Anchete
Președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România face o dezvăluire care cutremură pur și simplu sistemul de Justiție – și pune sub un uriaș semn de întrebare aspectul controlului serviciilor
Un nou interviu de excepție acordat de judecătoarea Dan Gîrbovan lui Marius Tucă – și din nou s-au spus adevăruri de care lumea se ferește – inclusiv lumea… din opoziția parlamentară actuală.
De data asta a fost vorba de așa zisa ”reformă a justiției” și de ”acoperiții” din rândul magistraților.
”Suntem într-o permanentă reformă a Justiţiei – un pas înainte, doi înapoi!”, spune direct Dana Gîrbovan.
Aici intervine și dreptul cetățeanului de a beneficia de o justiție independentă, fără influențe oculte! Dar, mai înțelege, de fapt, cetățeanul ce înseamnă independența Justiției?
”Din cauza abuzurilor repetate şi constante, cetăţeanul şi-a pierdut exerciţiul libertăţii şi a început să se sprijine mai mult pe sloganuri, pe concepte deja mestecate de alţii, lucru profund nesănătos”, spune judecătoarea, care subliniază – ”Rolul fundamental al judecătorului e să se asigure că, în faţa sa, statul şi cetăţeanul sunt egali”.
Rolul judecătorului este să asigure cetățeanul că este ”protejat în faţa oricărui abuz, că toate drepturile lui sunt respectate atât în raport cu ceilalţi cetăţeni, cât şi în raport cu statul”.
Deși pare simplu, până la urmă, ”neavând exerciţiul ăsta al democraţiei şi al statului de drept, cetăţenii, din nefericire, tind să le trateze cu mult prea multă uşurinţă şi să se bazeze mai mult pe slogane.”
Problema separării celor două noţiuni: procuror şi judecător. Președinta UNJR consideră că separarea aceasta este ”e imperioasă într-un sistem de drept, un concept statuat în Legea 303 din 2005, privind Statutul Magistraţilor – iar fiecare dintre aceste două profesii trebuie să aibă datorii independente”.
Tema infiltrării serviciilor în Justiție, o reminiscență a perioadei comuniste – care ”nu pare să se anuleze, ci, dimpotrivă, să-şi găsească alte supape în societatea judiciară”.
Judecătoarea recunoaște: ”Nu ne trecea prin cap că serviciile secrete erau amestecate” și că pentru ea amploarea infiltrării serviciilor de informaţii. ”A fost un şoc să văd cât de adânc sunt infiltrate serviciile de informaţii şi, cumva, era un elefant roz în încăpere”.
Și, atenție la următoarea dezvăluire: ”Puţini ştiu despre modul în care au fost verificaţi acoperiţii din Justiţie, după ce, în 2015, un comunicat al CSAT emis către presă asigura lumea că, “în urma verificărilor efectuate, nu există acoperiţi în Justiţie””, spune Gîrbovan.
”Cum s-a efectuat verificarea statului? Foarte simplu: statul i-a întrebat pe magistraţi dacă sunt ofiţeri acoperiţi, iar magistraţii au răspuns, in corpore, că nu”, declară Gîrbovan.
Iar comentariul ei e singurul posibil: ”Ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns”. Iar concluzia pare clară – și o numesc dezvăluirea anului: ”Suntem incapabili, la nivel de instituţii, să rezolvăm o problemă spinoasă, aceea a serviciilor de informaţii, indiferent de ce tip de informaţii vorbim”.
”Cine sunt ofiţerii acoperiţi din Justiţie? Cine îi verifică? Cine ne dă garanţia că nu mai există, în prezent, ofiţeri acoperiţi, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii în Justiţie?”, sunt întrebări la care magistrații nu pot răspunde cu certitudine.
Intrând în culise, Dan Gîrbovan spune că desfiinţându-se SIPA în 2004 – 2006, ”am avut, în 2015, acea hotărâre a CSAT-ului, despre care spunea fostul preşedinte că a transformat corupţia într-o problemă de securitate naţională, s-au dat puteri largi SRI-ului pentru a combate, a forma echipele mixte”.
”Practic, acolo a fost izvorul protocoalelor”, consideră Gîrbovan, subliniind că există o corespondenţă: ”Când se desfiinţează SIPA se mută dincoace, la SRI, problema”.
Iar, în fapt, aceste adevăruri rămân doar subiecte de presă, ”umflate cumva cum a fost şi subiectul protocalelor, după care, la un moment dat, se dezumflă şi rămân în continuare problemele, nu sunt soluţionate”.
”Iar în anul 2020 discutăm din nou despre anularea puţinelor şi minimelor şi absolut necesarelor garanţii pe care cu mare greutate le-am obținut”, spune Dana Gîrbovan.
Dana Gîrbovan amintește de ceea ce a spus Monica Macovei, în 2004-2005, apropo de SIPA, că ”o parte din informaţii sunt adunate cu ajutorul ofiţerilor acoperiţi din Justiţie”.
„Ei, ăia cine sunt? Şi de atunci întrebarea a rămas: cine sunt ofiţerii acoperiţi din Justiţie? Cine îi verifică? Cine ne dă garanţia că nu mai există, în prezent, ofiţeri acoperiţi, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii în Justiţie?”, întreabă Dana Gîrbovan,
Întregul dialog Marius Tucă = Dana Gîrbovan îl puteți citi pe MEDIAFAX. (Sava N.).
În contextul apariției celei de-a treia forme a proiectului noii Legi privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, SIDEPOL continuă demersurile pentru protejarea intereselor polițiștilor și ale personalului din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”.
În cadrul discuțiilor purtate cu reprezentanții PSD, organizația sindicală și-a prezentat principalele observații și nemulțumiri față de forma actuală a proiectului.
Valoarea de referință, principalul punct de dezacord
Una dintre problemele semnalate de SIDEPOL este stabilirea valorii de referință la 4.000 de lei pentru luna decembrie 2026 și pentru anul 2027. Sindicatul contestă reducerea acestui cuantum față de valoarea de 4.100 de lei, prevăzută în formele anterioare ale proiectului.
SIDEPOL propune ca valoarea de referință să fie raportată la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată. În opinia organizației, un asemenea mecanism ar permite o evoluție salarială mai predictibilă, corelată cu realitățile economice și cu creșterea costului vieții.
Valoarea de referință este esențială pentru întregul mecanism de salarizare, întrucât coeficientul aferent funcției, înmulțit cu aceasta, determină salariul de bază sau salariul de funcție.
Critici privind evoluția veniturilor în următorii ani
Reprezentanții SIDEPOL susțin că eventualele majorări rezultate din noile grile — în unele situații de doar câteva sute de lei brut — nu pot fi considerate o reformă reală dacă veniturile sunt ulterior blocate sau dacă mecanismul de actualizare nu permite recuperarea efectelor inflației.
Deși proiectul prevede că valoarea de referință nu poate fi mai mică decât cea din anul precedent, actualizarea acesteia este condiționată de limitele fiscal-bugetare și de evoluția cheltuielilor de personal.
Potrivit sindicatului, problema nu vizează doar nivelul veniturilor la intrarea în vigoare a legii, ci și modul în care acestea vor evolua în următorii cinci ani.
SIDEPOL avertizează asupra riscului repetării situației create prin Legea-cadru nr. 153/2017, ale cărei grile nu au fost aplicate integral tuturor familiilor ocupaționale.
Modificări solicitate pentru Anexa nr. VI
Sindicatul a solicitat corectarea, în cazul în care proiectul va ajunge în Parlament, a prevederilor referitoare la personalul prevăzut în Anexa nr. VI.
Această anexă trebuie să reflecte caracteristicile specifice activității militarilor și polițiștilor, precum:
- responsabilitatea și complexitatea funcțiilor;
- importanța socială a activității;
- nivelul de efort și de risc;
- interdicțiile și restrângerea unor drepturi;
- pregătirea și competența profesională.
În acest context, valoarea de referință și coeficienții prevăzuți în Anexa nr. VI sunt decisive pentru nivelul real al salarizării polițiștilor.
Incertitudine privind susținerea politică a proiectului
Potrivit informațiilor transmise în cadrul întâlnirii cu reprezentanții PSD, în prezent nu există un acord politic între cele patru partide care au participat la guvernare pentru susținerea proiectului în Parlament.
De asemenea, sindicatului i s-a comunicat că realizarea unui asemenea acord este considerată puțin probabilă la acest moment.
În cazul în care va fi obținut un acord politic și proiectul va intra în procedură parlamentară, SIDEPOL anunță că va continua demersurile în comisiile de specialitate pentru modificarea prevederilor referitoare la familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”.
Cele cinci solicitări ale SIDEPOL
Organizația sindicală își menține următoarele obiective:
- Stabilirea valorii de referință prin raportare la salariul minim brut pe țară garantat în plată;
- Corectarea coeficienților și a prevederilor din Anexa nr. VI, astfel încât salarizarea să reflecte riscurile, responsabilitățile, incompatibilitățile și restricțiile specifice statutului polițistului;
- Direcționarea cu prioritate a resurselor financiare către categoriile pentru care Legea-cadru nr. 153/2017 nu a fost aplicată integral;
- Introducerea unui mecanism predictibil de evoluție salarială, care să limiteze erodarea veniturilor prin inflație;
- Consultarea reală a organizațiilor sindicale reprezentative înainte de adoptarea legii, inclusiv în cadrul comisiilor parlamentare de specialitate.
Proiectul include și un mecanism de „diferență salarială tranzitorie”. Astfel, dacă salariul rezultat în baza noii legi este mai mic decât cel aflat în plată în noiembrie 2026, diferența ar urma să fie menținută și diminuată treptat pe măsura viitoarelor majorări salariale, până la stingerea acesteia.
SIDEPOL susține că noua lege trebuie să producă efecte reale pentru angajați și să ofere predictibilitate, echitate și o salarizare corespunzătoare muncii, riscurilor și responsabilităților asumate. Sindicatul anunță că va continua discuțiile și demersurile instituționale pentru protejarea drepturilor polițiștilor și ale întregului personal din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale. (Irinel I.)
Replica magistratului vine după un mesaj critic la adresa DIICOT și a procurorilor
Un schimb dur de replici a avut loc în spațiul public între fostul ministru USR al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, și procurorul Consiliului Superior al Magistraturii Claudiu Sandu. Informațiile au fost publicate de Lumea Justiției, după ce Secția pentru procurori a CSM i-a atras anterior atenția lui Ghinea cu privire la limbajul folosit în criticile adresate unor magistrați și parchete.
Ghinea, criticat pentru limbajul folosit într-o postare online
Disputa a pornit de la un mesaj publicat de Cristian Ghinea pe Facebook, în contextul modului în care DIICOT instrumentează dosarul lui Viorel Pașca. Politicianul a folosit expresii jignitoare la adresa unor procurori și a afirmat, în mod ironic, că opinia sa ar reprezenta o „încălcare” a justiției.
Postarea s-a încheiat cu o expresie vulgară, al cărei acronim a fost explicat ulterior de procurorul Claudiu Sandu în replica sa.
Claudiu Sandu: „Broscoiul politic”
Într-un mesaj publicat vineri, 21 august 2026, Claudiu Sandu l-a catalogat pe Cristian Ghinea drept „broscoiul politic” și l-a acuzat că a abandonat normele de bun-simț și decență în exprimarea publică.
Procurorul CSM a criticat afirmațiile referitoare la procurorii implicați în instrumentarea dosarului de la Bihor și a susținut că atacurile la adresa magistraților au devenit inacceptabile. El a subliniat că, deși cazul a generat opinii divergente în societate, o anchetă aflată în desfășurare nu ar trebui transformată într-un subiect de condamnare publică înainte de finalizarea procedurilor judiciare.
„O cauză în lucru poate fi disecată pe TikTok, dar nu poate face obiectul unei poziții publice a unei persoane care are ca principală ocupație edictarea legilor”, a transmis Claudiu Sandu, potrivit Lumea Justiției.
Disputa, pusă în legătură cu dezbaterea privind salarizarea magistraților
În aceeași postare, procurorul CSM a asociat ieșirea lui Cristian Ghinea cu tensiunile politice generate de dezbaterea proiectului privind salarizarea unitară. Sandu a sugerat că intensificarea atacurilor publice la adresa judecătorilor și procurorilor ar putea avea legătură cu solicitările magistraților privind menținerea unor venituri considerate adecvate responsabilităților și restricțiilor profesiei.
„Eu unul nu cred în coincidențe”, a afirmat Claudiu Sandu la finalul mesajului său.
CSM a sancționat instituțional derapajele de limbaj
Replica procurorului vine după ce Secția pentru procurori din cadrul CSM i-a atras atenția lui Cristian Ghinea asupra modului în care formulează critici la adresa procurorilor și a instituțiilor judiciare. Consiliul a apreciat că exprimările vulgare și jignitoare depășesc limitele unei dezbateri publice civilizate.
Persoanele și instituțiile menționate nu au fost prezentate, în informațiile citate, cu o reacție suplimentară la schimbul de mesaje. Divergențele referitoare la dosarul lui Viorel Pașca urmează să fie clarificate în cadrul procedurilor judiciare. (Irinel I.).
Anchete
Demisia lui Marian Godină, în centrul unei dispute între fostul polițist și o organizație civică
Demisia lui Marian Godină din Poliția Română a generat o dispută publică între fostul polițist și Asociația Patria Prima. Organizația susține că sesizările formulate în ultimele săptămâni cu privire la veniturile și activitățile desfășurate de Godină ar fi avut un rol în decizia acestuia de a părăsi sistemul. Godină respinge acuzațiile și afirmă că intenția de a demisiona era mai veche.
Marian Godină, agent-șef principal în cadrul Poliției Române, și-a anunțat demisia joi, 20 august 2026, după aproape două decenii de activitate. Într-un mesaj publicat anterior, acesta preciza că se gândește să renunțe la cariera de polițist și că își pregătește proiecte profesionale în zona de educație rutieră, activități umanitare, stand-up și producție de conținut online.
Patria Prima susține că a sesizat mai multe instituții
Asociația Patria Prima, fondată și condusă de Sebastian Dracopol, a publicat pe site-ul organizației o cronologie a activităților și veniturilor atribuite lui Marian Godină. Potrivit reprezentanților ONG-ului, verificările au pornit de la declarațiile de avere și de la informații publice privind apariții televizate, turnee de stand-up, activități de promovare și monetizare pe platforme online.
Organizația afirmă că, în perioada 2022–2025, Godină s-ar fi aflat în concedii pentru creșterea copiilor, interval în care ar fi obținut venituri din mai multe surse. Printre activitățile menționate de asociație se numără participări la emisiuni de televiziune, spectacole de stand-up cu bilete, postări publicitare și abonamente plătite pe Patreon.
Patria Prima susține că aceste venituri trebuie analizate prin raportare la plafonul prevăzut de OUG nr. 111/2010 pentru beneficiarii indemnizației de creștere a copilului. Organizația precizează însă că stabilirea existenței unor eventuale încălcări și recuperarea unor sume pot fi dispuse numai în urma verificărilor autorităților competente.
Sesizări la ANI, IGPR, ANAF și IPJ Brașov
Potrivit informațiilor publicate de asociație, au fost transmise sesizări către Agenția Națională de Integritate, Inspectoratul General al Poliției Române, Corpul de control al ministrului Afacerilor Interne, Inspectoratul de Poliție Județean Brașov și Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Demersurile vizează, între altele, verificarea declarațiilor de avere și de interese, a veniturilor obținute din activități artistice și online, precum și a compatibilității acestor activități cu statutul de polițist.
Asociația invocă și prevederile art. 45 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, care reglementează incompatibilitățile și interdicțiile aplicabile personalului Poliției Române. În interpretarea organizației, anumite activități comerciale sau de promovare remunerată ar putea ridica probleme de natură disciplinară. Aceste susțineri nu au fost confirmate, până în prezent, printr-o decizie definitivă a unei autorități.
Disputa privind concediul fără plată
Un alt subiect invocat de Patria Prima este perioada în care Marian Godină ar fi participat la emisiunea „Survivor România 2026”, în Republica Dominicană. Organizația susține că acesta ar fi anunțat un concediu fără plată de trei-patru luni și solicită clarificări cu privire la temeiul legal în baza căruia perioada a fost aprobată.
Potrivit asociației, durata menționată ar putea depăși limitele prevăzute pentru concediul fără plată acordat polițiștilor. Stabilirea legalității acestei perioade aparține însă instituțiilor abilitate, pe baza documentelor administrative și a contractelor relevante.
Sesizarea privind transportul copiilor pe bicicletă
Patria Prima a formulat și o plângere contravențională la IPJ Brașov după ce Marian Godină a publicat o fotografie în care transporta doi copii pe aceeași bicicletă. Organizația susține că situația ar putea contraveni regulamentului rutier, care prevede condiții privind transportul copiilor pe bicicletă.
Godină a confirmat ulterior că a fost audiat în legătură cu sesizarea și a declarat public că circulă cu fetele sale pe bicicletă în acest mod.
La scurt timp, acesta a publicat o reclamă pentru un scaun de bicicletă comercializat de o firmă din Brașov. În mesajul său, Godină a afirmat că a propus companiei o colaborare și că urma să fie remunerat pentru promovare. Asociația Patria Prima consideră că postarea poate avea relevanță în analiza compatibilității dintre activitatea comercială și statutul de polițist.
Godină: „Decizia am luat-o acum pentru că se încheie concediul”
Marian Godină a respins ideea că demersurile Asociației Patria Prima l-ar fi determinat să demisioneze. Într-o postare adresată urmăritorilor săi, el a acuzat organizația că își atribuie în mod nejustificat un merit și a indicat un mesaj publicat pe platforma Patreon la 3 iunie 2026.
În textul respectiv, Godină scria că ia în calcul renunțarea la cariera de polițist, invocând programul imprevizibil, misiunile dificile, munca în zilele de sărbătoare și presiunea specifică profesiei.
„După aproape 20 de ani în Poliție, mă bate gândul să renunț”, afirma acesta, precizând că demisia ar însemna renunțarea la un venit stabil și la o profesie care l-a definit timp de două decenii.
Fostul polițist susține că momentul demisiei are legătură cu încheierea concediului pentru creșterea copilului și că aceasta este „singura coincidență” cu sesizările formulate de organizație.
Ce urmează
În prezent, nu există o concluzie oficială privind eventuale incompatibilități, nereguli fiscale sau încălcări ale regimului indemnizației pentru creșterea copilului. Sesizările depuse de Asociația Patria Prima urmează să fie analizate de instituțiile competente, care pot solicita documente, informații fiscale și explicații de la persoanele implicate.
Demisia lui Marian Godină pare să fi fost pregătită de mai mult timp, însă momentul anunțului a amplificat disputa cu organizația care a făcut publice sesizările. Până la finalizarea verificărilor oficiale, acuzațiile rămân în stadiul de susțineri, iar explicația privind motivele demisiei aparține, în mod direct, fostului polițist. (Irinel I.).
IPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 49: Manelistul cu epoleți s-a ofilit, proxeneta cu insignă se ascunde, iar ofițerul făcut cu șpagă își ia examenele la plic
EPISODUL 49 din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” „Mocanu, manelistul cu epoleți, s-a ofilit; Iolanda, proxeneta cu insignă,...
Organigrama cu chiloți de la TCE: Nae Comisionaru’ își mută imperiul pe banii fraierilor de la capăt de linie
În Ploieștiul anului 2026, caii sunt dopați, troleele decapitate, mecanicii dorm beți în vestiar, iar juriștii sunt vânați ca dăunătorii....
De la cizmarul cu patru clase la dactilografa cu ștampilă: cum resuscită MAI secretomania lui Ceaușescu în 2026
Statul cu bocanci: atunci și acum Pe vremuri, când România era ținută sub bocancul unui regim dictatorial condus de cizmarul...
Episodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane
Cai dopați, trolee decapitate, mecanici care dorm beți în vestiar, juriști vânați în C.A., boxeri decontați pe firmă de stat...
Ministerul Economiei și „Digitalizării” își taie singur internetul la cap – cum să faci praf o direcție strategică cu un simplu proiect de HG
Ministerul reorganizării pe genunchi Un document intern adresat ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, pune pe jar întreaga...
Polițist în concediu medical? Perfect, îți tăiem sporul de neuro! Ordinul secret S7/2018 lovește în oamenii în uniformă
Știați că boala nu doare… doar la salariu?…de la Sindicatul Diamantul aflăm încă o șmecherie „la secret” „Ești bolnav? Perfect,...
Excepțional, nu ilegal!” – pamflet despre cum IPJ Arad se spală pe mâini, iar Sindicatul Europol spală adevărul de vopsea instituțională
Când „excepționalul” devine regulă, iar legea devine opțională Urmare a materialului publicat pe pagina proprie de internet cu privire la...
Când legea își face treaba
Lecție de civilizație la capătul unui spray lacrimogen Acesta este rezultatul atunci când, în trafic, cineva alege să ignore o...
Episodul 47 – I.P.J. Prahova – „Grădinița de cadre”: Manelistul Mocanu își șterge pozele, Iolanda filmează la șliț, iar Iacob „evadează” cu foliile pe spate
Episodul 47 – „Grădinița de cadre” IPJ Prahova: De la „Pinochio bolnav cu girofar” și „Sifonul-șef” la proxenți, funcții la...
Operațiunea „Reorganizarea”: cum vrea MEDAT să taie statul în felii și să-l servească intereselor de partid
În ministerul care ar trebui să aibă grijă de economie, digitalizare, antreprenoriat și turism se coace, potrivit criticilor proiectului, o...
MEDAT își face reorganizarea cu toporul: DINA dispare, CSAT-ul află din ziar
Când „eficientizarea” miroase a demolare strategică Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind modificarea HG nr. 189/2025, pus în transparență publică...
PLOIESTI – La Barieră, gunoiul se adună, nota de plată crește: administrația ploieșteană joacă „ruleta deșeurilor”
La Ploiești, în zona Barieră Rudului, molozul pare să fi devenit mai mult decât o simplă problemă de șantier: este...
HUMINT cu „aromă de inginerie”: IGPR plătește peste 1,35 milioane de lei pentru instruirea polițiștilor de către o firmă cu doi angajați
Sindicatul Europol cere explicații privind oportunitatea contractului, experiența prestatorului și documentele care au stat la baza achiziției. Când transparența intră...
Episodul 46 – «IPJ Prahova – Grădinița de cadre»: Mocanu Horia cântă tata la altă masă! SIPI și DGA joacă după ureche?
Serialul nostru despre decăderea IPJ Prahova continuă. În episodul 46 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, Incisiv de...
Bombă sindicală la Economie. Cum încearcă „garnitura Darău–Miron” să pună ministerul pe persoană fizică
Puci de birou la MEDAT: când reorganizarea miroase a lovitură de palat Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a...
-
Exclusivacum 5 zileEpisodul 45 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. Lăutari cu epoleți, amante strategice și pipițe de protocol
-
Exclusivacum 3 zile
Episodul 47 – I.P.J. Prahova – „Grădinița de cadre”: Manelistul Mocanu își șterge pozele, Iolanda filmează la șliț, iar Iacob „evadează” cu foliile pe spate
-
Exclusivacum 4 zile
Episodul 46 – «IPJ Prahova – Grădinița de cadre»: Mocanu Horia cântă tata la altă masă! SIPI și DGA joacă după ureche?
-
Exclusivacum 2 zile
Episodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane
-
Exclusivacum 19 ore
IPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 49: Manelistul cu epoleți s-a ofilit, proxeneta cu insignă se ascunde, iar ofițerul făcut cu șpagă își ia examenele la plic
-
Exclusivacum 3 zile
MEDAT își face reorganizarea cu toporul: DINA dispare, CSAT-ul află din ziar
-
Exclusivacum 4 zile
Bombă sindicală la Economie. Cum încearcă „garnitura Darău–Miron” să pună ministerul pe persoană fizică
-
Exclusivacum 3 zile
Operațiunea „Reorganizarea”: cum vrea MEDAT să taie statul în felii și să-l servească intereselor de partid