Actualitate
Noi detalii despre vizita lui Liviu Dragnea la hotelul lui Trump, publicate sâmbătă în New York Times/ Președintele american, acuzat că și-a „monetizat” funcția, „vânzând” favoruri
Numele fostului lider al PSD, Liviu Dragnea, apare într-o amplă analiză publicată sâmbătă de The New York Times, în care cotidianul american expune și critică modul în care președintele american și-ar fi utilizat funcția imediat după investire pentru a câștiga bani. Ancheta, cu titlul ”Mlaștina pe care a construit-o Trump” (aluzia jurnaliștilor se referă la solganurile de campanie de acum patru ani când promitea să curețe ”mlaștina”) inventariază întâlnirile ”președintelui-om de afaceri” cu mai mulți lideri mai mari sau mai mici, din toate colțurile lumii, care ar fi căutat să obțină favoruri din partea Washingtonului.
Un om de afaceri-președinte a transferat „căutătorii de favoruri” în Washington către hotelurile și stațiunile familiei sale – și a câștigat milioane de oameni ca „portar” la propria administrație – New York Times
Printre aceștia, Liviu Dragnea, despre care NYT scrie că „și-a asigurat ceea ce a descris în mod eronat ca fiind o cină privată, genul de întâlnire care ia luni de zile pentru a fi aranjată, chiar și pentru șefi de state.
Ulterior, Dragnea a postat o fotografie făcută împreună cu Trump, sugerând că a obținut promisiunea strângerii relațiilor între cele două țări.
Pentru politicienii străini mai puțin importanți în ierarhia diplomatică a Washingtonului, chiar și o simplă întâlnire cu președintele Americii ar putea reprezenta o victorie propagandistică importantă, scrie NYT.

NYT scrie că Liviu Dragnea s-ar fi oprit la hotelul lui Trump, întâlnirea cu președintele american nefiind o „cină privată”, ci o sincronizare aranjată
”În săptămâna învestirii în funcție a președintelui Trump, un politician român pe nume Liviu Dragnea se oprea la hotelul lui Trump pentru o cină. Întors acasă, Dragnea – pe atunci șeful PSD – a primit interdicție de a ocupa funcții importante și s-a confruntat cu acuzații de corupție. Dar în Washington a strâns mâna președintelui ales.
În acea seară, dat fiind că Trump și anturajul său au trecut pe la hotel, Dragnea și premierul țării (n.red. Sorin Grindeanu la acea vreme) au profitat de ocazie. Dragnea și-a asigurat ceea ce a descris în mod eronat ca fiind o cină privată, genul de întâlnire care ia luni de zile pentru a fi aranjată, chiar și pentru șefi de state. Ulterior, Dragnea a postat o fotografie făcută împreună cu Trump, sugerând că a obținut promisiunea strângerii relațiilor între cele două țări.
NYT: Pentru politicienii străini mai puțin importanți în ierarhia diplomatică a Washingtonului, chiar și o simplă întâlnire cu președintele Americii poate reprezenta o victorie propagandistică importantă
Pentru politicienii străini mai puțin importanți în ierarhia diplomatică a Washingtonului, chiar și o simplă întâlnire cu președintele Americii ar putea reprezenta o victorie propagandistică importantă. Reprezentanți din 33 de țări au trecut pragului hotelului din Washington, potrivit jurnalistului Zach Everson care ține evidența intrărilor și ieșirilor din clădire.”
„Faptul că ar putea să aibă o întâlnire, să aibă o strângere de mână și să facă o fotografie care să fie distribuită departe și înapoi acasă – este aur pentru ei”, a spus Alan M. Madison, a cărui companie organizează întâlniri pentru guvernele și partidele politice străine din Washington. „Aproape că vor face orice pentru a realiza acest lucru.”
NYT susține că de pe urma acestor întâlniri avute la hotelurile sale sau la reședința sa de la Mar A Lago, Trump ar fi câștigat milioane de dolari
Datele federale privind declarațiile fiscale depuse de Donald Trump și de imperiul său de afaceri, care au fost dezvăluite de The New York Times luna trecută, au arătat că, chiar și în timp ce își valorifica imaginea de om de afaceri de succes pentru a câștiga președinția, zone mari ale deținerilor sale imobiliare erau sub stres financiar, acumulând pierderi în deceniile precedente.
Dar, odată ce Trump a ajuns la Casa Albă, afacerea sa de familie „a descoperit un nou flux de venituri profitabile: oamenii care doreau ceva de la președinte. O anchetă a The Times a descoperit peste 200 de companii, grupuri de interese speciale și guverne străine care au patronat proprietățile domnului Trump în timp ce obțineau beneficii de la el și administrația sa. Aproape un sfert dintre acești patroni nu au fost raportați anterior”, scrie NYT.
Înregistrările fiscale – împreună cu listele de membri pentru Mar-a-Lago și clubul de golf al președintelui din Bedminster, N.J., precum și alte surse – dezvăluie câți bani valorează această nouă linie de afaceri. Doar 60 de clienți cu interese în joc la administrația Trump ar fi adus afacerii sale de familie aproape 12 milioane de dolari în primii doi ani de președinție, a constatat The Times. Aproape toți și-au văzut interesele avansate, într-un fel, de domnul Trump sau de guvernul său.
În septembrie 2019, ambasadorul României în SUA, George Maior, a declarat, la ieșirea de la DNA că a dat declarații procurorilor în calitate de martor în dosarul ”legat de vizita în SUA a fostului președinte al Camerei Deputaților în SUA”
Elliott Broidy, fostul fundraiser pentru campania lui Donald Trump și cel care l-a invitat în ianuarie 2017 pe Liviu Dragnea la ceremonia de învestire a președintelui Donald Trump, a fost pus sub acuzare de procurorii federali americani, transmite Bloomberg. El este acuzat că ar fi luat ilegal bani ca să facă lobby pentru ca administrația Trump să renunțe la investigarea unui scandal de fraudă în centrul căruia se află fondul public de investiții din Malaezia.
Elliott Broidy este cunoscut în România după ce l-a invitat în ianuarie 2017 pe liderul PSD, Liviu Dragnea, la ceremonia de inaugurare a președintelui Donald Trump. La câteva luni după acest episod, compania sa activă în zona contractelor militare, Circinus, și-a deschis o filială în România. La 1 februarie 2018, Circinus a semnat un acord cu Romarm.
În septembrie 2019, ambasadorul României în SUA, George Maior, a declarat, la ieșirea de la DNA că a dat declarații procurorilor în calitate de martor în dosarul ”legat de vizita în SUA a fostului președinte al Camerei Deputaților în SUA”. Maior a mai spus că nu a avut nici o implicare în această vizită din 2017 și că a avut ”o discuție foarte plăcută cu domnii procurori”.
G4Media.ro a dezvăluit pe data de 6 iunie că vizita lui Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu efectuată în Statele Unite în ianuarie 2017, când au participat la ceremonia de inaugurare a președintelui Trump, a intrat în atenția anchetatorilor americani.
Actualitate
REVOLTA DIN SILICON VALLEY: Justiția americană îngheață ordinul Casei Albe prin care Anthropic a fost declarată risc de securitate națională
Dovezile sugerează o „represiune ilegală”
Într-o lovitură juridică majoră aplicată politicilor tehnologice ale actualei administrații, judecătoarea federală Rita Lin a emis joi o injoncțiune preliminară de amploare în favoarea companiei Anthropic. Decizia suspendă eforturile guvernului de a pune pe lista neagră firma de inteligență artificială, marcând un punct de cotitură în conflictul dintre gigantul tech și aparatul birocratic federal.
În ordinul său de 48 de pagini, judecătoarea Lin a afirmat categoric că justificarea guvernului pentru desemnarea Anthropic drept un „risc pentru lanțul de aprovizionare” pare a fi doar o fațadă. „Dosarul sugerează puternic că motivele invocate… au fost pretextuale și că motivul real a fost o represiune ilegală”, a scris Lin, subliniind că Anthropic are șanse mari de reușită în procesul intentat statului.
Un conflict între clauze și comenzi executive
Tensiunile dintre Anthropic și Casa Albă au atins punctul critic după ce compania a refuzat să accepte noi termeni contractuali care ar fi permis armatei „orice utilizare legală” a inteligenței artificiale Claude. Anthropic s-a opus, invocând motive de siguranță și principii etice.
Reacția administrației a fost imediată. Pe 27 februarie, președintele Donald Trump a ordonat agențiilor federale, prin intermediul rețelei Truth Social, să „ÎNCETEZE IMEDIAT” orice utilizare a tehnologiei Anthropic. Mesajul a fost dublat de Secretarul Apărării, Pete Hegseth, care a declarat că niciun partener al armatei americane nu mai poate desfășura activități comerciale cu firma de IA. Până la începutul lunii martie, aceste directive au fost transformate în acte oficiale, vizând compania atât la nivelul Pentagonului, cât și la nivelul întregului guvern federal.
Sfidarea Pentagonului și disputa jurisdicțională
Victoria juridică a celor de la Anthropic ar putea fi însă complicată de un conflict de jurisdicție. La scurt timp după decizia din California, Emil Michael, responsabilul pentru tehnologie al Pentagonului, a contestat validitatea injoncțiunii, susținând că aceasta conține „erori factuale” și că interdicția rămâne în vigoare sub alte coduri federale care nu s-ar afla sub autoritatea judecătoarei Lin.
Deși Anthropic s-a declarat mulțumită de intervenția rapidă a instanței din California, reprezentanții companiei au admis că încă așteaptă o decizie de la Curtea de Apel din D.C. Experții legali sunt împărțiți: unii consideră că ordinul judecătoarei Lin protejează compania de toate departamentele guvernamentale, în timp ce alții cred că este nevoie de o victorie separată la Washington pentru a anula complet ordinele administrației.
Numărătoarea inversă de șapte zile
În ciuda deciziei favorabile, drumul Anthropic rămâne presărat cu obstacole. Judecătoarea Lin a impus o suspendare de șapte zile asupra propriului ordin, o procedură standard care oferă guvernului timp pentru a contesta decizia sau pentru a solicita intervenția unei instanțe superioare.
Dacă procesul va ajunge la Curtea de Apel pentru al Nouălea Circuit, analiștii anticipează o bătălie dificilă pentru guvern. Între timp, mizele financiare și reputaționale cresc. Pe măsură ce disputa juridică se poate prelungi pe parcursul mai multor ani, statul american riscă să fie găsit responsabil pentru încălcarea contractelor și să plătească despăgubiri colosale dacă instanțele vor decide că eticheta de „risc de securitate” a fost, într-adevăr, un instrument de răzbunare politică.
Actualitate
Arhitectura descurajării: Planul strategic pentru salvarea arsenalului nuclear de sub tutela birocrației energetice
Moștenirea Războiului Rece în fața noilor amenințări
Statele Unite se află într-un punct de cotitură nucleară, cel mai periculos de la finalul Războiului Rece. În timp ce Rusia își modernizează agresiv arsenalul și lansează amenințări directe, iar China își extinde forțele nucleare într-un ritm alarmant, barierele de control al armamentului par să se fi prăbușit. În acest peisaj volatil, descurajarea nucleară nu mai este un concept abstract, ci fundamentul supraviețuirii naționale. Totuși, managementul acestui arsenal vital rămâne prizonierul unui sistem administrativ depășit, conceput pentru o epocă apusă.
Conflict de interese: Securitate națională versus politici climatice
În prezent, responsabilitatea pentru descurajarea nucleară a SUA este plasată nefiresc în cadrul Departamentului Energiei (DOE). Deși peste trei sferturi din bugetul acestui departament sunt dedicate apărării, agenda publică a instituției este dominată de politici climatice, programe energetice interne și ecologizare. Această structură forțează securitatea strategică să concureze pentru atenție și resurse cu priorități interne complet străine de misiunea de apărare. Este un aranjament defectuos și, în ultimă instanță, periculos, care subminează capacitatea de reacție rapidă în fața inamicilor geopolitici.
Eroziunea responsabilității și capcana birocratică
Istoria demonstrează că succesul nuclear a fost clădit pe claritate și autonomie. În perioada Războiului Rece, agenții independente aveau misiunea unică de a proiecta și susține arsenalul nuclear. Această coerență a dispărut în 1977, odată cu absorbția misiunii nucleare de către Departamentul Energiei. Rezultatul a fost o derivă birocratică previzibilă: responsabilitate diluată, supraveghere excesivă și lupte bugetare interminabile. Chiar și crearea Administrației Naționale pentru Securitate Nucleară (NNSA) în anul 2000 a fost doar un paleativ, instituția fiind mai degrabă orientată spre evitarea riscurilor decât spre producția și livrarea accelerată de care America are nevoie astăzi.
O agenție independentă pentru un secol al provocărilor
Soluția necesită o decizie politică de o anvergură istorică: extragerea NNSA de sub tutela Departamentului Energiei și transformarea sa într-o agenție independentă, aflată sub autoritatea directă a președintelui. O astfel de reformă nu ar slăbi controlul civil, ci ar întări responsabilitatea prezidențială și ar clarifica hățișul de supraveghere congresională. Printr-o misiune unică și o finanțare directă prin comisiile de apărare, SUA pot transmite un mesaj fără echivoc Moscovei și Beijingului. Dacă această restructurare va fi implementată, ea va securiza fundamentul puterii americane pentru secolul XXI, marcând trecerea de la o birocrație lentă la o forță de descurajare modernă și implacabilă.
Actualitate
Miliarde pentru Pacific: Strategia Pentagonului de a „anula” lista de dorințe a amiralilor prin bugete record
Într-o mișcare strategică fără precedent, Pentagonul propune alocarea a aproape 12 miliarde de dolari pentru Inițiativa de Descurajare în Pacific (PDI) în anul fiscal 2027. Această infuzie masivă de capital pare să fi atins un prag istoric: pentru prima dată, comandantul operațiunilor din regiune sugerează că solicitările sale financiare au fost acoperite integral, eliminând necesitatea celebrei „liste de dorințe” cu cereri nefinanțate.
O premieră la INDOPACOM: „Zero” cereri suplimentare
Amiralul Samuel Paparo, șeful Comandamentului din Indo-Pacific, a confirmat în fața legiuitorilor că bugetul propus răspunde tuturor nevoilor raportate conform cerințelor legale. Deși a subliniat că „nu este niciodată pe deplin satisfăcut” având în vedere miza umană și materială a unui potențial conflict, Paparo a indicat că raportul oficial nu va conține cerințe neacoperite. Această situație este rară în contextul birocrației de la Washington, unde comandanții solicită anual fonduri extra peste bugetul de bază.
Reconcilierea Bugetară: 1,5 trilioane de dolari pentru Apărare
Planurile ambițioase vin pe fondul unei strategii mai largi a administrației de a cheltui 1,5 trilioane de dolari pentru Departamentul Apărării în 2027. Din această sumă, 11,7 miliarde de dolari sunt direcționate strict către descurajarea influenței în Pacific. Fondurile sunt segmentate în șase piloni critici, cele mai mari felii din buget fiind destinate exercițiilor militare și inovației (4,4 miliarde dolari), urmate de îmbunătățirea infrastructurii (3 miliarde dolari) și modernizarea prezenței militare (2,9 miliarde dolari).
Muniția, „călcâiul lui Ahile” în fața amenințării chineze
În ciuda optimismului bugetar, congresmenii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la stocurile de muniție critică, epuizate de conflictele din Orientul Mijlociu. Întrebați dacă acest consum afectează capacitatea de a descuraja China, oficialii militari au subliniat că soluția rezidă în accelerarea producției. Strategia pentru 2027 prevede triplarea sau chiar cvadruplarea ratelor de producție pentru proiectilele esențiale, precum și investiții în substitute inovatoare care să depășească tehnologia actuală.
-
Exclusivacum 5 zileIPJ PRAHOVA SI MIRACOLUL DE LA DRAJNA: CUM SĂ AI ZERO DOSARE, DAR MERITE DEOSEBITE ȘI RECOMPENSE DE ZIUA POLIȚIEI (I)
-
Exclusivacum 3 zileSINDICATUL SNPP – „FAMIGLIA” ȘI DINASTIA CĂTUȘELOR: Cum să fii umilit pe banii tăi sub sceptrul „Împărătesei” de la Jilava și al „Vătafului” de la Mărgineni
-
Exclusivacum o ziOrchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Exclusivacum 3 zileDelirul măririi la umbra gratiilor: Cum să-ți rupi gâtul vânând funcții pe care nu le pricepi
-
Exclusivacum 5 zileOPERAȚIUNEA „BINOCLUL”: Cum a ajuns IOR jucăria privată a „Reginei Restructurărilor” sub binecuvântarea Ministerului
-
Exclusivacum 3 zileMiracolul de la Kiev: Sfântul Darău, Ministrul „Moca” care se bate singur cu dezinformarea în timp ce industria de acasă sughiță
-
Exclusivacum 3 zileDe la revoluția opaițului la „Patinoarul privat”: aceeași mână, aceeași schemă, alt tun pregătit în Ploiești
-
Exclusivacum 3 zileMarea amnezie de la Interne: Cum s-au „evaporat” scuzele MAI după ce au băgat mâna în buzunarul a mii de polițiști



