Connect with us

Actualitate

Eduard Hellvig/ Statul şvaiţer şi soclul formei fără fond

Publicat

pe

Preocupat intens cu şlefuirea propriului piedestal, directorului Serviciului Român de Informaţii, Eduard Raul Hellvig, probabil nu i se pare important că marii infractori ai României dispar rând pe rând din ţară.“Pas cu pas” instituţia condusă de Hellvig pierde, în medie, cam doi mari rechini prăduitori ai României la jumătate de an. Într-un fel, este de înţeles. Directorul SRI nu va pricepe niciodată ce înseamnă să te lupţi pentru dreptate, pentru adevăr judiciar probat, ce semnifică instrumentarea riguroasă, ce presupune bătălia teribilă din instanţă cu inculpaţii puternici şi potenţii României. Şi nu pricepe pentru simplul motiv că pur şi simplu nu înţelege cu ce se mănâncă toate acestea. Ca politician, când stai la sfaturi cu “sforarul” Viorel Hrebenciuc, când te aşezi pe bordură la o tacla cu Călin Mitică şi ţi-l pui la rever ireversibil pe Adrian Tărău, e ca-n Infernul lui Dante: “Voi cei ce intraţi, lăsaţi orice speranţă”

O fi în pereţii SRI atâta igrasie ca fiecare conducere să aibă nişte tinichele de coadă. Dar parcă nici Vîntu şi nici Ghiţă la un loc şi toate neleguirile pe care le-au făcut nu te fac să te gândeşti automat şi inevitabil la creierii unui tânăr şi curajos procuror făcuţi praf pe un caldarâm, în luptă cu mafia de partid şi de stat, viaţă oferită de un om ca sacrificiu suprem în cea mai mare traumă pe care a trăit-o magistratura românească vreodată. Vîntu şi Ghiţă pălesc teribil în faţa luptei crâncene şi complicate pentru dreptate a lui Cristian Panait cu sponsorul PSD, Adrian Tărău. Unul din primii mari fugari ai României. Viaţa bate filmul uneori.

Eu nu cred în arestările de vineri seara”, a rostit Adrian Năstase în ziua de după arestarea lui Tărău. Avea acea privire şi acel rictus ce niciodată nu pot fi uitate. În puţin soare de Aprilie ce-i străbătea chipul, era totuşi pământiu. Fioros şi înfiorător, năuc şi turbat, înspăimântat şi înspăimântător, avea o scrutare de gheaţă. Trecea prin tine ca glonţul şi te spinteca. După ce-a vorbit, s-a lăsat linişte. A amuţit tot. Cel mai puternic om al României fusese răpus de acţiunea legală a unui procuror. După mai bine de un deceniu, un alt politician de frunte- oare al câtelea- în rol de preşedinte al României, pe numele lui Klaus Iohannis, spune fără să clipească despre o decizie definitivă a instanţei care-l vizează direct: “Acestă soluţie, după părerea mea, nu este bună, mă nemulţumeşte”. Când vine vorba despre ei, toţi reacţionează la fel. Când nu le face pe plac, Justiţia nu mai este bună deloc.

Politicienii României, în general, nu cred cu adevărat în anticorupţie. Şi nici mulţi şefi de instituţii. Anticorupţia e enervantă pentru ei, dar e bună doar ca instrument, când îi ia pe ceilalţi. Când îi ia pe ei sau pe prietenii lor, e wrong. Ca politician transpartinic trecut prin PNL, PC, PUR-SL, PNL, USL, de exemplu, Eduard Hellvig s-a lipit de-a lungul timpului de lideri în general: Horia Rusu, Dudu Ionescu, Dan Voiculescu, Crin Antonescu şi Klaus Iohannis. Până a ajuns acolo unde şi-a dorit mult: şef al SRI.

17 ani politician, cu profil politic neconturat, mărunt, fără calibru, Eduard Hellvig n-a lăsat nimic în urmă, nicio idee, nicio iniţiativă măreaţă, nicio străfulgerare, niciun vrej de anticorupţie. Ancorat în negocieri de culise, campanii, finanţări de partide, secretariate generale, la masă cu baroni, tânărul lup Eduard Hellvig a avut cu totul alte preocupări. Nu i-au trecut niciodată prin arteră globulele anticorupţiei şi, ca atare, nu le simte deloc. Aşadar, ce să-i ceri acum?

Mic sforar prin partide de dreapta sau centru dreapta, pe modelul şobolănos Hrebenciuc, în 2009, când borfaşul Vîntu, prietenul prezidenţiabilului Mircea Geoană, exclama devoalându-şi intenţiile “domnilor, întăriţi-vă statul!”, Eduard Hellvig era de cealaltă parte, lângă alt prezidenţiabil Crin Antonescu, apropiat al lui Rareş Mănescu şi al grupului de la Monaco, Geoană şi Antonescu propunându-l chiar pe Klaus Iohannis premier al României. În 2012, şi Hellvig suspenda şefi de stat întru întărirea statului iar când a ajuns ministru al Dezvoltării în cabinetul Victor Ponta, după Cristian Petrescu, proxyul Elenei Udrea, care preluase la rându-i ministeriatul de la simbolul corupţiei, Eduard Hellvig n-a găsit, bineînţeles, nicio fărâmă de corupţie în cel mai bănos minister al României. Când vine în Martie 2017 Eduard Hellvig, ca director al SRI, şi zice că el “întăreşte statul”, nu ştii dacă de fapt îl siluieşte sau dacă tolerează corupţia că n-o simte. Tot ca-n trecut.

Din 2015, de când a fost numit la şefia SRI, apelându-se inclusiv la sprijinul lui Sebastian Ghiţă, ajutor pe care Ghiţă a susţinut că ar fi refuzat să-l dea, primul eşec la şefia SRI pe care l-a înregistrat cu succes Eduard Hellvig s-a numit chiar Sebastian Ghiţă. Dacă la început se plângea prin proxy că n-are loc de marele Coldea, atunci când Ghiţă l-a aruncat în aer pe prim adjunctul SRI, Hellvig şi-a suflecat mânecile, şi-a frecat palmele, şi-a acţionat. Noroc cu nervii lui Ghiţă, că altfel Hellvig şi-acum decupa ca la grădinţă poze şi comunicate doar din dorinţa de a-l vedea lumea doar pe el, vorba unui cerber apropiat. Ironia sorţii a făcut însă ca Ghiţă să dispară în noaptea de 19 Decembrie 2016, după ce-a participat la K2, vila SRI, la întâlnirea de la revedere cu conducerea SRI, unde a participat nu numai generalul Coldea ci şi cu însuşi directorul SRI, Eduard Hellvig. Dacă Coldea era infestat şi anesteziat de atât Ghiţă, anticorpii anticorupţiei n-au funcţionat nici la Hellvig. Că nu-i are, evident. Nu a sesizat că Ghiţă era agitat, pe picior de fugă, că ameninţa voalat deşi şi Hellvig, directorul SRI, a vorbit cu el. Dacă pe vreun şef SRI de la acea întâlnire îl ducea puţin mintea şi sesiza legal autoritatea competentă, astăzi n-ar fi stat toată ţara să se uite cum Ghiţă sfidează statul întărit de Eduard Hellvig făcând plajă pe hoteluri de lux în Belgrad. Sunt momente când şi curcile probabil râd de SRI.

Şi asta nu e nimic. După ce Sebastian Ghiţă l-a detonat pe generalul Coldea, Eduard Hellvig a lăsat afacerile financiare ca-n tren, aruncâdu-l doar pe prim adjunct afară. Încălcările de lege, contractele, fondurile operative, plăţile, firmele, banii, la Hellvig sunt toate facultative. S-au înţeles “ca băieţii”, au băgat afacerea în sertar şi-au înghiţit cheia. E probabil atât de mizerabilă putrefacţia în SRI încât e mai bine să zicem proştilor, adică contribuabililor, cei care ne plătesc, că de fapt nu e nimic. Şi s-a închis.

Generalul Coldea predă Dumnezeu ştie ce tinerelor generaţii de la SRI, că aşa vrea el, şi Eduard Hellvig cică “doar aşa îl poate ţine pe Coldea sub atentă supraveghere şi monitorizare”. Wow! Că fostul prim adjunct care până la urmă l-a adus la putere şi-a condus SRI vreo 12 ani şi pe care Hellvig n-a putut singur să-l dea jos, de-a avut nevoie de Ghiţă, o fi chiar ultimul tăntălău de pe pâmânt.

Când a fost vorba să-l prindă pe inculpatul SRI Sebastian Ghiţă, Eduard Hellvig a început, normal, să mestece marota obsesiv compulsivă a SRI- n-avem pârghii legale, nu ne lasă decizia CCR. Directorul SRI poate să mestece textele CCR şi-n lung şi-n lat, continuu, neobosit, să le scuipe şi să le înghită din nou, cu toată propaganda şi trompetele ştiute din dotare, că textele sunt clare şi tot acelea rămân. CCR a interzis legal interferenţa SRI în instrumentarea penală, în operarea mandatelor de supraveghere tehnică, în filaje, ambientale şi interceptări, a eliminat excesele SRI în instrumentare, presiuni pe procurori, aterizări zilnice prin birouri, şedinţe prin DNA şi redări, însă CCR nu a interzis SRI să-şi facă datoria, adică jobul susţinut din fonduri publice. Mai precis CCR nu a interzis SRI să strângă informaţii- ocupaţia de bază a SRI- relevante, să le culeagă şi să le valorifice în sprijinul instrucţiei penale. Iar dacă SRI obţine aceste informaţii este obligatoriu prin lege să le ofere parchetelor. În plus, pe zona de siguranţă naţională SRI are autostrada deschisă nu numai în operarea de mandate, ci este şi organ de cercetare penală. Aşadar, Eduard Hellvig când dădea din umeri la Ghiţă, mestecând marota CCR, nu spunea tocmai adevărul. Mai mult, speţa Sebastian Ghiţă era şi a rămas una de siguranţă naţională- că nu cetăţenii României au infestat sistemul cu Ghiţă, ci chiar şefii serviciilor de informaţii. Ei sunt responsabili, ei să rezolve, ei să plătească. Că aşa este corect.

Dovada că neadevărul prin care Eduard Hellvig îşi ascundea eşecul n-a ţinut mult a fost chiar momentul prinderii lui Ghiţă. În 4 luni, într-o vineri, când s-a emis anunţul capturării lui Ghiţă, Eduard Hellvig s-a urcat fericit pe tavan şi a început să urle în toată România: Noi l-am prins. SRI, Răzvan Ionescu, noul prim adjunct SRI, în două ore toată propaganda SRI a umplut ecranele. Nu zău, serios? În ce bază legală SRI operează pe teritoriul altui stat? În ce bază legală cooperează într-o speţă penală? E Ghiţă de siguranţă naţională sau SRI şi-a făcut treaba pentru că Sebastian Ghiţă, în mod crâncen, i-a umilit? În ziua de 14 Aprilie 2017, nimeni din SRI n-a mai mestecat marota compulsivă a deciziei CCR. Vestea proastă pentru directorul SRI este că a fost degeaba: Ghiţă tot pe hotel la plajă se află şi acum.

Nefericirea lui Eduard Hellvig este că au mai trecut vreo 6 luni şi tot SRI a mai pierdut un mare şmecher. Pe rechinul imobiliar al grupului Monaco, transpartinic şi puternic contectat al României, pe numele lui Puiu Popoviciu. Al doilea răsunător eşec al mandatului lui Eduard Hellvig la şefia SRI. Cum în acest caz acuzarea- DNA şi judecătorii şi-au făcut datoria, se pune iar în discuţie cine trebuia să stea cu ochii pe Popoviciu. Dacă nici pe marii jefuitori ai României care umilesc statul, Eduard Hellvig nu stă că nu simte el anticorupţia, e o întrebare legitimă cu ce îşi ocupă de fapt timpul conducerea SRI că succese operative nu are până acum. Cert este că teribilul Puiu a zburat, liber ca pasărea cerului, şi dus a fost. Degeaba te lupţi să instrumentezi 3 ani, să judeci vreo 5, că din statul întărit al lui Eduard Hellvig poţi să pleci oricând. Legal, tot SRI trebuia să obţină informaţia şi s-o pună la dispoziţie parchetului. Dar, vorba unui magistrat: “Mai dă-i încolo, că dacă nu e unul de-al lor sună imediat. Când e unul de la ei care fuge nu mai sună nimeni”. Ca atare, poate să mestece din nou marote obsesiv compulsive directorul SRI cât o vrea şi pe toate canalele. În speţa Puiu Popoviciu informaţia trebuia să vină tot de la SRI. Şi n-a venit. Că n-au avut-o, că sunt slabi.

În plus, în general, pe mandatul lui Eduard Hellvig la SRI în parchete nu prea mai vine ceva relevant ca informaţie, substanţial pentru anchetele penale. Dacă SRI nu mai poate opera autorizaţiile de interceptare şi mandatele de supraveghere tehnică, când îl dai afară pe uşă şi nu mai poate intra nici pe geam, instituţia condusă de Eduard Hellvig nu mai ştie să facă nimic, e paralizată. Nu numai că nu mai are succese operaţionale, dar nu-şi mai face nici meseria de bază- aceea de a culege informaţie importantă. Deprofesionalizarea se observă de la o poştă, SRI devenind sfrijit, fără substanţă şi irelevant.

Ca sumar matematic, în doar 6 luni, SRI a pierdut doi şmecheri ai României, pe care nu-i va recupera uşor şi pe care foarte probabil, directorul Eduard Hellvig nici nu va încerca să-i aducă. Anticorupţia şi adevărurile judiciare nu prea sunt feng shuiul lui. Asta deşi până acum, SRI a recuperat toţi marii nelegiuiţi ai României. E adevărat, fără sprijinul lui Eduard Hellvig. Mulţi au fost grei şi s-au numit Omar Hayssam, Mohammad Munaf, Nicolae Popa, Mihai Necolaiciuc, Radu Nemeş, Nicuşor Constantinescu, Florian Walter, Said Baaklini, Mihail Boldea. Dacă îi mai pleacă unul de sub nas, directorul SRI îşi poate face bagajele şi poate zbura şi el, depunându-şi mai întâi demisia. Un stat şvaiţer, în care inculpaţii sunt chiar fraieri dacă nu dispar, în care te umilesc toţi infractorii, nu este un stat întărit, potrivit neadevărurilor clamate de un director al SRI în discursuri pompoase şi oficiale dar finalizate, la mişto, chiar în smiley face. Acesta este nivelul, foarte jos, cu asemenea specimene şi eşecuri defilează fiorosul stat român.

După ce a jucat ţonţoroiul pe cadavrele predecesorilor, bârfind bărbăteşte prin proxy, continuu şi pe la colţuri, directorul SRI s-a gândit să înceapă să-şi construiască soclul pe leşuri. A început să-şi aroge că el şi nu CCR a scos SRI din Justiţie, denunţând verbal toate protocoalele dar- cel mai important- uitând să declasifice şi documentele esenţiale şi, în plus, uitând din nou să nu-şi mai lase adjuncţii să sune prin DNA. Camaradul Marian Petrache din Ilfovul de suflet în care chiar Eduard Hellvig a candidat, “curentul şi motorul” din dosare este, într-adevăr, încă netrimis în instanţă. S-o fi împotmolit de atâtea telefoane SRI pe drum.

Apoi a mai spus directorul SRI că a scos SRI din ANAF. Un alt lucru bun pe care l-a făcut, dacă nu trăgea şi aici un adevăr spus doar pe jumătate pentru aburirea fraierilor. Detaşarea ofiţerilor SRI în ANAF nu avea bază legală, făcându-se doar în numele unei hotărâri CSAT ce nu avea valoare de lege, aşa cum multe acţiuni şi demersuri ale SRI s-au făcut la fel de nelegal.

Iar Eduard Hellvig a mai făcut ceva: un Ghid de Conduită Etică pe care SRI oricum îl avea creionat şi care oricum fusese călcat în picioare- dar de acum scrie la sfârşit că este obligatoriu pentru toţi angajaţii SRI. În relaţia Eduard Hellvig- Buşoi, PNL, Klaus Iohannis, instituţii media, analişti, proxy şi propagandişti- oare s-o aplica Ghidul? Sau Buşoi e chestiune de siguranţă naţională? Mai este însă o variantă: Eduard Hellvig din când în când nu mai este angajat SRI. Smiley face, fix ca-n discursul directorului SRI.

În rest, instituţia condusă de Hellvig a rămas la fel de necontrolată parlamentar, la fel de bugetofagă, pe aceleaşi legi laxe de aproape trei decenii care-i permite să joace pe tot terenul, în licitaţii există aceleaşi carteluri, iar Ghiţă, Siveco şi prietenii de peste hotare sunt decişi să câştige licitaţia puturoasă SII Analytics, chiar pe mandatul lui Eduard Hellvig. Aşadar, ce s-a schimbat în SRI ca mod de acţiune? Substanţial, fundamental, nimic. Sistemul de forţă al SRI, la fel de nereformat, a fost preluat de altă gaşcă, au fost schimbate câteva personaje, şi e folosit în continuare în slujba noului conducător, fixându-şi ţinte şi agende în mişcare. În slujba statului, acum nu face nimic. Mai grav, cu sprijinul şi neprofesionalismul SRI, România este înjosită de infractori.

“Niciodată în mandatul meu SRI nu va fi implicat politic”, se bătea în piept prin Februarie 2017, directorul SRI, Eduard Hellvig. Asta după ce şi Klaus Iohannis trasase în Ianuarie 2017 pentru SRI două linii roşii, vorbind de întărirea controlului parlamentar ce nu există în realitate nici acum: “Părerea mea e că nu este bine să fie lăsate serviciile secrete să se amestece în politică. Cealaltă a doua linie roşie trebuie să definească cât de mult şi cum se pot implica politicienii în treaba serviciilor secrete sau, în traducere liberă, cum e cu politizarea serviciilor secrete. După părerea mea, nici aceasta nu este bună”. În acele zile, chiar Eduard Hellvig, venit nu din spuma mării, ci chiar din sforăriile politice de partid, finanţări şi campanii, chiar dacă era la şefia SRI, prelua operativul SRI. Când clamezi nişte principii frumoase, ai grijă să nu le fi încălcat chiar tu deja.

Ulterior, tot din adâncă neimplicare politică, directorul SRI a dezvoltat o nouă problemă: Liviu Dragnea. Curios este că Eduard Hellvig l-a descoperit pe condamnatul Liviu Dragnea doar după ce a devenit şef al SRI şi după ce PNLul de suflet a pierdut în mod spectaculos şi succesiv toate rundele de alegeri de după prezidenţialele din 2014 din cauza alegerilor nefericite ale lui Klaus Iohannis şi intervenţiilor neimplicate politic ale lui Eduard Hellvig în partid. Graţie acestora, liberalii au schimbat nu mai puţin de 4 candidaţi la primăria generală a Capitalei, un record istoric. Când îşi taie venele pe lung de hegemonia PSD, toţi aceşti oameni ar trebui să-şi aducă aminte cine este de vină. Nu cumva chiar ei?

Din cauza alegerilor slabe ale celor doi, Liviu Dragnea, condamnat definitiv şi PSD au ajuns să joace ţonţoroiul pe toată România, cu majoritate de 60% în Parlament, preluând puterea Executivă, cu un PNL făcut şvaiţer ca întăritul stat român. Culmea este că atunci când anchetele jurnalistice pe Liviu Dragnea începeau, când se furau documente Tel Drum din DNA, în dreapta lui Liviu Dragnea, în parteneriat uselist şi mare iubire, prin 2012 şi 2013 era chiar Eduard Hellvig. Tot cel care este acum directorul SRI, Eduard Hellvig, îi preda la cheie în Decembrie 2012, şi ministerul Dezvoltării, tot lui Liviu Dragnea. Bineînţeles, în acea puşculiţă şi gaură neagră, nimeni n-a găsit vreo umbră de corupţie, că doar nu erau să se denunţe ei pe ei. Aşadar, când pe directorul SRI îl apucă prin 2017 străfulgerările pe subiectul Dragnea, ar fi bine să ştie că memoria recentă încă funcţionează. Se cam cunoaşte ce au făcut anii trecuţi cu toţii. Asta în caz că se crede că fraierii, adică plebea, contribuabilii, au uitat.

În plus, Klaus Iohannis în aproape trei ani de când se află la Palatul Cotroceni nici măcar nu şi-a conturat un proiect de ţară. Se pregăteşte de al doilea mandat pe bicicletă, având lângă el doar instituţiile de forţă, cu lideri slabi, slugarnici şi lipsiţi de substanţă ca şi el. Vorba aceea, “în momentul în care primim informările SRI, le citim şi ne considerăm informaţi”. Aici s-a închis. Ca-n Sarmalele Reci: „Nu uita că ţara te vrea prost”

În tot acest abur, slăbiciune, ipocrizie, adevăruri spuse pe jumătate, neprofesionalism, cuvinte mesectate degeaba, forme fără fond şi mult umflat în pene, directorul SRI, dependent de media, a început să-şi construiască soclul în presă, “pas cu pas”. „E genul care te ascultă, îţi spune doar ce vrei să auzi, pare că e de acord cu tine şi pe la spate…„, îl descrie un om din Justiţie ca fiind cam viclean, pe directorul SRI. Însă presupusa viclenie pare a fi cea mai mică problemă. Neadevărurile sunt cele mai mari. Şeful SRI nu a participat la bilanţul DNA- “ce act de vitejie, ce curaj, aşa trebuie, bravo lui”, au sărit aceiaşi analişti de casă. Eduard Hellvig, în realitate, nu fusese invitat deloc la bilanţul DNA, ca de altfel nimeni din SRI, era extrem de supărat că a fost sfidat, şi pe cale de consecinţă logică, dacă nu-l băgase nimeni în seamă, nici nu avea cum să participe. Dar SRI a întors factualul pe dos, şi-a transformat umilinţa în act de vitejie. “Că ţine la fraieri”, vorba unui magistrat.

La fel a făcut recent şi cu pensiile militare speciale. Ce act de vitejie, dom’le, Hellvig a făcut curăţenie, a dat afară echipa diavolească din SRI. Realitatea fusese iar inversată tot în laboratoarele de propagandă ale SRI. Diavolii nu plecau că-i mătrăşea viteazul director al SRI, Eduard Hellvig. Au plecat, în realitate, la cerere, că altfel nu puteau pentru că nu aveau toţi vârsta de pensionare. Şi au plecat pentru bănuţi. Aceiaşi bănuţi care-l încurcau la numire şi pe Eduard Hellvig. Va rămâne probabil în istoria SRI ca singurul director care şi-a început mandatul spunând nu lucruri importante, ci gândindu-se strict la bănişorii lui după care plângea că-s mai puţini la SRI decât la Bruxelles, unde te duci, încasezi şi nu faci mai nimic: “E o schimbare financiară. Astea sunt discuţiile pe care le am acasă, într-adevăr. Vă confirm acest lucru. Soţia nu este foarte încântată”.

Dependenţa de titluri, analize favorabile şi alte asemenea- reprezintă o boală des întâlnită la mulţi şefi de instituţii publice şi politicieni. Când începe să li se umfle capul, aşa se manifestă la toţi. Întorc evenimentele, mint, inventează, dau pe surse informaţii ce pot fi infirmate într-o clipă – pentru simplul motiv că sunt fake. Însă directoratul SRI întru slăvirea liderului suprem, „reformatorului”, a mai făcut ceva. Şi-a pus cerberii să-i verifice pe cei care scriu de SRI, dezvoltând adevărate conspiraţii paranoice şi mondiale, care l-ar face şi pe Alex Jones de la Infowars invidios. La ei, nu există oameni liberi, ci doar scenarită. Când dispar infractorii condamnaţi definitiv la carceră, devalizatori ai României şi bugetelor publice, umilind o ţară întreagă, să nu ne mai întrebăm cu ce-şi ocupă timpul profesioniştii SRI, plătiţi din bani publici. Cu nimicuri. Cum poţi să protejezi un stat când unica grijă şi singura preocupare este ce se scrie/zice despre tine în online şi la televizor?

E adevărat, nu toată lumea e atât de redusă mintal să spună în cor, aşa cum s-a întâmplat, că directorul SRI, Eduard Hellvig este “pumnul de fier în mănuşă de catifea”, că doar îi vezi acţiunile fără substanţă, forma fără fond, irelevanţa, eşecurile şi egoul grăsun şi în creştere. Cât despre “put your iron hand in a velvet glove”, profesioniştii SRI, specializaţi în plagiat, să facă bine să ştie că aşa au reuşit performanţa să-l copieze chiar şi pe Napoleon Bonaparte de acum două secole. Au luat sintagma de pe “goagăl”, vorba lui Vanghelie, şi i-au lipit-o de frunte lui Eduard Hellvig. Directorul SRI s-o fi simţit bine, mândru, umflat în pene că „dă bine” dar expresia e puţin cam furată. Dacă n-ar fi de râs, ar fi prea mult de scris, de gândit şi de analizat. Vai de mama lui de stat. (Sorina Matei)

 

Actualitate

Cum te pregătești pentru o coronarografie la centrele medicale Monza Ares? Ghid practic, pas cu pas

Publicat

pe

Ai primit recomandare pentru coronarografie și vrei să știi exact ce urmează? Este firesc să ai întrebări. Coronarografia este o investigație invazivă care arată dacă arterele inimii tale sunt îngustate sau blocate. O pregătire corectă te ajută să treci prin procedură în siguranță și cu mai puțin stres.

1. Evaluarea preprocedurală și consimțământul informat

Primul pas îl faci în cabinet, împreună cu medicul cardiolog intervenționist. Discuți istoricul tău medical în detaliu. Spune-i clar:

  • Ce boli cronice ai (diabet, hipertensiune, boală renală, afecțiuni pulmonare);
  • Ce medicamente iei zilnic, inclusiv suplimente;
  • Dacă ai alergii la medicamente sau la iod;
  • Dacă ai implanturi – stimulator cardiac, proteze valvulare, stenturi mai vechi.

De exemplu, dacă ai diabet și urmezi tratament cu metformin, medicul va ajusta schema înainte de procedură. Dacă ai insuficiență renală, echipa va planifica măsuri suplimentare de protecție a rinichilor.

2. Investigații și analize înainte de procedură

Pentru siguranță, medicul îți recomandă analize recente. În majoritatea cazurilor, vei face:

  1. Hemogramă completă – arată dacă ai anemie sau probleme de coagulare;
  2. Teste de coagulare (INR, APTT) – estimează riscul de sângerare;
  3. Creatinină și uree – evaluează funcția rinichilor;
  4. Glicemie – importantă dacă ai diabet;
  5. EKG și, uneori, ecocardiografie – oferă informații despre funcția inimii.

Aceste teste îl ajută pe medic să adapteze procedura la situația ta. De exemplu, dacă valorile creatininei sunt crescute, se va folosi o cantitate mai mică de contrast și se va insista pe hidratare. Programează analizele cu câteva zile înainte și discută rezultatele cu echipa medicală. Nu interpreta singur valorile și nu modifica tratamentul fără recomandare.

3. Ajustarea medicației și pregătirea pentru internare

Nu întrerupe niciun medicament fără acordul medicului. Unele tratamente trebuie continuate, altele ajustate temporar. De exemplu:

  • Anticoagulantele orale (de tip warfarină sau alte anticoagulante moderne) pot necesita pauză sau înlocuire temporară;
  • Metforminul se oprește, de regulă, cu 24–48 de ore înainte, pentru a reduce riscul unei complicații metabolice rare;
  • Antiagregantele plachetare (aspirină, clopidogrel) se continuă sau se ajustează în funcție de indicație.

Pregătește o listă scrisă cu toate medicamentele și dozele. Adu lista la internare.

În seara dinaintea procedurii, fă duș și evită aplicarea cremelor pe zona încheieturii sau a inghinalului. Respectă indicația de post alimentar, de obicei 6–8 ore înainte de procedură. Poți lua medicamentele permise cu o gură mică de apă, dacă medicul îți confirmă acest lucru.

4. În ziua procedurii: ce să aduci și la ce să te aștepți

Vino cu:

  • Actul de identitate și documentele medicale;
  • Rezultatele analizelor;
  • Lista de medicamente.

Este bine să ai un însoțitor care să te conducă acasă. După procedură, în ziua respectivă nu vei putea conduce mașina. La internare, asistenta îți verifică tensiunea, pulsul și saturația de oxigen. Ți se montează o linie venoasă pentru administrarea de lichide și medicamente. Medicul discută încă o dată cu tine planul procedural.

5. Despre procedură, contrast și tehnologie utilizată

Coronarografia se face într-o sală de angiografie dotată cu aparatură modernă de imagistică. În centrele specializate se folosesc sisteme performante de vizualizare și dispozitive inovatoare pentru ghidarea stenturilor. În ultimii ani, cardiologia intervențională a introdus tehnici și dispozitive care nu au mai fost utilizate anterior în România, inclusiv stenturi de ultimă generație și metode avansate de evaluare a fluxului coronarian.

În timpul procedurii:

  • Primești anestezie locală la nivelul încheieturii (abord radial) sau inghinal (abord femural);
  • Medicul introduce un cateter subțire prin arteră până la inimă;
  • Injectează substanța de contrast iodată pentru a vizualiza arterele.

Poți simți o senzație de căldură pentru câteva secunde. Este normală și trece rapid. Contrastul poate provoca reacții alergice, de la erupții ușoare până la reacții severe, rar întâlnite. Dacă știi că ai alergie la iod, anunță din timp. De asemenea, contrastul poate afecta temporar rinichii, mai ales dacă ai deja o boală renală.

Pentru informații detaliate despre indicații și desfășurare, poți consulta pagina dedicată procedurii de coronarografia cardiacă la Monza Ares, unde găsești explicații suplimentare despre tehnică și opțiuni de tratament.

6. Recuperarea imediată după coronarografie

După procedură, rămâi sub supraveghere câteva ore. Echipa medicală monitorizează:

  • Tensiunea arterială și pulsul;
  • Locul puncției.
  • Eventuale dureri toracice sau reacții adverse.

Dacă s-a folosit abordul radial, te vei putea mobiliza mai repede. Dacă s-a folosit abordul femural, vei sta întins câteva ore pentru a preveni sângerarea.

Este posibil să apară un mic hematom la locul puncției. Rareori apar complicații precum sângerare importantă, tulburări de ritm sau infarct. Riscul este redus, dar crește la pacienții vârstnici sau cu boli asociate multiple. Bea lichide după procedură pentru a elimina contrastul. La externare, primești recomandări clare privind activitatea fizică și medicația.

7. Întrebări utile și pașii următori

Înainte de externare, clarifică următoarele:

  • Când reiei activitatea profesională?
  • Ce restricții ai la efort fizic?
  • Ce tratament trebuie urmat și pentru cât timp?
  • Când este următorul control?

Dacă ți s-a implantat un stent, vei urma tratament antiagregant conform indicației. Oprirea prematură a acestuia crește riscul de tromboză a stentului.

Beneficiul coronarografiei constă în stabilirea rapidă și precisă a diagnosticului și, la nevoie, în tratarea imediată a unei artere îngustate. Costurile și riscurile procedurii trebuie analizate împreună cu medicul tău, în funcție de simptome, rezultate și riscul cardiovascular global. Pentru majoritatea pacienților corect selectați, avantajele depășesc riscurile, însă decizia rămâne individuală.

Pregătirea atentă, comunicarea deschisă și respectarea indicațiilor medicale te ajută să parcurgi această etapă cu încredere. Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.

Citeste in continuare

Actualitate

Schimbări importante pentru firme: ce presupune gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG și cine este vizat

Publicat

pe

Legislația privind ambalajele s-a modificat constant în ultimii ani, iar anul anterior a adus reguli mai stricte pentru companiile care introduc produse ambalate pe piața din România. Țintele de reciclare cresc, raportarea devine mai riguroasă, iar autoritățile verifică trasabilitatea reală a deșeurilor, nu doar existența unui contract.

Dacă ești manager financiar, logistic sau responsabil de mediu, aceste schimbări îți influențează direct bugetul și procedurile interne. Articolul explică pe scurt ce prevede legislația în vigoare, cine trebuie să se conformeze și ce pași concreți ai de făcut. Informațiile au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultanța juridică sau financiară personalizată.

Ce prevede legislația pentru ambalaje?

Cadrul principal îl reprezintă Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările ulterioare (inclusiv OG 1/2021 și HG 96/2023). Aceasta transpune în legislația națională cerințele europene privind economia circulară și responsabilitatea extinsă a producătorului.

HG 1074/2021 (publicată în octombrie 2021) stabilește cadrul legal pentru implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) în România pentru ambalaje primare nereutilizabile (sticlă, plastic, metal) de la 0,1 la 3 litri. Aceasta obligă producătorii și comercianții să gestioneze ambalaje SGR, returnând o garanție de 0,50 RON la reciclare.

Pe lângă Legea 249/2015, se aplică OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, care stabilește contribuțiile datorate pentru neîndeplinirea obiectivelor de reciclare. Pentru 2025, țintele minime de reciclare la nivel național au fost:

  • Sticlă – 70%
  • Hârtie și carton – 75%
  • Metale feroase – 70%
  • Aluminiu – 50%
  • Plastic – 50%
  • Lemn – 25%

Atenție: autoritățile iau în calcul doar cantitățile efectiv reciclate, confirmate prin documente și raportate în sistemele informatice oficiale (SIATD). Estimările sau declarațiile fără trasabilitate nu mai produc efecte juridice.

Pentru o analiză detaliată a cadrului legal și a modului de aplicare, poți consulta explicațiile despre gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG, cu trimitere la articolele relevante din actele normative.

Directiva (UE) 2018/851: ce s-a schimbat în 2025?

Directiva (UE) 2018/851, publicată pe EUR-Lex, a modificat Directiva-cadru privind deșeurile 2008/98/CE și a consolidat principiul răspunderii extinse a producătorului (EPR). A fost transpusă în legislația națională prin OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, care modifică Legea 211/2011.

Transpunerea în legislația națională a adus două efecte practice pentru firme:

  1. Trasabilitate completă – trebuie să demonstrezi circuitul de la introducerea pe piață până la reciclare.
  2. Responsabilitate financiară clară – dacă nu atingi țintele, plătești contribuția de 2 lei/kg pentru diferența nereciclată, conform OUG 196/2005.

Pentru un buget anual, acest mecanism poate genera costuri considerabile. De exemplu, dacă introduci 20 tone de ambalaje din plastic și reciclezi doar 8 tone (40%), rămâi cu un deficit de 2 tone față de ținta de 50%. Contribuția ajunge la 4.000 lei (2.000 kg × 2 lei). La volume mai mari, impactul crește proporțional.

Cine este vizat de obligații?

Legea se aplică tuturor operatorilor economici care introduc ambalaje pe piața națională, indiferent de dimensiune.

Sunt vizați:

  • producătorii care ambalează produse în România;
  • importatorii din state terțe;
  • achizitorii intracomunitari;
  • comercianții online care livrează produse ambalate către consumatori;
  • retailerii care comercializează produse sub marcă proprie.

Nu există prag minim de cantitate. Chiar și 100 kg de ambalaje/an generează obligații de înregistrare și raportare.

Cum raportăm trimestrial la AFM?

Primul pas este înregistrarea în platforma SIATD (Sistemul Informatic pentru Asigurarea Trasabilității Deșeurilor), administrată de Administrația Fondului pentru Mediu, și, după caz, în registrul ROAFM.

Ulterior, trebuie să:

  1. Calculezi cantitățile de ambalaje introduse pe piață, defalcate pe materiale.
  2. Depui declarațiile lunare la AFM, până pe data de 25 a lunii următoare.
  3. Asiguri raportarea în SIATD pentru trasabilitatea deșeurilor.
  4. Păstrezi documentele justificative minimum 5 ani.

Documentele verificate frecvent în control:

  • facturi de achiziție ambalaje;
  • declarații vamale;
  • contract cu OIREP sau dovezi de gestionare individuală;
  • certificate de reciclare/valorificare;
  • centralizatoare interne pe tip de material.

În majoritatea cazurilor, departamentul financiar și cel logistic trebuie să colaboreze lunar pentru a evita diferențele între stocuri, facturi și declarații.

Gestionare individuală sau transfer către OIREP?

Ai două opțiuni:

1. Gestionare individuală

Organizezi pe cont propriu colectarea și reciclarea. Această variantă presupune contracte directe cu colectori și reciclatori, monitorizare permanentă și costuri administrative ridicate.

2. Transferul responsabilității

Închei contract cu o OIREP autorizată, care preia obligațiile de îndeplinire a țintelor. În practică, majoritatea companiilor aleg această soluție pentru stabilitate operațională și predictibilitate financiară.

Detalii despre mecanism și condiții găsești în explicațiile privind gestionarea deșeurilor de ambalaje cu o OIREP, inclusiv despre răspunderea contractuală și indicatorii de performanță. Pentru rezultate eficiente, verifică autorizația valabilă a OIREP-ului și istoricul îndeplinirii țintelor colective.

Ce riscuri și sancțiuni există?

Garda Națională de Mediu poate aplica amenzi pentru nerespectarea obligațiilor privind ambalajele. Conform Legii 249/2015 (cu modificările ulterioare), amenzile pentru operatori economici sunt cuprinse între 10.000 și 25.000 lei, în funcție de tipul contravenției:

  • neînregistrare sau neraportare: amenzi în intervalul 10.000–20.000 lei;
  • neîndeplinirea obligațiilor de colectare selectivă: 15.000–25.000 lei;
  • neîndeplinirea țintelor fără plata contribuției: contribuție de 2 lei/kg + accesorii.

Din perspectivă financiară, riscul major nu îl reprezintă amenda punctuală, ci acumularea diferențelor de plată pe mai mulți ani fiscali.

Checklist rapid pentru firme

Verifică dacă:

  • ești înregistrat în SIATD și, după caz, ROAFM;
  • ai centralizat cantitățile pe ultimele 12 luni;
  • ai calculat țintele pe fiecare material;
  • ai bugetat contribuția potențială de 2 lei/kg;
  • ai desemnat un responsabil intern;
  • monitorizezi lunar evoluția cantităților;
  • ai programat un audit anual al datelor.

Dacă identifici neclarități, solicită un audit gratuit al cantităților de ambalaje sau programează o discuție cu un consultant al unei OIREP pentru a clarifica obligațiile specifice activității tale.

Gestionarea corectă a deșeurilor de ambalaje influențează direct costurile operaționale, relația cu partenerii comerciali și indicatorii ESG ai companiei. O abordare organizată, bazată pe date reale și verificabile, te ajută să controlezi bugetul și să eviți corecțiile ulterioare.

Citeste in continuare

Actualitate

Giganții mărilor își unesc forțele: Parteneriat strategic între TKMS și Navantia pentru viitorul apărării europene

Publicat

pe

De

O alianță împotriva blocajelor: Răspunsul industrial la noua realitate geopolitică

Într-o mișcare strategică menită să redefinească peisajul industriei de apărare de pe continent, doi dintre cei mai importanți constructori navali din Europa, grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) și compania spaniolă Navantia, au semnat oficial un memorandum de înțelegere. Această colaborare istorică deschide calea pentru un proiect ambițios: posibilitatea ca submarinele proiectate de germani să fie construite direct pe șantierele navale din Spania.

Acordul vine într-un moment critic, marcat de o presiune fără precedent asupra sectorului maritim european. Escaladarea tensiunilor geopolitice din ultimii ani a generat o explozie a cererii de tehnică navală modernă, însă industria se lovește de un obstacol major: deficite severe de capacitate de producție și resurse tehnologice limitate la nivel continental.

Eficiență sub presiune: Obiectivele colaborării germano-spaniole

Parteneriatul dintre TKMS și Navantia nu este doar o formalitate, ci o tentativă de a găsi soluții pentru implementarea proiectelor militare într-un mod mai rapid și mai rentabil. Cele două companii au inițiat deja discuții la nivel de management, bazate pe o încredere reciprocă și pe respectarea strictă a reglementărilor privind concurența și controlul exporturilor.

Miza este uriașă: explorarea unor noi modele de cooperare industrială care să permită Europei să își onoreze contractele de apărare fără a sacrifica performanța sau termenele de livrare, în ciuda limitărilor actuale ale șantierelor navale.

Dincolo de protocol: Managementul unor portofolii complexe

Deși entuziasmul este mare, rămâne de văzut cum vor prioritiza cei doi coloși noile oportunități de afaceri, având în vedere portofoliile lor actuale extrem de încărcate. TKMS este angrenată în prezent în producția submarinelor Type 212CD pentru Germania și Norvegia, model care se află și pe lista scurtă pentru proiectul canadian de patrulare submarină.

De cealaltă parte, Navantia își concentrează eforturile pe finalizarea celor patru submarine din clasa S-80 destinate marinei spaniole. În afara sectorului subacvatic, ambele companii gestionează game vaste de nave de suprafață, de la fregatele germane din clasele 123 sau 125, până la distrugătoarele de clasă Hobart și nava strategică de proiecție „Juan Carlos I” din portofoliul spaniol. Această fuziune de expertiză promite să creeze un pol de putere capabil să susțină suveranitatea maritimă a Europei în deceniile următoare.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv16 ore ago

Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului

România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea...

Exclusiv16 ore ago

JUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)

Procedura „Houdini”: Cum să judeci un om fără să-l inviți la proces, dar să pretinzi că-l aperi Să trăiți, stimată...

Exclusiv16 ore ago

Ploieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!

Orașul lui Caragiale a fost transformat oficial în cel mai scump experiment de supraviețuire urbană din România. În timp ce...

Exclusiv16 ore ago

Stigmatizarea sărăciei: Sindicatul Europol desființează „Lista Rușinii” impusă de Guvern românilor cu datorii mici

O măsură care vizează cetățenii vulnerabili, nu marii evazioniști, transformă dificultățile financiare ale populației într-o execuție publică orchestrată de stat....

Exclusiv2 zile ago

Poliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor

Într-o mișcare ce riscă să paralizeze și mai mult activitatea operativă a forțelor de ordine, o nouă propunere legislativă vizează...

Exclusiv2 zile ago

Dreptul la odihnă, tratat ca „sfidare”: Sindicatul Diamantul denunță abuzurile manageriale și „sclavia” din rândul polițiștilor

Într-un rechizitoriu dur la adresa practicilor administrative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Emil Pașcut, reprezentantul Sindicatului Diamantul, scoate la lumină...

Exclusiv3 zile ago

MISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR

În timp ce România se screme să pară un pilon de stabilitate la granița estică, Ministerul Economiei, condus de „vizionarul”...

Exclusiv3 zile ago

TALIBANUL MORALIST CU TRAFALET ÎN DOTARE: CUM SE MAI „EDUCĂ” TINERII PRIN TRAMVAIELE DIN CRAIOVA

În timp ce lumea civilizată discută despre progres, prin mijloacele de transport din Craiova încă mai bântuie specimene care confundă...

Exclusiv3 zile ago

Război total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management

Într-o reacție neobișnuit de dură, Centrul de Informare și Relații Publice al Poliției Române a lansat o serie de precizări...

Exclusiv5 zile ago

EXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?

În timp ce instituțiile statului mimează vigilența, ziarul de investigații Incisiv de Prahova, singura publicație care a avut curajul să...

Exclusiv5 zile ago

MILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!

Într-o țară în care infractorii au mai multe drepturi decât cei care îi încătușează, polițistul român a ajuns un fel...

Exclusiv6 zile ago

Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea „pârjoleală” de 5.000% și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia Antigrindina a argintului!

România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea...

Exclusiv6 zile ago

REVOLUȚIA OPAIȚULUI: Consilierii Robescu și Sârbu-Simion sting lumina în Ploiești ca să nu se vadă gunoiul și gropile

În timp ce omenirea visează la colonizarea Planetei Marte, la Ploiești, doi „vizionari” ai urbanismului de peșteră au decis că...

Exclusiv6 zile ago

Marele jaf de 5 lei: Cum îi înfometează IPJ Olt pe „Sherlockii” de Slatina

În timp ce marii infractori se lăfăie în opulență, adevărații detectivi ai județului Olt au primit o misiune demnă de...

Exclusiv6 zile ago

Revoluția „Opaițului” la Ploiești: Gara de Sud se pregătește de beznă, că tehnologia e „păcat”!

În timp ce omenirea se chinuie să colonizeze Marte și să perfecționeze inteligența artificială, la Ploiești, doi „ctitori” ai urbanismului...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv