Ediția din acest an a galei Globurile de Aur va avea loc în noaptea de duminică spre luni (va debuta luni, la ora 3:00, ora României). Va fi ediția cu numărul 78 și va fi organizată în condiții de pandemie. Este o gală mult așteptată, pentru că sezonul premiilor în cinematografia americană începe cu Globurile de Aur și prefațează Oscarurile. Ceremonia va fi prezentată de actriţele Tina Fey şi Amy Poehler.

Pregătirile, în desfășurare

Pregătirile sunt în toi la New York pentru gala Globurilor de Aur, deşi pandemia le-a pus multe beţe în roate organizatorilor. Au fost nevoiţi să amâne decernarea cu două luni, în speranţa ca se va ieşi din lockdown. Au avut ghinion, aşa că anul acesta nu va fi o ediție la fel de animată ca anii trecuți, potrivit Mediafax.

De altfel, nominalizările pentru Globurile de Aur au fost anunțate la începutul lunii virtual, o premieră, de actrițele Sarah Jessica Parker, de șase ori câștigătoare a acestui trofeu, și Taraji P. Henson, și ea recompensată cu un Glob de Aur.

Ceremonia de decernare a Globurilor de Aur se va desfășura, la rândul ei, altfel decât suntem obișnuiți: virtual, în două locații, la Los Angeles și la New York. Este de așteptat ca nominalizații să apară prin teleconferință, de oriunde în lume s-ar afla ei. Michael Douglas împreună cu soția Catherine Zeta-Jones, Renee Zellweger, Joaquin Phoenix, Kate Hudson, Margot Robbie sunt printre starurile care vor anunța câștigătorii. 

Predicțiile Variety

Premierul Florin Cîţu a declarat, vineri, că România are o strategie bună de prevenire a infectărilor cu noul coronavirus şi nu îşi permite nerespectarea regulilor.

„Este adevărat, am văzut şi eu şi pe stradă oameni care au început să se relaxeze, să nu mai poarte mască, ceea ce nu ne putem permite. Am avut până acum rezultate bune, nu ne putem permite acum să nu respectăm regulile şi restricţiile şi trebuie să purtăm mască în spaţiu public peste tot, distanţare socială, să ne dezinfectăm, toate regulile care au fost până acum, dacă nu vrem să pierdem ceea ce am câştigat, pentru că, până la urmă, dacă va creşte numărul de infectări, va trebui să luăm înapoi una dintre relaxări pe care le-am dat în această perioadă… În acest moment se ştie foarte clar când vom lua aceste restricţii. Avem 3 la mie, este un prag. În şcoli ştim foarte bine că sunt acele praguri, pe culori, verde, galben… Deja aceste lucruri se ştiu şi vedem care este evoluţia şi, în funcţie de cum evoluează lucrurile, vom lua şi măsurile. Dar, repet, depinde de noi, să nu ajungem acolo. Am muncit foarte mult să ajungem aici, vrem cu toţii o situaţie economică bună şi să avem şi restaurante deschise şi oameni care să meargă la munte, dar, dacă nu purtăm mască în spaţiu public, dacă nu avem distanţare socială, vom merge înapoi”, a spus Cîţu, la Parlament, întrebat dacă sunt avute în vedere noi restricţii pentru că a crescut numărul de cazuri de COVID-19.

Cel puțin 18 persoane au fost ucise în timpul protestelor, potrivit Organizației Națiunilor Unite, poliția din cel puțin un oraș deschizând focul asupra unei mulțimi de oameni.

Au fost raportate decese în Yangon, Dawei și Mandalay, deoarece poliția a folosit runde e gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene.

Pe măsură ce au avut loc mari proteste în toată țara, forțele de securitate au adoptat o abordare mai agresivă, recurgând mai repede la focuri de armă. Forțele de securitate au început represiunea violentă sâmbătă, după săptămâni de proteste în mare măsură pașnice împotriva preluării militare din 1 februarie.

Lovitură de stat, care a oprit pașii tentativi către democrație după aproape 50 de ani de guvernare militară, a atras sute de mii pe străzi și condamnă țările occidentale.

Liderii guvernamentali, inclusiv Aung San Suu Kyi, au fost răpiți și reținuți.

ONU: „Facem apel la armată să oprească imediat utilizarea forței împotriva protestatarilor pașnici”

„Condamnăm cu tărie violența crescândă împotriva protestelor din Myanmar și facem apel la armată să oprească imediat utilizarea forței împotriva protestatarilor pașnici”, a declarat Ravina Shamdasani, o purtătoare de cuvânt a biroului ONU pentru drepturile omului.

Imaginile de pe rețelele sociale de duminică au arătat protestatarii fugind în timp ce poliția a atacat asupra lor, au fost ridicate blocaje improvizate, iar mai multe persoane au fost acoperite de sânge.

Ce se întâmplă pe teren?

Activiști, medici și lucrători medicali au declarat pentru BBC că duminică au fost uciși cel puțin 10 persoane.

Cifrele din rapoartele de socializare neconfirmate au fost mult mai mari, în unele cazuri peste 20.

Se spune că alte zeci au fost rănite.

Cel puțin patru persoane au fost ucise în cel mai mare oraș, Yangon, în timp ce poliția a tras gloanțe, a folosit grenade și gaze lacrimogene.

Protestatarii au rămas sfidători. „Dacă ne împing, ne vom ridica. Dacă ne atacă, ne vom apăra. Nu vom îngenunchea niciodată până la cizmele militare”, a declarat Nyan Win Shein pentru Reuters.

Un alt protestatar, Amy Kyaw, a declarat pentru AFP: „Poliția a început să tragă chiar când am ajuns. Nu au spus niciun cuvânt de avertizare. Unii au fost răniți, iar unii profesori se ascund în continuare în casele vecinilor”.

Unii manifestanți au fost duși în camionete de poliție.

În orașul Dawei din sud, poliția a deschis focul asupra unei mulțimi de sute de oameni, au declarat martorii pentru The New York Times. Cel puțin trei persoane au fost ucise și mai mult de 50 au fost rănite, a spus dr. Tun Min, care tratează răniții la un spital. Un al doilea doctor, care a cerut să nu fie numit de teamă de represalii, a confirmat aceste numere.

De asemenea, poliția a reprimat un mare miting din Mandalay, unde a folosit tunuri de apă și a tras în aer. O persoană a fost ucisă acolo, potrivit BBC.

Protestele au continuat în altă parte, inclusiv în orașul nord-estic Lashio.

Numărul de arestări de la începutul protestelor nu a fost confirmat. Grupul de monitorizare al Asociației de Asistență pentru Deținuții Politici a stabilit cifra la 850, dar alte sute par să fi fost reținute în acest weekend.

Myanmar

Myanmar, cunoscută și sub numele de Birmania, a devenit independentă de Marea Britanie în 1948. O mare parte din istoria sa modernă a fost sub stăpânire militară
Restricțiile au început să se relaxeze începând cu 2010, ducând la alegeri libere în 2015 și la instalarea unui guvern condus de liderul veteran al opoziției Aung San Suu Kyi în anul următor.
În 2017, militanții din grupul etnic Rohingya au atacat posturile de poliție, iar armata din Myanmar și gloatele budiste locale au răspuns cu o represiune mortală, care ar fi ucis mii de Rohingya. Peste jumătate de milion de rohingya au fugit peste graniță în Bangladesh, iar ONU l-a numit ulterior „un exemplu de manual de curățare etnică”

Myanmar se află în haos de când armata a preluat puterea și a reținut liderul guvernamental ales Aung San Suu Kyi și o mare parte din conducerea partidului ei la 1 februarie, acuzând fraude la alegerile din noiembrie, pe care partidul ei le-a câștigat