este lung şi deloc uşor. El trebuie însă început. Şi, din acest punct de vedere consider că este momentul ca parlamentul şi guvernul să declanşeze solicitarea oficială de aderare şi să creeze de urgenţă un Secretariat de Stat pentru integrarea în Europa. Faţă de „confraţi”, cum le spuneţi, avem avantajul construirii unui eşafodaj legislativ şi organizatoric nou, nu „cîrpit”, ceea ce ar permite o acomodare mai rapidă şi mai lesnicioasă cu structurile comunitare.

Octavian ANDRONIC

AZI 

22 SAU 13? Azi se împlinesc 11 Iuni de la Revoluţie. Zi sfintă in calendarul nostru de suflet, pe care, sub presiunea continuă a neorevoluţionarismului, am început să o uităm, în favoarea sindromului „13”.

Ziarul Libertatea din 22 noiembrie 1990 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire

Calea liberalizării

​Caricatură de ANDO

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• MIA BRAIA – AVOCAT!

Am revăzut-o, cu emoţie, sîmbătă după-amiază, pe micul ecran, pe reputata interpretă de romanţe Mia Braia, revenită în ţară după o lungă absenţă. Din fericire, opinia publică a fost pregătită psihic pentru acest moment datorită neobositelor eforturi depuse de către nepotul său Doru Braia. Omagiind activitatea sa de „organizator de mitinguri şi demonstraţii” şi făcînd un apel umanitar la reprimirea sa în ţară (apel fără obiect, in condiţiile în care reacordarea paşaportului său fusese anunţată de cîteva zile), mătuşa mi şi-a putut reprima un uşor sentiment de invidie, constatînd că popularitatea nepotului a cam depăşit-o pe a sa. Era şi normal, putem spune, atît timp cit nepotul foloseşte cele mal moderne mijloace tehnice, instrumentul său preferat fiind, după cum bine se ştie, gigafonul „Philips”. Aşteptăm, deci, cu nerăbdare, după scurtul recital al mătuşii, consistentele recitaluri ale nepotului.

• ERATĂ

Referîndu-se la mitingul şi marşul „golanilor” de la Cluj, „România liberă” de sîmbătă 17 nov. ţine să precizeze că ele „nu au fost organizate de nimeni”. Este probabil o eroare de tipar. Redactorul a vrut, desigur, să spună că atît mitingul cît şi marşul au fost organizate de „nimeni”!

• GREŞEALĂ DE TIPAR

Din „Dreptatea” de sîmbătă aflăm că distinsul domn Ion Raţiu a acordat un amplu interviu săptămînalului – citiţi bine! – Poenix. Doamne! Putea ieşi chiar şi mai rău!

• VEŞTI DE LA GĂGĂUZI

Cunoscuta agenţie GAGA-U.Z.-PRESS a primit spre difuzare următorul comunicat: „Asistînd cu îngrijorare la noile provocări la care se dedau imperialiştii moldoveni, guvernul legitim al Republicii Independente Găgăuze a hotărit să nu răspundă decît în limba rusă. În acest scop a fost creată o comisie de specialişti care urmează să redacteze un dicţionar surogat care să fie folosit ca instrument de comunicare între cele două naţionalităţi. Pînă la apariţia dicţionarului, vor fi folosite bunele oficii ale KGB-ului instituţie despre a cărei obiectivitate in aprecierea situaţiei prezente guvernul nu are nici un fel de dubiu.”

AMBIDEXTRU

Generalul nu fuge de responsabilităţi

INTERVIU ACORDAT DE MINISTRUL ROMÂN AL APĂRĂRII, VICTOR STĂNCULESCU, COTIDIANULUI FRANCEZ „LIBERATION”

Intr-un interviu acordat cotidianului parizian „Liberation”, ministrul român al apărării, Victor Stănculescu, a dezvăluit faptul că după evenimentele de la Timişoara din decembrie 1889 l-a prezentat preşedintelui Ceauşescu demisia din funcţiile de ministru adjunct al justiţiei şi de adjunct al procurorului general, pe care le ocupa în acea vreme (n.r. – o revelaţie stupefiantă pentru noi cei care ştiam că dl. Stănculescu ocupase doar postul de adjunct al ministrului apărării).

„Am fost singurul din armată care mi-am prezentat demisia, în scris, la 19 decembrie 1989 întrucît nu puteam accepta deciziile preşedintelui ţării”, declară Stănculescu ziarului francez, după 11 luni.

Ministrul român al apărării, care se consideră o alternativă eventuală in cazuri unei situaţii politice tulburi, afirmînd că „dacă situaţia i-o va cere”, nu va fugi de responsabilităţi, relevă că a refuzat de trei ori pînă în primăvară conducerea armatei şi-a prezentat in scris, la 18 iunie, demisia preşedintelui Iliescu, pentru a protesta împotriva venirii minerilor la Bucuresti. „Afirmînd aceasta răspund tuturor celor care cred că mă agăţ de un scaun”, a adăugat generalul Stănculescu.

Ziarul Libertatea din 22 noiembrie 1990 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire

​Ziarul Libertatea din 22 noiembrie 1990 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire

(AFP)

Noi dezvăluiri cu privire la încercările Partidului Socialist Bulgar de a ascunde arhivele

Săptămînalul Uniunii Scriitorilor din Bulgaria „Literaturen Forum“ a publicat textul integral al stenogramei şedinţei şefilor serviciilor de arhivă ale Partidului Socialist Bulgar, desfăşurate la 20 octombrie. În cadrul acestei şedinţe, Dimităr Ioncev, vicepreşedinte al Consiliului Suprem al partidului, a dat dispoziţie să fie ascunse arhivele şi să nu fie predate sub nici un motiv Arhivelor statului, de unde, după părerea sa şi a participanţilor la şedinţă, a-cestea vor cădea în mîinile opoziţiei, care „abia aşteaptă aceasta”.

Scandalul legat de această instrucţiune s-a declanşat cu două săptămîni în urmă în Marea Adunare Populară, cînd un deputat al opoziţiei a dat citire unor pasaje din stenogramă. După trei zile,     Alexandăr Tomov, vicepreşedinte al Consiliului Suprem al P.S.B., a dezminţit că cineva ar încerca să ascundă sau să distrugă arhivele partidului. Intre timp, s-a aflat că directorul Arhivelor centrale ale P.S.B. şi-a dat demisia din cauza divergenţelor avute cu Ioncev.

În cursul ultimilor 42 de ani, organele de stat nu au avut nici o posibilitate să controleze arhivele centrale ale P.C.B., unde, în esenţă, sint ţinute în secret şi documente de o extremă importanţă naţională.

După primele dezvăluiri, Dimităr Ioncev, căruia i s-a făcut reclamă de mare conducător reformator în cadrul P.S.B., nu a mai apărut nici în parlament, nici la televiziune, nici la radio. „Acest Ioncerv s-a dovedit a fi un mare tîmpit”, a afirmat într-o convorbire particulară un redactor al ziarului socialiştilor „Duma”.

Stenograma şedinţei din 20 octombrie lasă să se înţeleagă panica ce a cuprins conducerea fostului partid comunist. „Opoziţia vrea foarte mult să ne naţionalizeze. In momentul obţinerii majorităţii în parlament, ea va face negreşit acest lucru… Ea publică zilnic informaţii cu privire la modul în care s-a înfăptuit naţionalizarea în Cehoslovacia şi Ungaria şi este cuprinsă de nerăbdare să ne arunce la lada de gunoi a istoriei”, a declarat Ioncev.

El a fost informat asupra rapidei reduceri a numărului membrilor P.S.B. şi a diminuării de 10 ori a veniturilor sale. Publicaţiile P.S.B. se confruntă în prezent cu uriaşe dificultăţi financiare. „Ne aflăm în situaţia unor oameni care trebuie să supravieţuiască în condiţii foarte grele“, a menţionat Ioncev.
Din cuvîntările pârtie panţilor la şedinţă rezultă în mod clar că foştii comunişti „sînt foarte vulnerabili, dacă vor deveni publice faptele personale ale membrilor partidului”. „Noi deţinem date foarte importante şi sîntem foarte vulnerabili, dacă vor deveni publice, faptele luptătorilor activi împotriva fascismului şi capitalismului”, a arătat, la rîndul său, un membru al P.S.B. din oraşul Tîrgovişte.

„Dacă este nevoie, atunci din 100 de exemplare de arhivă vom păstra doar cîte unul, dar vom trăi, nu ne vom preda”, a răspuns in legătură cu aceasta Ioncev, dînd în mod dar dispoziţia de a se distruge materialele de arhivă compromiţătoare.

Din stenogramă rezultă clar că în prezent P.S.B. mizează pe oamenii săi fideli, care nu sint încadraţi pe ştatele de salarii ale partidului, dar au fost „verificaţi” şi desfăşoară activitatea economică în folosul partidului: întreţin contracte cu firme occidentale, realizează tranzacţii de import-export. „Noi lucrăm, firmele noastre funcţionează, slavă domnului, încă nu ne-au distrus, nu a fost înfăptuită naţionalizarea”, a arătat un vicepreşedinte al Consiliului Suprem al P.S.B.

(Agenţia Bulgară BTA)

Ziarul Libertatea din 22 noiembrie 1990 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire

Presa acum 50 de ani

• 22 NOIEMBRIE 1940

• SITUAŢIA CÎMPULUI. În prima parte a lui noiembrie, după datele comunicate de direcţia agrară din Ministerul Agriculturii, au căzut ploi parţiale; timpul in genere a fost bun; recoltatul porumbului e aproape sfirşit; pămîntul are umiditate suficientă; arăturile şi semănăturile de toamnă se fac cu stăruinţă, insă cu greutate din cauza lipsei animalelor de tracţiune. Grîul a început să răsară în bune condiţiuni. Semănăturile făcute timpuriu veghează bine • SPECULĂ. „Ordinea stabilită în ce priveşte preţul articolelor de primă necesitate, respectată o vreme, a fost uitată de unii negustori, care profită de împrejurarea ca autorităţile sunt ocupate cu chestiuni în legătură cu efectele cutremurului. E datoria nu numai a autorităţilor superioare să nu slăbească veghea menţinerii preţurilor fixate, dar şi a Camerei de comerţ care are sarcina sa arate celor nărăviţi că lăcomia cîtorva atinge reputaţia şi prestigiul întregului comerţ şi determină oficialitatea să înăsprească măsurile legale spre a apăra publicul de exploatare şi speculă” • AMÎNAREA ÎNCORPORĂRII. Din cauza cutremurului din 10 noiembrie majoritatea cazărmilor au suferit stricăciuni grave. Marele Stat Major a hotărît ca încorporarea contingentului 1941, „trupa în termen şi schimbaşii“ să se amîne pînă la o dată ce se va comunica ulterior • CORESPONDENTUL AGENŢIEI „STETANI” relatează că, la Viena, a murit celebrul cardiolog Wenckebach (scris, in titlul ştirii: Nenckebach), in vîrsta de 76 de ani • PRINTR-UN DECRET-LEGE, se desfiinţează Federaţia societăţilor de turism din România, care trece sub conducerea „Organizării Sporturilor Româneşti” • MOLOTOV LA BERLIN. Presa relatează despre doua întrevederi cu cancelarul Hitler, dejunul oferit de Fuehrer, vizita la d. Rudolf Hess şi Mareşalul Georing, comentariile presei germane, ale presei japoneze despre „importanţa conversaţiilor de la Berlin“ • S-A HOTĂRÎT trecerea la Ministerul Muncii a îndrumării, conducerii, coordonării şi controlului activităţii instituţiitor medicale şi de ocrotire socială, ce funcţionează pe lingă instituţiunile şi serviciile pendinte de Ministerul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor • „REGINA DIN INSULA PITICILOR” este a 50-a carte pentru copii şi tineret scrisă de Moş Nae (N. Batzaria), „fiind una din cele mai frumoase din cîte a scris. Un volum format mare, cu o mulţime de desene şi cu o dublă copertă în culori, costă numai lei… 60“ • „REMIZIERII EVREI îndepărtaţi din Bursă n-au voie să facă tranzacţiuni de efecte. Cei aflaţi în serviciu sunt prevăzuţi cu cărţi de legitimaţie speciale şi vizate la zi şi sunt datori să se legitimeze la cererea clientelei” • „AMERICA VA DA ANGLIEI TOT SPRIJINUL POSIBIL”, declară, la Boston, d. Knox, secretarul departamentului marinei: „Statele Unite dispun astăzi de flota cea mai puternică din lume” • SUMA TOTALA a economiilor poporului german s-a ridicat, în ultima lună, de la 20 la 25 miliarde mărci • INGINER PRAGER. „Margareta şi ing. Emil Prager anunţă celor ce l-au cunoscut, apreciat şi iubit, că se împlinesc şase săptămîni de când scumpul lor inginer IONEL PRAGER i-a părăsit pentru totdeauna” • „DR. ION I. GHELASSE, director la Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi detaşat la comisiunea specială pentru controlul fondurilor secrete şi de ordine publică a fost numit în mod onorific ca specialist în comisiunea pentru organizarea contabilităţii şi întocmirea unui bilanţ tip la întreprinderile economice” • UNIREA TRICOLOR aliniază „formaţiunea obicinuită” în jocul cu U.D.R.: Cristea, Petrescu, Iliescu, Florea, Anghelache, Boteanu, Mihăilescu, Dumitrescu, Niculescu, Alecu şi Criciotoiu • „VÎND, din cauza repatrierei în Germania, mobile, bibliotecă, fotolii, birou, sufragerie, 2 dormitoare, piano, cărţi, Iămpi, instalatia de bucătărie, veselă, provizii de iarnă, lemne etc. Str. Romulus 67” • A MURIT, în vîrstă de 108 ani, Florica Petrovici din Craiova: „Ea n’a fost bolnavă nici o dată şi nici înainte de a muri n’a zăcut”…

Rubrică redactată de Ion BUTNARU