(Preluare Inpolitics):

La Piatra Neamț s-a lucrat pe repede înainte la amenajarea secției ATI în noile condiții impuse de pandemie. S-a lucrat cu improvizații, astfel că o priză ar fi luat foc și a produs un incendiu criminal. Cine e de vină? Cine ar fi trebuit să procedeze altfel, mai meticulos și cu eliminarea oricăror riscuri?
Nu e limpede deloc, atît timp cît declarațiile oficiale ale președintelui și cele ale premierului se bat cap în cap, după cum vom arăta mai jos.

Ce ne-a spus recent președintele despre aparatura de la ATI:

”Este necesară modernizarea sistemelor de gaze medicinale, în special oxigen, și a rețelelor electrice. Aici am găsit împreună soluția pregătirii unui program de finanțare bine pus la punct, folosindu-ne de fondurile europene.
Un rol important îl are resursa umană și când spun aceasta mă gândesc la inginerii medicali, care trebuie valorificați și implicați mai mult.
Se impune regândirea instrumentelor legislative și financiare care să permită o susținere a sistemului de service și mentenanță a tehnicii spitalicești”.

Altfel spus, trebuie lucrat la prizele și oxigenul de la ATI fără grabă, etapizat, cu atragerea de fonduri europene, cu identificarea și implicarea unor specialiști de marcă etc. Pentru că improvizațiile ucid, iată.

Ce ne-a spus, în schimb, recent, premierul, în ședința de guvern din 28 octombrie, conform siteului oficial al executivului:

Ludovic Orban: În ceea ce privește Secțiile de Terapie Intensivă, părerea mea este că trebuie să fim pregătiți să mai introducem spitale în structura de spitale COVID sau spitale de suport COVID pentru a crește capacitatea de tratare în secțiile de Terapie Intensivă.

Nelu Tătaru: Da, avem această evaluare. La Bucureşti, după cum știți, am dat dispoziție, se reevaluează tot ce înseamnă spital Ilfov, Witting și Sfântul Ioan, astăzi…

Ludovic Orban: Ilfovul și Wittingul nu tratează. La Witting din 16 paturi sunt funcționale numai șase paturi. La Ilfov e aceeași situație. Nu mai vorbesc de paturile normale pentru cazurile mai puțin grave. Deci, astea toate trebuie să funcționeze la capacitate. La fel și în Colentina, atât secțiile de Terapie Intensivă, plus trebuie folosite toate paturile care au acces la oxigen, și pentru cazurile intermediare, care nu necesită neapărat tratare imediată. Acestea trebuie gândite rapid. Nu putem să stăm să mutăm bolnavi din București, că nu vrea directorul de la ASSMB să ne susțină în pregătirea și creșterea capacității de testare. Deci, aici, Bucureștiul de urgență trebuie rezolvat, și Malaxa, și toate celelalte structuri pe care le-am gândit în dispozitivul de luptă anti-COVID. La Pipera trebuie crescută capacitatea. Sunt 500 de paturi şi funcţionează câte? Funcţionează 100 de paturi.

Raed Arafat: Aproximativ 100. Sunt aproape de 400 care sunt cu capacitate de cazare în condiţii bune, dar la care nu este oxigen şi capacitatea trebuie crescută prin introducerea de oxigen.

Ludovic Orban: Trebuie introdus oxigen. Ce e aşa mare filosofie? (s.n.) Deci, aici trebuie gândit foarte clar, dacă există o creştere a numărului de cazuri, noi trebuie să ne adaptăm şi să punem în funcţiune imediat(s.n.), conform planului, noi secţii de Terapie Intensivă sau să creştem capacitatea actualelor secţii de Terapie Intensivă. Am discutat şi la Balş, am discutat şi la „Victor Babeş”, unde există cu adevărat capacitatea de a pune în funcţiune noi paturi ATI. Ne tot plimbă că n-au avize de nu ştiu unde(s.n.), aici DSP trebuie imediat cu celeritate să avizeze orice solicitare de creştere a capacităţii de tratare.

Nelu Tătaru: S-a discutat şi în această seară, sunt autorizaţii sanitare de funcţionare provizorii, care se dau şi în seara asta.

Ludovic Orban: În regulă. Şi pe fiecare regiune trebuie să fim pregătiţi cu un număr de paturi care să poată fi operaţionalizate într-un timp foarte scurt, în 48 de ore, maximum 72 de ore(s.n.).

Să tragem linie și să adunăm:

Într-o parte a puterii executive se vorbește despre lucrări care trebuie efectuate temeinic, pas cu pas, am spune, chiar dacă asta înseamnă multă vreme.
În cealaltă parte se vorbește de lucrări pe (foarte) repede înainte, eventual cu saltul peste niște proceduri pentru că ”Ne tot plimbă că n-au avize de nu ştiu unde”.

Cineva trebuie să ofere public anumite explicații: la Piatra Neamț și în alte locuri a greșit guvernul lucrînd cu maximă celeritate? Sau s-a lucrat după posibilități, în condiții de criză, iar președintele bate cîmpii cu grație vorbind de reparații în timp îndelungat, pe bază de fonduri europene și de reformă sanitară?