Anchete
Despre imbecili. Orban și neomarxiștii USR
Mărturisesc că după ce am văzut „minunea” comisă de Ludovic Orban cu ocazia vizitei de lucru în judeţul Argeş, unde, la un moment dat a întâlnit un bărbat în vârstă, aflat într-un scaun cu rotile şi l-a întrebat: „Ce viteză prinde?”, m-am gândit că e cea mai imbecilă întrebare (formă de adresare) cu care un om citav poate aborda un semen al său cu un handicap motor, așezat într-un cărucior.
Să fii prim ministru și să te intereseze, ca pe un copil de 4 ani, cât „bagă” pe oră căruciorul electric al unui handicapat, mi se pare de neimaginat și arată, oricum am lua-o, nivelul actului cerebral al întrebătorului. Aruncând o privire în DEX, vom constata următoarele definiții pentru o anume categorie de oameni, din care sigur fac parte mulți dintre actualii miniștri care de care mai vașnic urmaș al lui Brătianu, una mai dură decât alta:
IMBECÍL, -Ă, imbecili (Adesea termen de ocară) Persoană cu capacități mintale foarte reduse, lipsită de facultatea de a înțelege ușor; slab de minte, neghiob, nătărău. Numai imbecililor le e indiferent ce opinie au.
IMBECÍL, -Ă s.m. și f., adj. (Om) slab de minte, cu capacități mintale foarte reduse; tâmpit. // adj. Care prezintă imbecilitate. Doar Lazăr Șăineanu, în celebrul său dicționar, ediția VI, din 1929 pare a fi mai „moale” în explicații”
Imbecil – 1. slab de minte; 2. care vorbește sau lucrează neghiobește.
Altfel cum să explicăm că acest grup (organizat),care conduce țara a calificat încă de la începutul pandemiei, prin dl. premier drept „o prostie” testarea gratuită în masă a românilor, iar acum închid restaurantele și cafenelele, deși aceste locuri sunt pe ultimul loc la crearea focare de Covid???
După alegerile locale, marii câștigători fiind neomarxiștii lui Barna, Clotilde Armand, Fritz, Vlad Voiculescu, Cosette Chichirău și majoritatea, ejusdem farianae, constatăm că ne-am procopsit, spre nenorocul nostru, pe prima scenă a politicii, în plus față de imbecilii cunoscuți ai partidelor, cu ceea ce Mihai Eminescu numea „Junii corupți”. „La voi cobor acuma, voi suflete-amăgite,/Şi ca să vă ard fierea, o, spirite-ameţite,/Blestemul îl invoc;/Blestemul mizantropic, cu vânăta lui gheară,/Ca să vă scriu pe frunte, ca vita ce se-nfiară/Cu fierul ars în foc.”
Cu infatuarea lor infantilă, – cum ar spune profesorul Zaciu -, fără un pic de umor, endimanches, după moda vestică, fără umilitate față de lumea din afara lor, o „nouă clasă”, care își dorește să fie băgată în seamă, să conducă și să se îmbogățească, la adăpostul puterii încă vii a securiștilor care i-au creeat.
„Deşi ştiu c-a mea liră d-a surda o să bată/În preajma minţii voastre de patimi îmbătată,/De-al patimilor dor;/În preajma minţii voastre ucisă de orgie,/Şi putredă de spasmuri, şi arsă de beţie,/Şi seacă de amor./O, fiarbă-vă mânia în vinele stocite,/În ochii stinşi de moarte, pe frunţi învineţite/De sânge putrezit;/Că-n veci nu se va teme Profetul vreodată/De braţele slăbite, puterea leşinată/A junelui cănit./
Ce am de-alege oare în seaca-vă fiinţă?/Ce foc făr-a se stinge, ce drept fără să-mi minţă,/O, oameni morţi de vii!/Să vă admir curajul în vinure vărsate,/În sticle sfărâmate, hurii neruşinate/Ce chiuie-n orgii?/”
Sunt sigur că de la acești tineri cu sângele în putrefacție, de la acești juni căniți va apărea, până la urmă, când vor mai prinde putere, un referendum esențial pentru o Lege care să facă ordine în România: fără credincioși, fără heterosexuali, fără familiști, și, de ce nu, fără români în funcții publice…
Nu mi-au plăcut niciodată adresările „tari”, mitocănești, de aceea mi a fost greu să folosesc termenul „imbecil”, însă ceea ce m-a făcut să uzez de el, este că de acest gen de imbecilitate manifestă tot mai mult în politică și societate, au ajuns să se ocupe oameni ca celebrul istoric Carlo M. Cippola, fost mare profesor la University of California, Berkley, Institutul European din Florența.
Lectura cărții lui, „The Basics Laws of Human Stupidity” apărută în 1988 la Bologna, îmi justifică în totalitate foslosirea acestui cuvânt. Întâmplarea sus-amintită a premierului pare a fi desprinsă din ceeace profesorul Cippola numea drept treia Lege Fundamentală a imbecilității: „Un imbecil este o persoană care cauzează pierderi unui alt individ sau grup de indivizi fără a câștiga nimic în schimb, uneori chiar suferind pierderi de pe urma acțiunilor sale.”
Bunăoară, imbecila frază a dlui Orban cu siguranță că l-a mâhnit pe omul din scaunul cu rotile, constatând că premierul care stătea în fața lui nu are nici un fel de empatie cu suferința lui, situație care nu i-a adus primului ministru vreun folos, ba chiar dinpotrivă, aceasta cauzându-i imense prejudicii de imagine, tocmai în campania electorală…
Observ, de vreo câtva timp încoace, că din ce în ce mai multe „persoane publice”, – politicieni sau ziariști, formatori de opinie, până la urmă -, fac trimitere în discursul lor, tot mai des, la monumentala operă a lui Robert Musil, „Omul fără însușiri”.
Nu mi permit să cred, măcar, că toți acești vorbitori nu au citit și recitit cartea cu pricina, dar, mai ales, sunt sigur că au înțeles tema fundamentală pe care Musil o propune – cea a prostiei, dar și cea din subsidiar. Anume faptul că Ulrich ajunge să fie un „om fără însușiri”, tocmai din cauza timpurilor care se schimbă.
După cum știm cu toții, din carte, încă de mic copil Ulrich era un om excepțional. Toată lumea din jurul lui avea convingerea că acest tânăr matematician a fost atins de pana geniului. Însă o dată cu schimbarea timpurilor, – acțiunea se petrece în 1913 -, actul de a fi genial începea să nu mai fie pus în legătură directă cu spiritul sau cultura. Societatea începuse să-i considere, (încă de atunci”), drept genii pe fotbaliști, cantautori, artiști și chiar… cai de curse.
O epocă în care calitățile de geniu ale lui Ulrich, pur și simplu nu mai erau actuale. Urmează îndepărtarea de aceste însușiri ale spiritului, ceeace duce la „degenerarea barbară până la esența sinelui, adică ceeace el numise un om fără însușiri”.
Cred că aceasta este explicația și pentru eșecul spiritual al oamenilor noștri publici, sub presiunea schimbării vremurilor. Acum genii sunt considerați „creeatorii de conținut”, „Youtuberii”, haștagii de la multinaționale, actorii mediocri, care „joacă” prin cârciumi, sau în reclamele de otravă de șoareci, divele și vulpițele, sau, chiar tinerii neomarxiști apăruți dintr-un Sybaris mai mult decât productiv, în ultimii ani. Și atunci, cum să se vadă geniul într-o astfel de lume?
România acestor alegeri forțate, în plină pandemie, cu un cinism imbecil și furate în mod grosolan, care au creat o bună parte din catastrofa Covid pe care o vedem acum, este tabloul în aquaforte care reia tema prostiei din cartea lui Musil. Modul în care puterea socială, politică sau instituțională, -așa cum bine spunea profesorul Cippola -, amplifică potențialul dăunător al unui imbecil este simplu de constatat, dacă înțelegem ce anume îl face pe imbecil periculos pentru semenii săi.
Acțiunile unui imbecil nu pot fi înțelese și vor lua pe toată lumea prin surprindere; chiar dacă le anticipezi, este imposibil să te aperi împotriva lor, fiindcă nu au nici un fel de structură logică. În cazul nostru, chiar dacă nu înțelegem manevrele lor, scopul este ușor de dedus. Obținerea cu orice preț a Puterii, a resurselor, ca mijloc de căpătuire a lor și a grupurilor de imbecili din care provin.
Imbecilii, deci, sunt „cel mai periculos tip de persoană, mai periculos decât un răufăcător: iar numărul imbecililor în viață este mereu și în mod inevitabil subestimat de toată lumea.”, după cum spune Cippola. „Într-un sistem democratic, un procent din cei care votează sunt imbecili, iar posibilitatea de a vota le oferă tuturor ocazia remarcabilă de a le cauza pierderi altora, fără a câștiga nimic în schimb, prin menținerea procentului de imbecili aflați la putere”.
În ceeace îi privește pe neomarxiștii tot mai vizibili și mai nocivi la adresa a tot ceeace este românesc, acualitatea lui Eminescu este evidenta, și nu mai are nevoie de nici un comentariu: „Vă văd lungiţi pe patul juneţii ce-aţi spurcat-o,/Suflând din gură boala vieţii ce-aţi urmat-o, Şi arşi pân-în rărunchi;/Sau bestiilor care pe azi îl ţin în fiară,/Cum linguşiţi privirea cea stearpă şi amară,/Cum cădeţi în genunchi!/Sculaţi-vă!… căci tromba de moarte purtătoare/Cu glasul ei lugubru răcneşte la popoare./
Octavian Hoandra
Anchete
Cursa RO 701 spre DNA Iași: Bolojan, chemat să dea cu subsemnatul în telenovela Trăilă
„Lumea vorbește”: lațul dosarului Trăilă se strânge spre Palatul Victoria
Ia fiți atenți ce vorbește lumea, stimați cititori! Nu e doar bârfă de colț de instituție, ci informație rostogolită în spațiul public: scandalul Cristinei Trăilă riscă să se strângă ca un laț în jurul prim-ministrului demis Ilie Bolojan.
Potrivit publicației Lumea Justiției, Bolojan este așteptat la DNA în dosarul în care numele Cristinei Trăilă a explodat deja pe panoul de onoare al anticorupției. Iar filmul abia începe.
Cristina Trăilă – de la demnitar PNL la suspectă în dosarul Bogos
După cum ați văzut, Cristina Trăilă – secretar adjunct al Guvernului și fostă deputată PNL – a intrat oficial în liga grea a „suspecților” la Direcția Națională Anticorupție.
Dosarul: afaceristul Fănel Bogos din Vaslui este urmărit penal pentru șantaj și cumpărare de influență, în legătură cu tentativa de schimbare din funcție a lui Mihai Ponea, directorul DSVSA Vaslui (Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Vaslui).
Concret, Trăilă este anchetată pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Adică exact genul de acuzații care transformă jocurile de putere în „meniul zilei” la DNA.
(Detaliile inițiale ale cazului au fost prezentate, după cum menționează Lumea Justiției, în materialul lor precedent.)
DNA strânge cercul: anturajul lui Bolojan, chemat la raport
În acest context, surse citate de Lumea Justiției susțin că Direcția Națională Anticorupție nu se oprește la numele Cristinei Trăilă. Procurorii ar urma să cheme la declarații, în calitate de suspecți sau martori, oameni din anturajul lui Ilie Bolojan – atât de pe linie de partid, cât și de pe linie de Executiv.
Și nu doar anturajul: în discuție este inclus chiar și premierul demis. Mai exact, se aude că Ilie Bolojan a fost deja citat pentru dimineața zilei de miercuri, 26 august 2026, ca martor la DNA Iași.
Cireașa de pe tort: Bolojan ar fi încercat să joace cartea discreției. Premierul ar fi cerut să fie audiat la București, la DNA Central, prin comisie rogatorie – variantă de lux ca să poată intra pe ușa din spate, ferit de obiectivele camerelor și de întrebările incomode. Numai că parchetul anticorupție, potrivit informațiilor vehiculate, i-ar fi respins solicitarea.
Cu alte cuvinte: „Veniți personal la Iași, domnule premier. Nu există varianta online.”
Bolojan la clasa economic: RO 701, zborul spre anticorupție
Stilul lui Ilie Bolojan, spun aceleași surse, este să evite mașina SPP pe distanțe lungi. Așa că se prefigurează o scenă demnă de breaking news cu iz de pamflet:
Cel mai probabil, prim-ministrul demis va zbura la Iași la bordul cursei comerciale TAROM RO 701, care pleacă de pe Aeroportul „Henri Coandă” Otopeni la ora 07:20 și aterizează pe Aeroportul Iași la ora 08:30.
Imaginea e de antologie: pasageri cu cafeaua în mână, telefoane în modul avion, iar undeva, printre ei, un premier în drum spre declarații la DNA Iași. Nu cu escortă oficială spectaculoasă, ci cu bilet de linie și oră de îmbarcare ca tot contribuabilul.
De la Palatul Victoria la DNA Iași: drum cu escală în ridicol
Toată această poveste – de la scandalul Cristinei Trăilă, suspectă pentru complicitate la folosirea influenței, până la posibila apariție a lui Ilie Bolojan în fața procurorilor – arată cum politica și justiția se amestecă într-un spectacol continuu.
Pe de o parte, un afacerist din Vaslui, Fănel Bogos, anchetat pentru șantaj și cumpărare de influență, în tentativa de a-l da jos pe directorul DSVSA Vaslui, Mihai Ponea.
Pe de altă parte, un secretar adjunct al Guvernului, Cristina Trăilă, devenită suspectă pentru complicitate la aceste manevre de culise.
Iar pe fundal, potrivit dezvăluirilor prezentate de Lumea Justiției, anturajul politic și guvernamental al lui Ilie Bolojan intră treptat în raza de acțiune a DNA. Cu premierul însuși așteptat să explice, ca martor, ce știe, ce nu știe și ce „nu-și mai amintește”.
Final de episod (deocamdată): popcorn, nu telecomandă
Așadar, stați pe fază, fiindcă spectacolul va continua.
DNA Iași, zborul TAROM RO 701, data de 26 august 2026, dosarul Fănel Bogos – Cristina Trăilă, numele lui Ilie Bolojan la capitolul „martori”, toate acestea compun un scenariu în care politica românească se joacă de-a „eu nu, el da, noi toți, dar nimeni concret”.
Publicația Lumea Justiției a ridicat cortina peste acest episod. Restul se va juca în fața procurorilor – și, inevitabil, în fața opiniei publice.
Nu schimbați canalul: următoarea scenă se filmează la Iași. (Irinel I.).
Anchete
Presiuni europene asupra Guvernului privind Legea Salarizării și restanțele din justiție
Sindicatul Național al Grefei Judiciare (SNGJ) Dicasterial a publicat o serie de informații privind negocierile purtate la Bruxelles cu privire la noua Lege a Salarizării Unitare, acuzând actuala conducere a Guvernului (premierul Ilie Bolojan și ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru) de gestionarea defectuoasă a acestui proces legislativ.
Conform sindicatului, reprezentanții oficiali de la Bruxelles au impus condiții stricte pentru validarea reformei, blocând propunerile guvernamentale pe care le-au catalogat drept „destabilizatoare” și insuficiente pentru a asigura stabilitatea financiară a instituțiilor statului.
Obligația achitării arieratelor din justiție
O condiție majoră impusă de oficialii europeni Executivului de la București vizează sistemul judiciar. Aceștia au impus ca, înainte de intrarea în vigoare a noii legi a salarizării, statul român să achite integral restanțele salariale acumulate față de magistrați, grefieri și personalul auxiliar, estimate la aproximativ 7 miliarde de lei, restanțe confirmate anterior prin hotărâri judecătorești definitive. Bruxelles-ul refuză, astfel, să valideze reforma atâta timp cât statul nu își onorează obligațiile legale curente.
Măsuri de austeritate și blocaje în alte sectoare
SNGJ Dicasterial susține că negocierile au relevat o serie de măsuri de austeritate impuse sau acceptate de Guvern pentru a acoperi deficitul bugetar:
- Sănătate: Oficialii europeni au considerat majorările propuse pentru medici și personalul medical drept „prea mari”. Guvernul ar fi acceptat o regulă de compensare: orice creștere acordată unui segment medical să fie susținută prin tăieri din salariile altor angajați din sistem sau din alte sectoare bugetare.
- Învățământ: Calendarul majorărilor salariale negociat anterior cu sindicatele a fost blocat, fiind eliminat orice angajament privind creșterile promise pentru anul 2028. Negocierile pe această temă au fost amânate cel puțin până la jumătatea anului 2027.
- Taxe noi: Pentru a acoperi o diferență de 2 miliarde de lei peste plafonul deja stabilit, Guvernul ar fi acceptat măsuri precum prelungirea contribuției CASS asupra pensiilor.
Verdictul experților europeni: Proiect „destabilizator”
Concluziile tehnice ale echipelor REFORM și ECFIN de la Bruxelles, citate de sindicaliști, descriu arhitectura legislativă propusă de tandemul Bolojan-Pîslaru drept „defectă” și „lipsită de robustețe instituțională”.
Reprezentanții Executivului ar fi fost trimiși înapoi de la negocieri din cauza caracterului haotic al propunerilor, experții avertizând că proiectul, în forma actuală, ar putea provoca un blocaj instituțional generalizat și ar pune în pericol stabilitatea financiară a României. SNGJ Dicasterial solicită, în acest context, abandonarea completă a proiectului, considerându-l o „tentativă de asasinat economic”. (Irinel I.).
Anchete
Cine apără România de teroarea cibernetică? DNSC funcționează cu mai puțin de 18% din schema de personal
Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), instituția responsabilă de coordonarea răspunsului la atacurile informatice, se confruntă cu un deficit major de personal calificat. Potrivit informațiilor prezentate de Cotidianul Național, într-un articol semnat de Claudia Marcu, din cele 1.063 de posturi aprobate sunt ocupate doar 188 — aproximativ 17,7%.
Datele apar în raportul de activitate al instituției pentru anul 2025. Gradul de ocupare a crescut ușor față de 2024, când era de 13,07%, însă rămâne insuficient pentru amploarea responsabilităților DNSC.
Doar 10 specialiști angajați în 2025
În cursul anului trecut, DNSC a angajat 81 de persoane prin concurs, dar 27 de angajați au părăsit instituția. Dintre noii angajați, doar 10 ocupau funcții care necesitau competențe specializate în securitate cibernetică.
Alți 25 de angajați erau studenți în an terminal, încadrați pe funcții corespunzătoare studiilor medii. DNSC justifică această strategie prin necesitatea de a atrage „talente emergente” și de a crea un flux de competențe tinere în domeniu.
În paralel, 28 de studenți au participat la stagii de practică organizate în cadrul Directoratului.
Structuri esențiale au avut zero angajați
La începutul anului 2025, mai multe compartimente importante figurau fără niciun post ocupat:
- Serviciul Dezvoltare și Implementare Strategii și Politici de Securitate Cibernetică: 0 din 11 posturi;
- Direcția Atestare și Autorizare: 0 din 22;
- Direcția Evaluare și Certificare în domeniul noilor tehnologii, produselor și serviciilor: 0 din 66;
- Serviciul Relații Instituționale ECCC/NCC: 0 din 11;
- Serviciul Protecție Cibernetică VIP și alte instituții: 0 din 17;
- Serviciul PSIRT, destinat gestionării incidentelor de securitate ale produselor: 0 din 12;
- Direcția Proiecte și Programe Naționale: 0 din 23.
Dintre aceste structuri, în 2025 au fost ocupate doar câteva posturi: patru la serviciul de strategii și politici, unul la PSIRT și cinci la direcția de evaluare și certificare.
Recrutarea specialiștilor, dificilă pentru sectorul public
DNSC recunoaște că profilurile profesionale necesare sunt greu de găsit în administrația publică. Instituția susține că specialiștii trebuie atrași din mediul privat, din universități sau din rândul experților români care lucrează în străinătate.
Problema este amplificată de diferențele salariale dintre sectorul public și industria de securitate cibernetică. Pe o piață în care atacurile informatice generează câștiguri considerabile pentru rețelele infracționale, statul întâmpină dificultăți în a concura pentru experți capabili să prevină și să contracareze asemenea operațiuni.
Blocajul de la Cadastru, un test major
Situația DNSC a revenit în atenția publică după incidentul informatic care a afectat sistemul de cadastru. Remedierea problemelor ar fi durat 28 de zile, cu efecte asupra cetățenilor și companiilor, inclusiv asupra unor operațiuni cu implicații financiare.
Incidentul nu ar fi fost unul singular, însă amploarea și durata blocajului au evidențiat vulnerabilitățile infrastructurilor digitale publice și limitele capacității de răspuns.
Digitalizare rapidă, apărare rămasă în urmă
Deficitul de personal apare într-un moment în care România își extinde accelerat digitalizarea serviciilor publice și a infrastructurilor esențiale. Fără resurse umane suficiente și fără echipe specializate în monitorizare, prevenție și răspuns la incidente, digitalizarea poate mări suprafața de atac mai repede decât capacitatea statului de a o proteja.
Datele din raportul DNSC ridică, astfel, o întrebare esențială: poate România să își digitalizeze administrația în ritmul impus de obiectivele europene, dacă instituția responsabilă de securitatea cibernetică funcționează cu peste 80% din posturi neocupate?
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 49: Manelistul cu epoleți s-a ofilit, proxeneta cu insignă se ascunde, iar ofițerul făcut cu șpagă își ia examenele la plic
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre”, Episodul 50. Mocanu Horia – manelistul cu epoleți, drogatul cu grade și șantajistul cu interpuși
-
Exclusivacum 3 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE: Nae Comisionaru’ își mută imperiul pe banii fraierilor de la capăt de linie
-
Exclusivacum 12 oreEPISODUL 52 – „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre: Nepoți, kile și vile”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 51: MOCANU, „CAVALERU’ P..II”, LAUTARUL CU EPOLEȚI
-
Exclusivacum o ziLa TCE Ploiești, organigrama cu iz de „chiloteală” a rămas fără aplauze: AGA a tras frâna de mână
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești, cetatea lui Nae: organigrama croită pentru rude, fini și oameni de încredere



