Anchete
Dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova – din nou – confirmate/Directori model “baron Oprisan”care trateaza unitatea ca propria mosie, bunurie unitatii fiind la cheremul sau
Întâlnim directori model “baron Oprisan”care trateaza unitatea ca propria mosie, bunurie unitatii fiind la cheremul sau, si nu mare ne-a fost uimirea cand echipele de control au gasit in magaziile mosiei sale zeci de galeti de lavabil expirate, in timp ce birourile colegilor sai sunt pline de mucegai, cand popota unitatii a stat inchis pe motiv ca nu au fost materiale de igienizare, masini de spalat, frigidere si alte electrocasnice ce puteau sa imbunatateasca conditiile de munca ale colegilor au fost tinute in magazii pana la expirarea termenelor de garantie si pana s-au uzat moral, precizeaza liderul Sindicatului EQUITAS, cu privire la actiunile directorului Penitenciarului Târgșor, despre care am dezvaluit si noi o groaza…
Iata ca dezvaluirile noastre sunt din nou confirmate!
Management si relatii interumane- completeaza si cei de la Poliția Penitenciară.
Mangementul, in conceputul definit de M.Dumitrescu, inseamna stiinta prin care se asigura conducerea tuturor proceselor din unitatile economice precum si celelalte sectoare de activitate, in toate functiunile acestora, avand in prim plan omul, participarea motivata a acestuia si care presupune rezolvarea problemelor profesionale, organizatorice, de conducere, de luarea a deciziilor si de control, cu concretizarea acestora in cresterea eficientei economice.Managementul este ridicat la rang de stiinta pentru ca este un proces de munca deosebit si pentru aceste functii trebuie selectati oameni la fel de deosebiti. In sistemul penitenciar am intalnit manageri insa, din pacate, in ultima perioada am intalnit foarte multi metisi, un fel de alte functii convertite in manageri. Ce se intamplain astfel de situatii in care metisii conduc institutii? Nimic bun. Ei nu au capacitatea sainteleaga rolul unui manager si se comporta la fel cum se comporta pe functia de baza, dar cu puteri sporite, neavand capacitatea sa priveasca si sa conduca institutiain mod impartial , in ansamblul ei. Necazul managementului penitenciar provine si dinlipsa unei scoli in acest sens, marea majoritate a managerilor provenind din functii inferioare, ce nu au legatura cu managementul, in 70% din cazuri, prin imputernicire, fara testarea capacitatilor decizionale. Neexistand o scoala de manageri de penitenciare, sau neimpunand obligativitatea parcurgerii unui curs de management, pentru cei care carmuiesc penitenciare, nu e de mirare ca acestia nu au capaciatea de a intelege fenomenele institutionale, relatiile interumane, nu au abilitatea de a analiza si decide , managementul carpindu-se cu idei si decizii de context, dupa principiul “ asa cred eu ca ar fi normal”, ori normalitatea ce rezida din propria proiectie a decidentului nu e tot una cu normalitatea data de legalitate.Fenomenul care a exista, si inca exista, in numirea managerilor de penitenciare este prietenie, sau cardasia. Mai simplu, unul care ajunge in functie de decizie trage dupa el prieteni, sau obedienti , pe care ii imputerniceste in functii cheie pentru a controla totul. Ori asta nu are nimic in comun cu managementul penitenciar. Cate situatii nu stiti in care, atunci cand a fost schimbat directorul general, acesta si-a ales dintre prietenii lui, sau camarazii de scoli , echipa de conducere si asta fara examene prin care sa valideze si sa intareasca pozitiile pe care le ocupa, ci doar prin imputerniciri. Cele mai grele si serioase examene sunt de agenti si ofiteri pana la functia de sef serviciu, astea tehnice, de munca. Incepand de la directori, ca sunt adjuncti, de unitate, de directii, adjuncti ai directorului general , sau de director general, sunt de prietenii, cumetrii si conjuncturi. E de ajuns sa fii in carti si nu ai niciun stres, iar formade organizare a concursului pentru acestia, in cazul de uzuanta , cand se merge doarpe imputernicire, e o gluma. Faci, sau ti se face un proiect, primesti o nota pe el, apoiurmeaza un interviul, iar cand esti in carti, e doar formal.Hai sa coboram la agenti, sau ofiterasii mai marunti si sa descriem procedura- analiza dosar, testare psihologica, testare de verificare a abilitatilor de folosire a calculatorului, proba fizica,interviu, proba scrisa pentru verificarea cunostintelor.Nu vi se pare ca ar fi cam pe dos, daca ne gandim la importanta functiilor?Modul de ocupare al unei functii de manager de penitenciar este un mod deficitar si de aici si un management deficitar. Si ne mai intrebam de ce apar probleme, de ce unii directori de penitenciare se comporta in unitate ca pe propria mosie, de ce deciziile lor nu au nicio legatura cu managementul eficient, de ce comportamentul unora este grobian? Aveti mai sus doar o parte din explicatie, mai sunt multe altele ce tin de pregatirea fiecaruia si de structura de personalitate a fiecaruia in parte.In toata aceasta perioada de degradare a actului managerial am intalnit directori careconfunda functia publica cu cea specifica unui patron de birt, deciziile si comportamentul acestor fiind mult sub nivelul demnitatii functiei ce o ocupa.Am intalnit directori model “baron Oprisan”care trateaza unitatea ca propria mosie, bunurie unitatii fiind la cheremul sau, si nu mare ne-a fost uimirea cand echipele de control au gasit in magaziile mosiei sale zeci de galeti de lavabil expirate, in timp ce birourile colegilor sai sunt pline de mucegai, cand popota unitatii a stat inchis pe motiv ca nu au fost materiale de igienizare, masini de spalat, frigidere si alte electrocasnice ce puteau sa imbunatateasca conditiile de munca ale colegilor au fost tinute in magazii pana la expirarea termenelor de garantie si pana s-au uzat moral. Unde s-ar incadra acest tip de management? Oare este rezultatul procesului de selectie descris mai sus? Responsabilitatea si asumarea sunt atribute ce nu ar trebui sa lipseasca celor care au functii de conducere. Atunci cand gestionezi relatii interumane conduita ta trebui sa fie un model pentru subordonati. De exemplu nu este necesar, sau indicat, sa consemnezi in carnetul postului pentru supraveghetorii sectiilor de detinere ca trebui sa patruleze noapte pe sectii, din zece in zece minute, pentru ca tie ti-e teama sa nu iti pierzi functie din motive ce s-au intampla in alte penitenciare. Un sef prelucreaza personalul din subordine pentru ca acestia sa inteleaga ce li s-a prelucrat, nu ca el saobtina dovada ca a prelucrat.Din pacate sunt unii care detin functii de comanda si nu inteleg ca cea mai buna motivare a subordonatilor este exemplul personal. Nu poti pretinde altora ceea ce tu nu faci; si ca sa ma fac inteles o sa lucram pe un exemplu de actualitate . Nu poti pretinde subordonatilor sa intre in recuperarea orelor suplimentare in timp ce tu ai de zece ori mai mult decat el, si va confim ca am intalnit directori adjuncti si sefi de tura care trimiteau agentii acasa ca aveau 15-20 de ore suplimentare in timp ce ei aveau peste 80 de ore suplimentare in plata. O vorba spune asa: “pestele se impute de la cap si se curata de la coada” insa eu spun asa. Daca vrem sa avem un management corect in sistemul penitenciar si sa reduce numarul nemultumirilor trebuie sa taiam capul pestelui, ca sa nu imputa tot corpul.Si daca tot suntem in febra examenelor ar fi de explicat o problema. Daca functiile demanageri sunt asa de importante, de ce nu am organizat examene mai intai pentru acestea, ca sa se valideze niste persoane competente? Sa fie de vina noile modificari legislative care prevad mandate de 4 ani, sau comoditatea si cardasia prin care normalitatea este data de imputerniciri? Cred ca pentru cei mai vechi in sistemul penitenciar nu este greu sa constate ca lucrurile s-au degradat semnificativ in relatiile interumane in interioarul sistemului penitenciar, ca exista oameni foarte bine pregatiti dar care nu au loc de oportunisti si obedient, iar acest mod de ocupare al functiilor de maxima importanta, prin imputernicire, mentine si incurajeaza obedienta, in detrimentul profesionalismului.Sistemul are oameni capabili, profesionisti, cu bun simt si buna credinta dar care nu sunt lasati sa respire.Daca ne dorim un sistem performant scapati sistemul penitenciar de “oprisanii” si lasati profesionistii sa iasa in fata. (Cristina T.).
Anchete
Revanșa simbolică de la vârful CSM: Cristina Chiriac, prima întâlnire cu „opozanții” din Secția pentru procurori
Noul Procuror General al României a debutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, stând umăr la umăr cu vicepreședintele Bogdan Staicu, cel care i-a avizat negativ numirea la conducerea Ministerului Public.
La doar 24 de ore de la preluarea oficială a mandatului de Procuror General, Cristina Chiriac și-a făcut intrarea în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dincolo de ordinea de zi tehnică a ședinței, care a vizat reînvestirea judecătoarei ICCJ Simona Marcu la cârma Institutului Național al Magistraturii (INM), miza nevăzută a fost una de ordin diplomatic și de putere. Publicația Lumea Justiției a catalogat momentul drept o „întâlnire de gradul zero”, marcând prima interacțiune oficială a șefei PICCJ cu magistrații care s-au opus public ascensiunii sale.
Sub semnul „avizului negativ”: O vecinătate incomodă
Atmosfera din sala de plen a fost marcată de o ironie a sorții pe care observatorii sistemului judiciar nu au putut-o ignora. Cristina Chiriac s-a așezat la masa discuțiilor chiar lângă vicepreședintele CSM, Bogdan Staicu, unul dintre principalii săi adversari ideologici din timpul procesului de selecție.
Conform analizei publicate de Lumea Justiției, șefa Ministerului Public s-a aflat față în față cu întregul bloc de rezistență din Secția pentru procurori — format din Bogdan Staicu, Daniel Horodniceanu, Claudiu Sandu, Emilia Ion și Cătălina Sîntion. Aceștia sunt membrii care, prin votul lor, au încercat să blocheze numirea lui Chiriac, oferindu-i un aviz negativ care, în final, s-a dovedit a fi doar un obstacol simbolic depășit de decizia politică.
Tăcere strategică și curtoazie de fațadă
Deși revenită în Consiliu „pe cai mari”, din postura de șefă a tuturor procurorilor din România, Cristina Chiriac a ales o strategie a moderației. Pe parcursul ședinței, aceasta nu a avut nicio intervenție publică, preferând să observe dinamica forțelor dintr-un sistem care, cel puțin la nivel declarativ, trebuie să colaboreze pentru buna funcționare a justiției.
În timp ce în spațiul public nu au răzbătut semne de animozitate directă, tensiunea subiacentă rămâne un subiect de speculație pentru mediul juridic. Sursa citată notează că, în ciuda istoricului conflictual legat de avizarea sa, Chiriac a afișat o prezență „agreabilă vizual”, contrastând cu rigiditatea pozițiilor exprimate anterior în cadrul Secției pentru procurori.
Ministerul Public, sub o nouă eră a coabitării forțate
Prezența Cristinei Chiriac în CSM marchează începutul unei perioade complicate de coabitare. Este un test de maturitate pentru instituție: pe de o parte, o șefă de Parchet General care a demonstrat că poate trece peste vetoul colegilor săi, iar pe de altă parte, o Secție de procurori care trebuie să lucreze acum cu persoana căreia i-a contestat competența sau viziunea.
Rămâne de văzut dacă această „pace de fațadă” surprinsă de jurnaliști se va traduce într-o colaborare instituțională reală sau dacă ședințele viitoare vor scoate la iveală fisuri adânci într-un sistem și așa măcinat de orgolii și viziuni divergente. (Irinel I.).
Anchete
Verdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
Într-o mișcare ce reaprinde controversele în jurul unuia dintre cei mai vocali magistrați din sistem, Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis o manevră procedurală neașteptată. Deși ieri, 15 aprilie 2026, era așteptată o pronunțare definitivă în dosarul procurorului militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, verdictul a fost suspendat printr-o repunere pe rol a cauzei.
Manevra de ultim moment: Cererea care a blocat decizia CSM
Potrivit informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, completul de judecată disciplinară ar fi trebuit să tranșeze miercuri dosarul nr. 14/P/2023. Cu toate acestea, magistrații din CSM au decis să redeschidă dezbaterile pentru a pune în discuția părților elementele invocate de procurorul Pîrlog într-o cerere depusă chiar în ajunul pronunțării, pe 14 aprilie.
Prin această decizie, surpriză pentru observatorii sistemului judiciar, următorul termen de judecată a fost fixat abia pentru data de 27 mai 2026. Această amânare prelungește starea de incertitudine juridică asupra acțiunilor procurorului militar, oferindu-i acestuia o nouă fereastră de apărare.
Acuzațiile Inspecției Judiciare: Sfidarea ordinelor ierarhice sub lupă
Miezul acestui dosar, instrumentat de Inspecția Judiciară, vizează o abatere disciplinară prevăzută de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Mai exact, Bogdan Pîrlog este cercetat sub aspectul săvârșirii abaterii prevăzute la art. 271 lit. f, care sancționează „nerespectarea de către procuror a dispozițiilor procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea”.
Cazul ridică semne de întrebare asupra disciplinei în cadrul parchetelor militare și asupra modului în care ordinele administrative sunt interpretate sau ignorate. Dacă acuzațiile se confirmă, procurorul riscă sancțiuni care pot merge de la avertisment până la excluderea din magistratură, într-un context în care activitatea sa a fost marcată constant de conflicte cu vârful ierarhiei judiciare.
Suspans prelungit până în pragul vacanței judiciare
Modul în care este gestionat calendarul procesual a atras comentarii acide în spațiul public. Jurnaliștii de la Lumea Justiției notează, sub o notă ironică, faptul că amânarea până la finalul lunii mai ar putea împinge o eventuală sentință spre toamnă, protejând astfel programul estival al magistratului.
Indiferent dacă rezultatul final va fi o sancțiune dură sau o „spălare” a imaginii procurorului, miza rămâne uriașă pentru autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii. Până la termenul din 27 mai, dosarul Pîrlog rămâne o pată de incertitudine pe agenda Secției pentru procurori, într-un an în care integritatea și subordonarea legală sunt teme centrale în justiția română. (Irinel I.).
Anchete
O nouă eră la vârful marilor parchete: Schimbarea de gardă care a aruncat în aer liniștea taberei #rezist
Miercuri, 15 aprilie 2026, marchează un punct de cotitură în arhitectura Justiției din România. În timp ce noii lideri ai parchetelor își preiau oficial mandatele, scena politică este zguduită de un val de nemulțumire radicală, vizându-l direct pe președintele Nicușor Dan, considerat acum „persona non-grata” de către foștii săi aliați.
„Marea instalare”: Numele care vor decide cursul dosarelor grele
Începând de astăzi, mecanismele de forță ale Justiției române funcționează sub o nouă comandă. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, ziua de 15 aprilie a devenit un reper de maximă importanță prin intrarea „în pâine” a noilor șefi care vor coordona activitatea Ministerului Public, a DNA și a DIICOT.
Lista celor care au preluat frâiele celor mai influente instituții de parchet îi include pe:
- Cristina Chiriac – Procuror General al României;
- Viorel Cerbu – Procuror-șef al DNA;
- Marius Ionel Ștefan – Procuror-șef adjunct al DNA;
- Codrin Horațiu Miron – Procuror-șef al DIICOT;
- Alex Florența – Procuror-șef adjunct al DIICOT.
Această configurație vine după o perioadă de dezbateri intense și tentative de blocaj, unele dintre figuri, precum Cristina Chiriac sau Alex Florența, fiind ținte predilecte ale unor campanii virulente de contestare din partea grupărilor civice și politice.
Nicușor Dan, sub tirul acuzațiilor de „trădare”: Furia grupării #rezist-USR
Reacțiile la aceste numiri nu s-au lăsat așteptate, transformând ziua de miercuri într-un moment de criză pentru tabăra #rezist-USR. Publicația Lumea Justiției subliniază faptul că entuziasmul de altădată pentru actualul șef al statului, Nicușor Dan, s-a evaporat complet, acesta fiind acum ținta unor accese de furie și injurături din partea propriului bazin electoral.
Miza acestei rupturi profunde este reprezentată de eșecul activiștilor de a stopa ascensiunea noilor procurori în funcții cheie. Pentru mulți dintre adepții curentului #rezist, semnătura președintelui pe decretele de numire a fost percepută ca un act de trădare, consolidând imaginea acestuia de lider care a abandonat agenda radicală în favoarea unei stabilități instituționale negociate.
Calendarul „zilelor triste” continuă: Urmează noi mutări strategice în luna iunie
Deși tabloul noii conduceri este aproape complet, calendarul schimbărilor nu se oprește aici. Absența unor nume sonore, precum Marius Voineag sau Marinela Mincă, din lista instalărilor de astăzi are o explicație procedurală simplă, dar cu implicații politice viitoare.
Conform surselor citate de Lumea Justiției, Marius Voineag își va prelua mandatul de adjunct la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), iar Marinela Mincă va ocupa postul de adjunctă la DNA începând cu data de 30 iunie 2026. Această dată se anunță deja a fi un nou moment de tensiune maximă pentru opoziția de stradă, prelungind agonia unei grupări care se vede tot mai deconectată de pârghiile decizionale din sistemul judiciar. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 15 oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 5 zileEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Featuredacum 5 zileSfidare absolută în Noaptea de Înviere: Un tânăr din Caransebeș a fost prins de două ori la volan, deși avea permisul suspendat
-
Exclusivacum 5 zileMILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!
-
Ancheteacum 5 zileSecunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
-
Exclusivacum 3 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Featuredacum 5 zileRevoluție digitală la vârful spionajului american: DIA abandonează birocrația pentru o Inteligență Artificială de „viteză maximă”



