Actualitate
EXPLOZIV/ SRI n-a scăpat de oamenii generalului Coldea
Un articol exceptional publicat de colegii de la Cotidianul.ro si semnat de fostul senator Valer Marian. Este o radiografie exacta a evolutiei sau involutiei din S.R.I., radiografie care confirma dezvaluirile noastre, a celor de la Flux 24, Luju.ro si Evenimentul Zilei.
Trioul (Florian) Coldea – (Sorin Gabriel)Cozma – (Elena) Istode a fost implicat și în mari afaceri imobiliare, în acest sens fiind devoalată implicarea fostului șef operativ al SRI în achiziționarea unei suprafețe de teren de circa 20.000 de hectare de către un om de afaceri arab. Afaceristul musulman ar fi controlat îndeaproape prin fratele Anacondei, care este angajat șofer al acestuia, cu un salariu lunar de 3.000 euro, un salariu de înalt demnitar, care, cel mai probabil, reprezintă o mită mascată pentru Elena Istode, scrie îm Cotidianul fostul senator Valer Marian.

Cum arată, aşa gândesc
O mare parte a presei s-a grăbit să titreze că ultimii oamenii ai generalului Florian Coldea au părăsit Serviciul Român de Informații, după ce, cu o săptămână în urmă, s-a anunțat că s-au pensionat și au trecut în rezervă nu mai puțin de 10 generali care au fost promovați în funcții de fostul șef operativ al SRI și au fost apropiați fideli ai acestuia. Unii jurnaliști mai apropiați de SRI au clamat chiar că actualul director, Eduard Hellvig, continuă reformarea principalului serviciu de informații din România.
Din păcate, niciuna din cele două alegații nu are acoperire în realitate. Pe de o parte, nu este vorba despre nicio continuare a reformării SRI, întrucât cei 10 generali crescuți în umbra lui Coldea au plecat dintr-un motiv pur materialist, mercantil, respectiv pentru a beneficia de o pensie mai substanțială sub imperiul legii în vigoare, în contextul în care se anunța modificarea acesteia printr-o ordonanță de urgență în cursul săptămânii trecute. Pe de altă parte, în SRI au mai rămas oameni fideli generalului Coldea și încă în funcții foarte importante. Și, ce este mai grav, nu au dispărut mentalitățile totalitare de tip Gestapo sau NKVD cultivate de generalul Coldea.

Spitalul SRI din Baloteşti, prilej de poliţie politică la Jurnalul Naţional
Amanții fideli ai generalului Coldea
O parte din generalii pensionați acum au fost trași pe linie moartă cu un an în urmă, respectiv în iulie 2016. Atunci au fost schimbați din funcție, printre alții, doi generali foarte apropiați lui Florian Coldea: Sorin Gabriel Cozma și Elena Istode, poreclită Anaconda. Generalul Cozma a fost șef al Direcției Securitate Economică (2006-2009) și șef al Direcției de Prevenire și Combatere a Terorismului (2009-2016), după care, în vara anului trecut, a fost retrogradat și marginalizat în fruntea unui oficiu legat de ORNISS. În calitate de șef al Direcției Securitate Economică din SRI, Cozma a fost protagonistul a cel puțin două mari scandaluri mediatice. În 2006 a condus o operațiune de poliție politică împotriva ziarului Jurnalul Național, după ce ziaristul Răzvan Belciuganu a publicat o anchetă despre construirea și dotarea Spitalului SRI de la Balotești, în care a fost implicată o firmă condusă de un văr primar al generalului Coldea. În 2008 a obstrucționat grav justiția în cunoscutul dosar ALRO, constituit în urma unei sesizări formulate de direcția pe care o conducea, refuzând să efectueze supravegherea și monitorizarea foștilor consilieri prezidențiali Elena Udrea și Theodor Stolojan, deși interceptarea acestora fusese autorizată de Înalta Curte de Casație și Justiție la cererea procurorului-șef adjunct al DIICOT Ciprian Nastasiu. Cozma l-a tratat cu impertinență pe Nastasiu, iar în urma demersurilor sale și ale șefului său Florian Coldea, acesta a fost demis de procurorul general al României din perioada respectivă, Laura Codruța Kovesi, care devenise de atunci un instrument al SRI.
Combinații
Generalul Cozma a fost schimbat din fruntea Direcției Securitate Economică, fiind numit șef al Direcției pentru Prevenirea și Combaterea Terorismului, după scandalul sexual în care a fost implicat cu subalterna sa Elena Istode, zisă Anaconda, pe atunci colonel, care devenise amanta sa. Cu toate acestea, generalul Coldea a numit-o în locul lui Cozma, în funcția de șef al Direcției Securitate Economică, pe amanta acestuia, Elena Istode. Generalii Cozma și Istode au fost printre cei mai de încredere oameni ai generalului Coldea, care a fost implicat cu aceștia în afaceri prin firme controlate, potrivit unor foști subalterni.

Coldea, cel necercetat de DNA şi de un Klaus Iohannis îndatorat
Afaceri cu statul
O firmă favorizată de aceștia a fost Medicare Tehnics, profilată pe livrarea de aparatură și echipamente medicale pentru spitalele din România, la care președinte-director general era un văr primar al fostului șef operativ al SRI George Tudor Coldea din Cluj Napoca. Tații lor sunt frați, fiind originari din Munții Apuseni, din zona Câmpeni. Tatăl lui George Tudor Coldea s-a stabilit în județul Cluj, în timp ce tatăl generalului Coldea s-a stabilit în județul Arad, în localitatea Târnova, unde s-a căsătorit cu o verișoară a fostului general de informații Dan Gheorghe (originar dintr-o localitate învecinată, Sinta), general care l-a ajutat substanțial pe Coldea la admiterea la Academia Națională de Informații și la începutul carierei în SRI. Firma Medicare Tehnics a fost favorizată începând cu achiziționarea echipamentului medical pentru Spitalul SRI de la Balotești, reușind să câștige în timpul directoratului operativ al lui Florian Coldea circa 5.000 de contracte cu statul (din care 4.000 prin încredințare directă), în valoare de aproximativ 85 milioane euro. Cu șapte ani în urmă am devoalat printr-o declarație politică modul în care generalul Coldea a folosit structurile SRI în favoarea firmei vărului său, arătând că acesta l-a vizitat pe președintele de atunci al Consiliului Județean Satu Mare împreună cu șeful Direcției Județene a SRI, care a făcut demersuri în vederea achiziționării de aparatură medicală pentru spitalele din județ de la Medicare Tehnics.
Afacere imobiliară Coldea – Anaconda
Conform acelorași surse, trioul Coldea – Cozma – Istode a fost implicat și în mari afaceri imobiliare, în acest sens fiind devoalată implicarea fostului șef operativ al SRI în achiziționarea unei suprafețe de teren de circa 20.000 de hectare de către un om de afaceri arab. Afaceristul musulman ar fi controlat îndeaproape prin fratele Anacondei, care este angajat șofer al acestuia, cu un salariu lunar de 3.000 euro, un salariu de înalt demnitar, care, cel mai probabil, reprezintă o mită mascată pentru Elena Istode. Aceasta și colega sa Emilia Cristina Posastiuc au fost primele femei care au ajuns la gradul de general în SRI, fiind avansate în acest grad în primăvara anului 2012 de fostul președinte Traian Băsescu, la propunerea generalului Coldea. Drept recunoștință, în vara anului 2012, după suspendarea și declanșarea referendumului de demitere a fostului președinte, aceste femei general au condus ca niște amazoane celula de criză constituită în vederea salvării acestuia, celulă care a coordonat campania de denigrare a adversarilor săi din USL și de intoxicare și manipulare a opiniei publice interne și internaționale.

Acoperiții din presă
Generalul Elena Istode, zisă și Anaconda, a fost schimbat din funcția de șef al Direcției Securitate Economică în iulie 2016 și a primit însărcinări legate de ofițerii acoperiți din presă, ANAF și Ministerul de Interne. În cursul acestui an, după retragerea și pensionarea generalului Coldea în urma dezvăluirilor compromițătoare ale fostului deputat PSD Sebastian Ghiță, au fost lansate în spațiul public acuzații și probe privind petrecerea mai multor vacanțe pe Coasta de Azur de către Elena Istode împreună cu un alt politician, fostul deputat PSD Cristian Rizea și soția acestuia. Generalul Emilia Cristina Posastiuc a deținut funcția de șef al Centrului de Surse Deschise, denumit și Centrul de Monitorizare Media, unitatea SRI care s-a ocupat de penetrarea, infiltrarea și manipularea presei din România. Se vehiculează că, după pensionare, în locul său va fi promovată doamna colonel Dogioiu, cumnata patroanei site-ului ziare.com, Ioana Ene Dogioiu, la adresa căreia au fost lansate acuzații că ar face jocurile SRI în presă. Doamna colonel Dogioiu a avut în ultimii ani însărcinări de serviciu în Bruxelles, pe linie de documente clasificate.
Cozile de topor
În acest context, este deosebit de important de semnalat că, după recenta trecere în rezervă și la pensie a celor zece „negri mititei“ ai generalului Coldea, în conducerea SRI au mai rămas doi discipoli de bază ai fostului șef operativ al serviciului. Este vorba despre doi generali care au contribuit substanțial, alături de mentorul lor Florian Coldea, la subjugarea statului de drept prin controlarea și îngenuncherea justiției, presei, administrației publice, partidelor politice, Guvernului și Parlamentului.

Adrian Ciocârlan, alta faţă a SRI-ului sau un alt mod de a fi?
Specializat în denunțători pentru DNA
Un discipol cunoscut al generalului Coldea este generalul Adrian Ciocârlan, numit adjunct al directorului de către președintele Klaus Iohannis în vara anului trecut, când funcția de prim adjunct era încă deținută de Coldea. Până la această promovare în fruntea SRI, Ciocârlan a ocupat funcțiile de șef al Direcției de Informații a Municipiului București (2010-2013) și de șef al Direcției Apărarea Constituției (2013-2016), în care a fost promovat de generalul Coldea. Ciocârlan s-a remarcat în aceste funcții ca un emul devotat al generalului Coldea. A fost atât de fidel lui Coldea, încât acesta l-a desemnat să fie o anumită perioadă omul de legătură al SRI cu DNA. Conform unor foști lucrători din structura contrainformativă a SRI, generalul Ciocârlan a dovedit un zel deosebit în racolarea și instruirea denunțătorilor pentru DNA. În ultimii ani ai directoratului operativ al lui Coldea, anterior devoalării protocoalelor încheiate de SRI cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și DNA, Ciorcârlan a transmis în mai multe videoconferințe cu șefii direcțiilor județene ale SRI următoarea solicitare sau directivă: „Racolați, racolați, racolați denunțători pentru DNA“. Denunțătorii racolați erau de regulă și instruiți de ofițeri SRI, inclusiv în sediile SRI, cu privire la ce să le spună procurorilor DNA și apoi judecătorilor care instrumentau cauzele respective. La fel de grav este și faptul că martori importanți din anumite cauze au fost instruiți de ofițeri SRI. După retragerea și pensionarea lui Coldea, generalul Ciocârlan a fost văzut de mulți drept posibilul succesor al acestuia în funcția de prim adjunct al directorului SRI.

Dumitru Dumbravă, înlocuit prin promovare la secretariatul general al SRI
Al șaselea om din SRI
Un discipol și mai cunoscut al generalului Coldea, care a rămas în sistem într-o funcție importantă, este controversatul general Dumitru Dumbravă, care a ocupat până în vara anului trecut funcția de director al Direcției Juridice din SRI, care s-a dovedit o continuatoare a practicilor Direcției VI-a a Securității. Procuror ratat cooptat de SRI, cu frustrări evidente la adresa magistraților, acest general cu nume forestier a devenit celebru după ce a devoalat că SRI a transformat justiția într-un „câmp tactic“ în ultimul deceniu. S-a ajuns până acolo ca ofițerii din cadrul Direcției Juridice a SRI să elaboreze cele mai importante acte de urmărire penală, care erau de competența exclusivă a procurorilor DNA, începând de la ordonanțe de începere a urmăririi penale sau de punere în mișcare a acțiunii penale până la rechizitorii. S-a revenit astfel la practicile bolșevice din anii ’50-’60, când Miliția și Securitatea întocmeau ordonanțele de urmărire penală și referatele de trimitere în judecată, iar procurorii doar le vizau. Generalul Dumbravă a susținut cu cerbicie și legile Big Brother promovate în Parlamentul României, care au fost denunțate de Parlamentul European și anulate de Curtea Constituțională a României prin declararea lor ca neconstituționale. Dumbravă a mers cu zelul său până acolo încât a cerut la un moment dat înmatricularea tuturor calculatoarelor din țara noastră, solicitare ironizată de marile agenții internaționale de presă, în contextul în care o parte a presei autohtone a susținut demersurile sale, iar altă parte a tăcut. După devoalarea protocoalelor dintre SRI și DNA, generalul Dumbravă a fost schimbat din fruntea Direcției Juridice și a fost numit secretar general al SRI, fapt ce constituie o promovare, în condițiile în care această funcție este a șasea ca importanță în nomenclatorul SRI, respectiv după funcția de director, funcția de prim adjunct și trei funcții de adjuncți. Această funcție este foarte importantă, este o funcție-cheie, prin prisma faptului că secretarul general asigură legătura dintre direcții și directorul SRI și adjuncții săi, toate documentele transmise acestora ori transmise de aceștia trecând prin Secretariatul General.

Omul de la care mai este aşteptată o schimbare de fond
Comisie de anchetă pentru abuzurile SRI
Pentru abuzuri și alte nelegalități crase comise în ultimul deceniu sub auspiciile SRI, generalul Florian Coldea și principalii săi ciraci (Dumitru Dumbravă, Adrian Ciocârlan, Sorin Gabriel Cozma, Elena Istode, Emilia Posastiuc) nu numai că nu merită niciun fel de mulțumiri, onoruri sau pensii substanțiale, ci trebuie trași cât mai urgent la răspundere penală, pentru ca astfel de excese să nu se mai repete. Reiterez ideea că ar trebui constituită o comisie parlamentară specială de anchetă a abuzurilor SRI din ultima perioadă, în genul celebrei comisii Church a Congresului Statelor Unite ale Americii, care a anchetat activitățile ilicite ale CIA în anii ’70, după implicarea cunoscutei agenții de informații în chestiuni politice interne (scandalul Watergate) sau externe (lovitura de stat din Chile). Precedentele torționarilor Vișinescu și Ficior, care au fost anchetați și condamnați după mai bine de o jumătate de secol de la comiterea crimelor, pot constitui un exemplu și un imbold.
În cursul lunii iunie a.c., un călugăr român de pe Muntele Athos, pe care-l cunosc din copilărie, mi-a transmis printr-o cunoștință comună că generalul Florian Coldea a fost într-o vizită de reculegere la schitul la care slujește.
Cu toată pocăința sa de ultima oră, nu cred că fostul șef operativ al SRI poate obține iertarea Celui de Sus pentru relele făcute multor români și României.
Actualitate
Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 20 de ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 12 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



