(Preluare National – Catalin Tache):

Se mai miră cineva de ce l-au decorat atâta americanii pe generalul Ciucă?

Publicăm astăzi o primă parte din raportul contrainformativ absolut incendiar care arată specialiștilor și românilor de rând deopotrivă ce se ascunde de fapt în spatele operațiunii de înzestrare a Armatei Române! Proces mai mult decât binevenit, dacă nu am înlocui ruginiturile noastre cu ale altora! Dar pe bani mulți, mai mulți decât s-a pomenit în orice caz instrumentat până acum de către Direcția Națională Anticorupție până și în vremurile sale de glorie.

Piranha 5 stau degeaba, că nu au muniție de 30mm ca să efectueze trageri!

Numai că de această dată ditamai procurorii anticorupție, ofițeri de informații și demnitari români, indiferent de culoarea lor politică sau structura din care fac parte nu mai au niciun pic ”de sânge în instalație” pentru a raporta măcar mai departe detaliile absolut halucinante din documentul contrainformativ intrat, logic, nu doar în posesia noastră… Numai că, pur și simplu ”beneficiarii legali” ai acestor informări care în mod normal ar fi trebuit făcute de oamenii generalului Marian Hăpău de la Direcția Generală de Informații a Armatei refuză cu o încăpățânare demnă de o cauză mai bună să ia act de aceste grave vulnerabilități la adresa securității naționale. Unii pentru că știu foarte bine că generalii care i-au avertizat despre ordinul ”contractele date americanilor nu sunt anchetabile” nu glumesc deloc… Iar alții, tocmai cei aflați în fruntea ”lanțului trofic” informativ, pentru că sunt parte a ”circuitului banilor” de la vârful statului român!

Turela Elbit a dat ”rateuri” și în Slovacia și în Norvegia

Și nu își pot tăia singuri craca financiară de sub picioare, după cum vom dezvălui chiar mâine! Atunci când se va afla, în sfârșit, cum înzestrarea Armatei Române a ajuns ”afacerea secolului” chiar pentru cei puși să împiedice ”sifonarea” miliardelor de euro plătite de Ministerul Apărării Naționale! Până atunci însă, publicăm astăzi, fără alte comentarii, pentru ca nu cumva să ”alterăm” detaliile tehnice ale unei astfel de operațiuni, partea din raportul contrainformativ care se referă la ”aspecte neconforme din derularea procedurii și contractul de achiziție pentru TBT Piranha 5”.

Hotărârea CSC din Statul Major General SC 267

” 1. Aspectele de legalitate.

Motivele invocate în Nota de fundamentare a HG 852/2017 pentru atribuirea contractului :
–     justificarea alegerii produsului Piranha 5 prin invocarea unor argumente false și denaturarea Hotărârii Consiliului de Supraveghere a Cerințelor (CSC) din Statul Major General SC 267 din 2017, care este un organ deliberativ și nu avea dreptul legal pentru a lua o asemenea decizie;

–     s-a dorit un produs matur, aflat deja în înzestrarea altor armate, dar la momentul contractării nu exista nicio livrare ( în 2018 Danemarca efectua testarea), iar în configurația din România nu există nici în prezent în nicio altă țară;

–     interesul esențial de securitate – este deja întârziat și este posibil ca transferul total în România a tehnologiei de fabricație a celor 4 sisteme precizate în HG 852 ( carcasa blindată și sistemul de protecție balistică, turela, sistemul de cenzori, sistemul de comunicații și informatică) să nu se realizeze în situația întreruperii sau amânării contractului sau a limitării investițiilor din programul de offset. Deja sistemul de comunicații este provenit din afara României, iar pentru alte componente se aplică în cel mai bun caz o etapă de ansamblare și testare, dar nicidecum de fabricație;

–     urgența – există o întârziere majoră (de peste 21 de luni) pentru livrarea primului lot de TBT, față de termenul prevăzut – Decembrie 2018.

Nerespectarea hotărârilor CSAT precum și ale Parlamentului României.
Derularea contractului :
–     trasabilitatea : documentație atribuire,oferta, negociere, acord cadru, contract subsecvent nu conțin aceleași prevederi;

–     lipsa elementelor de penalitate în situația nerespectării prevederilor de transfer tehnologic, deși acestea erau prevăzute expres în HG 852/2017;

–     compromisurile tehnice de la testare (sistem de informatică și comunicații incomplet,trageri de testare a turelei limitate, prin selecție favorabilă producătorului, inclusiv a loturilor de muniție);

Întârziere de aproape doi ani pentru livrarea primului lot de TBT:

–     în Nota de Fundamentare a HG 852/2017 prima livrare era prevăzută până la sfârșitul anului 2018;

–     conform contractului 12 luni de la alimentarea acreditivului (08.02.2018 + o perioadă de grație de 60 de zile – rezultă 08.04.2019).

–     în realitate este 02.10.2020 pentru sistemul fără aplicația de comandă control fiind posibilă doar o livrare conformă 31.03.2021, deci cu 2 ani întârziere.

Derularea cu întârzieri a contractului de offset, care impune deja penalizări.
Incompatibilități de interoperabilitate!

2. Aspecte de interoperabilitate.

1. Incompatibilitatea tehnică dintre Piranha 3C versus Piranha 5 (motor, cutie viteze, turelă, armă, sistem de comunicații și informatică) impune un sistem logistic complet diferit, deși cele două tipuri de TBT vor fi utilizate în cadrul aceleiași unități militare Brigada 2 Infanterie. De asemenea, muniția folosită este diferită , calibrul 12,7 mm versus 30 mm.
2. Incompatibilitatea sistemului de comandă comunicații și informatică instalat pe Piranha 5 față de sistemele de comandă control aflate deja în uz (22PC tactice, 160 posturi de lucru, 153 vehiculare).

3. Aspecte financiare.

1. Penalitățile de 8,5 milioane de euro plătite de firma Mowag în luna octombrie 2018 nu acoperă întreaga perioadă de întârziere a primei livrări (pentru întârzierea de 12 luni nu se aplică nicio penalitate), deși MApN a plătit în 2018 un avans de peste 111 milioane de euro, sumă pentru care statul român s-a împrumutat de pe piața externă cu costuri semnificative.

4. Aspecte operaționale

Deși unul dintre motivele de susținere a soluției Piranha 5 l-a constituit urgența determinată de contextul geopolitic din zona extinsă a Mării Negre și au fost cheltuite sume mari de bani din bugetul țării, la aproape 3 ani de la începerea contractului nu s-a realizat capabilitatea operațională la MN BD – SE (fosta Brigadă 2 Infanterie), obiectiv asumat și promis către NATO cu termenul decembrie 2018.

Mai mult decât atât, lipsa muniției necesare –  calibrul 30mm (pentru care este dipsonibilă doar o cantitate mică pentru testare) va amâna și mai mult antrenamentul utilizatorilor și atingerea nivelului operațional.

5. Raportul Curții de Conturi

Reprezentanții Curții de Conturi au efectuat în anul 2019 un control al modului de derulare a contractului de achiziție a TBT 8×8, din prisma respectării prevederilor HG 852/2017 și al utilizării fondurilor publice, constatând mai multe nereguli și impunând măsuri de remediere cu termen finalul anului 2019. În luna martie 2020, Curtea de Conturi a constatat netemeinicia decizei CSC nr. 267 din 2017 invocată în HG 852/2017 și a emis o decizie prin care a solicitat măsuri urgente (termen 15 zile) pentru remedierea legalității. Majoritatea problemelor constatate de Curtea de Conturi sunt nerezolvate și în prezent și nu au fost aplicate pedepsele sau penalitățile cuvenite deși acestea sunt prevăzute explicit în lege.”

NOTĂ STRICT SECRET

De asemenea, am luat decizia de a publica și o parte dintr-un alt document atașat raportului și intitulat ”NOTĂ STRICT SECRET”:

”I. aproximativ 20 milioane Euro pentru lotul 2 de 32 de TBT

1. În acreditiv 131.867.744 Euro
2. TVA aferent 25.054.871,36 lei
3. Comisioane, taxe și speze bancare aprox. 1 milion lei.

Stadiul derulării contractului la 01.10.2020 și concluzii :

–     La testele efectuate cu turela UT30MK2, în 2019, în Slovacia, rezultatele la tragerile de precizie la 1.500 m au fost total neconforme și este reluată în perioada 26 – 29.03.2019 în Norvegia. Din informații preliminare nici această testare nu a reușit și se manifestă divergențe majore la nivelul managementului contractului între GDELS și ELBIT, fabricantul turelei, o istorie similară cu cea din contractul de livrare a TBT Piranha 3C, care au dus la o întârziere de peste 7 ani pentru finalizarea lucrărilor. Concluzia a fost că sistemul nu este pregătit pentru acceptanță în 2019.

–     În luna octombrie 2019, la presiunea opiniei publice au fost aplicate firmei Mowag penalități de întârziere în valoare de 8,5 milioane Euro, pe care aceasta le-a plătit imediat sub amenințarea anulării contractului. Trebuie însă precizat că suma de penalizare a.) este limitată la valoarea de 6% din contract și nu acoperă întreaga perioadă de întârziere.”